Radio România Internațional

Tag: sarbi

  • Mâncăruri tradiţionale de Crăciun pe stil vechi

    Mâncăruri tradiţionale de Crăciun pe stil vechi

    Comunităţile de ruşi lipoveni, ucrainieni şi sârbi
    din România sărbătoresc peste câteva zile Crăciunul pe stil vechi. Fiecare
    comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă
    şi influenţa bucătăriei româneşti.


    În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele
    pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului,
    folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a
    ajunge la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se
    fac diverse combinaţii. Un preparat
    specific îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în
    pătrate în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul
    fiecăruia. După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert
    în apă cu puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei
    încins. Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu
    lipsesc din nicio gospodărie.


    Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca
    pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează
    bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare
    făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate
    lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. De menţionat este
    obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la
    Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă.
    Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul
    fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute
    cu gem.


    Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat
    cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa,
    cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de
    a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând
    credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.



    Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta
    Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate
    specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi
    de viţă sau varză sau haladeţ (o piftie specială, care se serveşte cu hrean).
    Deosebirea faţă de piftia preparată in bucătăria tardiţională românească este
    că la cea a ruşilor lipoveni nu se pune usturoi. În rest se folosesc picioare
    de porc şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele
    de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu
    rasolul, cu două foi de dafin, cu două, trei cepe întregi, cu câteva boabe de
    piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se
    dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri,
    iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat.

    Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu
    salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean. De pe masa de Crăciun a ruşilor
    lipoveni nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat
    în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi
    colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul
    principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte,
    ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din
    Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la
    proţap şi chifteluţele din peşte

  • Mâncăruri tradiţionale de Crăciun pe stil vechi

    Mâncăruri tradiţionale de Crăciun pe stil vechi

    Comunităţile de ruşi lipoveni, ucrainieni şi sârbi
    din România sărbătoresc peste câteva zile Crăciunul pe stil vechi. Fiecare
    comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă
    şi influenţa bucătăriei româneşti.


    În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele
    pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului,
    folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a
    ajunge la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se
    fac diverse combinaţii. Un preparat
    specific îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în
    pătrate în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul
    fiecăruia. După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert
    în apă cu puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei
    încins. Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu
    lipsesc din nicio gospodărie.


    Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca
    pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează
    bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare
    făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate
    lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. De menţionat este
    obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la
    Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă.
    Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul
    fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute
    cu gem.


    Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat
    cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa,
    cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de
    a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând
    credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.



    Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta
    Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate
    specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi
    de viţă sau varză sau haladeţ (o piftie specială, care se serveşte cu hrean).
    Deosebirea faţă de piftia preparată in bucătăria tardiţională românească este
    că la cea a ruşilor lipoveni nu se pune usturoi. În rest se folosesc picioare
    de porc şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele
    de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu
    rasolul, cu două foi de dafin, cu două, trei cepe întregi, cu câteva boabe de
    piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se
    dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri,
    iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat.

    Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu
    salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean. De pe masa de Crăciun a ruşilor
    lipoveni nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat
    în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi
    colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul
    principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte,
    ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din
    Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la
    proţap şi chifteluţele din peşte

  • Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi


    Comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi de sârbi din România sărbătoresc, la acest sfârşit de săptămână, Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti. Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză sau haladeţ (o piftie specială, care se serveşte cu hrean). Deosebirea faţă de piftia preparată în bucătăria tradiţională românească este că la cea a ruşilor lipoveni nu se pune usturoi.



    În rest se folosesc picioare de porc şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu rasolul, cu două foi de dafin, cu două, trei cepe întregi, cu câteva boabe de piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri, iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat. Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean.



    De pe masa de Crăciun a ruşilor lipoveni nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte, ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la proţap şi chifteluţele din peşte.



    Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este hrebleanca, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate lipsi peştele sau grâul fiert, simbol al roadelor bogate. Există şi un obicei ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale de Crăciun ale ucrainenilor se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.



    Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.


  • Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi


    Comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi de sârbi din România sărbătoresc, la acest sfârşit de săptămână, Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti. Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate specifice cum ar fi lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză sau haladeţ (o piftie specială, care se serveşte cu hrean). Deosebirea faţă de piftia preparată în bucătăria tradiţională românească este că la cea a ruşilor lipoveni nu se pune usturoi.



    În rest se folosesc picioare de porc şi un rasol de porc pentru că are mai multă carne. După ce picioarele de porc au fost despicate, se pun la fiert, timp de circa două ore, laolaltă cu rasolul, cu două foi de dafin, cu două, trei cepe întregi, cu câteva boabe de piper şi de coliandru şi cu puţină sare. Se scot bucăţile de carne, se dezosează, iar zeama trebuie strecurată. Carnea mărunţită se pune în boluri, iar deasupra este turnată zeama strecurată după care se lasă la închegat. Această piftie se seveşte fie cu hrean ras, fie cu salată de sfeclă roşie amestecată cu hrean.



    De pe masa de Crăciun a ruşilor lipoveni nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se serveşte cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte, ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la proţap şi chifteluţele din peşte.



    Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este hrebleanca, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate lipsi peştele sau grâul fiert, simbol al roadelor bogate. Există şi un obicei ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale de Crăciun ale ucrainenilor se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.



    Pentru sârbii din Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.


  • Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Comunităţile de ruşi
    lipoveni, ucraineni şi sârbi din România sărbătoresc în această săptămână
    Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice,
    care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.


    În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele
    pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului,
    folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a ajunge
    la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se fac
    diverse combinaţii. Un preparat specific
    îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în pătrate
    în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul fiecăruia.
    După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert în apă cu
    puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei încins.
    Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu lipsesc din
    nicio gospodărie.


    Tradiţia cere ca pe
    masa de Crăciun a ucrainenilor din Maramureş să fie aşezate nouă feluri de
    mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este
    ”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De
    asemenea, de pe masă nu poate lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau
    peştele. De menţionat este obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un
    lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că
    astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale ale
    ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind
    îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.


    Pentru sârbii din
    Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi
    cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an
    să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se
    pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor
    avea noroc tot anul.


    Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta
    Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate
    specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean),
    lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză. Nu
    lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau
    chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul
    principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte,
    ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din
    Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la
    proţap şi chifteluţele din peşte.

  • Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Mâncăruri tradiţionale pentru Sărbătorile de Crăciun pe rit vechi

    Comunităţile de ruşi
    lipoveni, ucraineni şi sârbi din România sărbătoresc în această săptămână
    Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice,
    care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.


    În comunitatea ucraineană din nordul României, gospodinele
    pregătesc 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului,
    folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a ajunge
    la cele 12 feluri de mâncare se fac două … trei feluri din hribi sau se fac
    diverse combinaţii. Un preparat specific
    îl reprezintă coltunaşii din făină albă. Se întinde foaia, se taie în pătrate
    în care se pune umplutura, dulceată, nuci, varză murată, după gustul fiecăruia.
    După ce se pliază foaia peste umplutură, colţunaşii se pun la fiert în apă cu
    puţină sare şi, când se ridică la suprafaţă, sunt stropiţi cu ulei încins.
    Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care nu lipsesc din
    nicio gospodărie.


    Tradiţia cere ca pe
    masa de Crăciun a ucrainenilor din Maramureş să fie aşezate nouă feluri de
    mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este
    ”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De
    asemenea, de pe masă nu poate lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau
    peştele. De menţionat este obiceiul ca picioarele mesei să fie legate cu un
    lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că
    astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale ale
    ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind
    îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.


    Pentru sârbii din
    Banat, Crăciunul este întâmpinat cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi
    cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an
    să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se
    pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor
    avea noroc tot anul.


    Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni din Delta
    Dunării sau din zona Brăilei include, pe lângă preparatele din porc, bucate
    specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean),
    lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă sau varză. Nu
    lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau
    chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă şi colţunaşi cu brânză. La Jurilovca (localitate din Delta Dunării), felul
    principal de mâncare de Crăciun nu este din carne din porc şi nici din peşte,
    ci este gâscă umplută cu mere. De pe masa de Crăciun a lipovenilor din
    Jurilovca nu lipsesc însă mâncărurile din peşte: borşul de peşte, crapul la
    proţap şi chifteluţele din peşte.

  • Jurnal românesc – 18.08.2014

    Jurnal românesc – 18.08.2014

    La Eforie Nord s-a deschis, duminică, a doua ediţie a Diaspora Estival” — un program destinat românilor din afara graniţelor ţării. Evenimentul, organizat de Ministerul de Externe de la Bucureşti, se va desfăşura până pe 24 august. Participă 200 de reprezentanţi ai mediului asociativ românesc din întreaga lume, ai Guvernului şi Parlamentului. Diaspora Estival” include ateliere de lucru pe teme de interes pentru comunităţile româneşti din străinătate. În premieră, va avea loc un seminar de formare în domeniul managementului de proiect şi accesării fondurilor europene, transfrontaliere, publice şi nerambursabile.



    Peste 30 de scriitori şi artişti plastici sârbi şi ai diasporei din Banatul istoric participă, de sâmbătă, timp de cinci zile, la Baziaş, la Zilele Schimbării la Faţă a Sârbilor din România”, unul dintre cele mai importante şi prestigioase evenimente spirituale şi artistice în întreaga diasporă sârbă. Unul asemănător mai are loc doar în rândul diasporei din Chicago. Organizată în fiecare an de Uniunea Sârbilor din România, manifestarea a ajuns la cea de-a 28-a ediţie. Ea este susţinută de Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi de Consulatul General al Serbiei.



    Ministerul român de Externe a salutat aniversarea a 95 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Canada, prin deschiderea pe 16 august 1919, a Consulatului General al României la Montréal. Potrivit MAE, Canada este un aliat important al României în NATO şi un partener apropiat în cadrul organizaţiilor internaţionale. O veritabilă punte între cele două state o constituie şi comunitatea de români din Canada, estimată la aproximativ 200.000 de membri, care include un important nucleu de doctoranzi, profesori şi cercetători.



    În România au avut loc, la acest sfârşit de săptămână, manifestări religioase şi culturale prilejuite de împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a lui Constantin Brâncoveanu, Domnitor al Ţării Româneşti, şi a fiilor acestuia. Duminică, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a resfinţit fresca brâncovenească de la Biserica Sfântul Gheorghe din Complexul Istoric de la Mogoşoaia, iar sâmbătă a resfinţit Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ultimul lăcaş de cult ctitorit de Domnitor. Constantin Brâncoveanu, una dintre cele mai strălucite figuri politice şi culturale din istoria medievală romanească, a fost martirizat de otomani, în 1714, la Constantinopol.



    Peste 63.000 de absolvenţi de liceu susţin, de luni, a doua sesiune a examenului de Bacalaureat 2014. Examenele debutează cu proba orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare în limba română sau în limba maternă, pentru elevii minorităţilor naţionale. Vor urma examenele, tot orale, la o limbă de circulaţie internaţională şi de testare a cunoştinţelor digitale, precum şi cele scrise la limba şi literatura română, respectiv maternă, la materia obligatorie şi la alegere a profilului. În prima sesiune, din iunie-iulie, peste 59% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat bacalaureatul, cu 3% mai mulţi decât anul trecut.



    România participă la a doua ediţie a Jocurilor Olimpice de Tineret de la Nanjing (China) cu 41 de sportivi înscrişi la jumătate din sporturile în concurs. Este vorba de atletism, baschet, box, haltere, canotaj, kaiac-canoe, judo, înot, gimnastică artistică şi ritmică, scrimă, taekwondo, tenis de masă şi tenis. Jocurile Olimpice de Tineret, rezervate tinerilor între 14 şi 18 ani, s-au deschis sâmbătă seară. La evenimentul sportiv care se va desfăşura până pe 28 august participă peste 3.500 de sportivi din 204 ţări.