Radio România Internațional

Tag: Sârbia

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu Fâțearea Unâ a Prințipatilor Români. Tu bâserițlli ortodoxi s-feațirâ dyeavasi, iara câmbăñilli bâturâ ti unu minutu. Aoa ș-166 di añi, tu 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza fu aleptu cumândaru a Valahillei, dupâ ți fu aleptu cumândaru ali Moldovâ tu 5 di yinaru. Apofasea politicâ a prințipatiloru ta s-facâ unâ fu protlu stadiu tu adrarea a cratlui românescu. Cumândarilli politiț pitricurâ mesaji ti Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ. “Dzuua di 24 di yinaru easti dzuua cându lipseaști s-nâ minduim la cllirunumia ți nâ u alâsarâ strâpâpâñilli ș-la borgea ți u avem ta s-u țânemu și s-u duțemu ma largu“, cundille prezidentul Klaus Iohannis. Premierlu Marcel Ciolacu scoasi tu migdani că Unirea easti unâ paradigmâ di turlia cumu unu proiectu politicu di simasie adratu deadunu cu vrearea a popului poati s-facâ dealihea. Româñilli s-hârsescu di unâ șcurtâ vacanțâ cu aestâ arasti, di cara Dzuua ali Uniri fu spusâ dzuuâ pisimâ dupâ nomu. Mulțâ oamiñi aleapsirâ șâ-și treacâ aesti dzâli tu stațiunili di munti. Cu tuti aesti, di cara s-deadi hâbarea că va s-facâ ma multi protesti deadunu cu multili evenimenti castine minduiti ti aestâ aradâ ți va s-dizvârteascâ tu tutâ vâsilia, furâ bâgaț pi lucru cama di 22.000 di lucrâtori a Ministerlui di Nuntru ta s-asiguripseascâ irinea ș-isihia publicâ.

    Mutarea capu/Protestu. Lucrâtorilli pi calea di heru, ofițeri tu rezervâ, personal di poliție, mineri, pâdurari, lucrâtori tu cilechi, lucrâtori la Metrou București și pensionari dzâsirâ că va s-llia parti adzâ la unâ mutari a caplui/protestu dinintea a scamnului ali Chivernisi. S-așteaptâ s-yinâ dzăț di ñilli di oamiñi. Oamiñilli suntu nihârsiț di cumandulu ali chivernisi ți anglliță crișterli a tiñiiloru di cathi mesu tu ahurhita a anlui ș-că pensiili publiți nu mata va s-creascâ uidisitu cu inflația. Dzâlili aesti fu datâ tu șteari ș-unâ andridzeari a instituțiilor publiți țentrali, cumu ș-a companiilor di statu. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, ñicurarea a sectorlui public easti unu lucru di prota thesi ti coaliția di guvernari di tora adratâ ditu Partia Suțialu Dimucratâ, Partia Național Liberalâ ș-Uniunea Dimucratâ a Etnițlor Maghiari ditu Românie.

    Diplomație. Ministrul românu ti lucri di nafoarâ, Emil Hurezeanu, va s-aibâ unâ andamusi cu secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte, la scamnul ali NATO di Bruxelles, marțâ, 28 di yinaru, s-aspuni tu unu comunicat ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ. Tu 14 di yinaru, Emil Hurezeanu lu-apruche Asistentul a Secretarlui di Stat ali SUA ti Emburlâchi Evropeanâ și Evrâasiaticâ, James O’Brien. Uidisitu cu unu comunicat a Ministerlui ti lucri di nafoarâ, cu ațea arasti, ufițiallu românu tiñisi lucurlu a SUA la sigurlâchea ș-apârarea a partillei ditu apiritâ ali NATO, cata cumu și criștearea a lucurlui strateghicu tu naia ali Amari Lai. Doilli ufițiali tiñisirâ și ligâtura bilateralâ, cundiliindalui, rezultati buni cata cumu suntu bâgarea ali României tu programlu Visa Waiver, crișteara a lucurlui deadunu tu sectorlu icunomic ș-energheticu ș-acțiunea coordonatâ România – SUA – UE.

    Alidzeri. Liberalli va s-adunâ dumânicâ tu unâ Andamusi ahoryea a Consiliului Național ta s-vuluseascâ alidzearea a prezidentului di ma ninti a partidlui, Crin Antonescu, ți s-hibâ candidat comun ti coaliția di cumândârseari ditu Românie la alidzerli prezidențiali ți va s-facâ tu meslu mai. Suțial-dimucrațlli va s-facâ unâ ahtari andamusi cu idyiul scupo tu 2 di șcurtu, iara UDMR va s-llia apofasea tu ahurita a stâmânâllei ți yini. Protlu și doilu turu ti alidzerli prezidențiali va s-facâ tu 4 și 18 di maiu. Pânâ tora, primarlu/dimarhul a Bucureștiului, Nicușor Dan, candidatlu independentu Călin Georgescu și prezidentul ali Uniuni Ascâpaț România, Elena Lasconi, ș-aspusriâ vreaera ta s-candideadzâ ca prezidențâ. Aeșțâ doi di ma nâpoi furâ pi protlu locu la alidzerli prezidențiali ți furâ anulati anlu ți tricu. Di cara protlu turu ditu 24 di brumaru fu vulâsitu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli acutotalui tu dzuua di 6 di andreu, a că, tu xeani, oamiñilli avea ahurhitâ chiola sâ-și bagâ vula. Curtea Constituțională lo aestâ apofasi dupâ ți Consiliul Suprem di Apârare scoasi tu migdani unu raportu ți dzâți că tu proțeslu electoral s-mintirâ forți xeani, ama investigațiili nu puturâ s-dzâcâ maca dealihea ași s-feați. Dzăț di ñilli di româñi inșirâ pi geadei ta s-caftâ s-facâ diznău turlu doi a alidzeriloru prezidențiali.

    Arușfeti. Primarlu a multu cânâscutâllei stațiuni montanâ româneascâ Sinaia, liberallu Vlad Oprea, fu bâgatu gioi sum viglleari giudicâtoreascâ, i s-pâlteascâ 100.000 di evradz ta s-hibâ anchetatu tu libirtati, ti unu cazu di arușfeti. Elu easti aflatu câbâtli di abuz tu thesea ți u ari ș-ți dusi la darea-mpadi a lui di pi scamnulu di dimarhu/primar. Uidisitu cu spusa a procurorilor di la Direcția Naționalâ Antiarușfeti, pritu alti lucri, Vlad Oprea câftă pâradz di la unu pârmâteftu, aproapea 240.000 di evradz, ti ayuñiuseara a niscântoru acti ti adrarea a unui hotelu tu stațiuni.

    Avinari. Ambasada ali Românie tu Belgrad câftă limbidzâri di la autoritățli sârbeșțâ tu ți mutreaști furnia ti cari un țetățean român fu datu nafoarâ ditu vâsilie. Tu lucrul aestu furâ mintiț ma mulțâ țetățeñi ditu UE și alti vâsilii ți loa parti la unâ andamusi di anvițari ti ONG. Românlu, ți easti membru ali unâ organizație mintitâ tu proiecti suțiali, fu dusu la unâ secție di poliție di Belgrad, deadunu cu alțâ partițipanțâ di la seminaru. Fârâ canâ exighisi, ama dzâcândalui că s-adarâ aestu lucru ditu furnii di sigurlâchi națională, lâ si deadi cumandu s-fugâ ditu Sârbie iruși, tu 24 di sâhăț, și nu mata au izini s-intrâ tu aestâ vâsilie chiro di unu anu. Țetăţeanlu român agiumsi ghini tu Românie. Avinarea a niscântoru țetățeñi UE ditu Sârbie nu s-ari faptâ pânâ ma ninti.

    Fotbalu. Campioana ali Românie la fotbal, FCSB, azvinsi, gioi dicsearâ, tu capitala Baku, cu 3-2, echipa azerbaidjanâ Qarabag FK, tu etapa 7-a a Ligâllei Evropa. Cu aestâ nichi di simasie, FCSB nu mași că ș-asiguripsi biletlu ti etapa di astrițeari ți va s-yinâ, ama ari și șansi mări s-agiungâ-ndreptu tu optimili ditu soni. Tu 30 di yinaru, româñilli va s-gioacâ București contra ali formație anglicheascâ Manchester United.

    Autoru: Udălu a Hâbărloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.08-10.08.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.08-10.08.2024

    Interconectoru di gazi anamisa di Românie și Sârbie
    Ministrulu românu ali Energhie, Sebastian Burduja, simnă, stâmâna aesta, deadun cu ministrulu a Mademilor ş-ali Energhie ditu Sârbia viținâ, Dubravka Dedovic Handanovic, Memorandumul di Achicâseari ti Proiectul di Adrari a Interconectorlui di Gazi anamisa di Românie şi Sârbie. Dauli vâsilii va s-adarâ gaireț ta s-ahurheascâ s-lu adarâ di anlu ți yini ș-va s-hibâ bitisit pânâ di 2028. Proiectul easti unâ jgllioatâ mari ti anvârtușarea a securitatillei energheticâ a daulor vâsilii ş-ti integrarea reghionalâ a pâzărlor, pritu diversificarea a călliurlor di zaire/psunsirillei. Uidisitu cu ministrulu Burduja, pritu aestâ investiţie, tuț româñilli va s-veadâ hâiri: unâ pâzari cama competitivâ, ți va s-ducâ la un pâhă ma ñic ti consumatori, securitati energheticâ, tindearea a sistemilor energhetiți şi fâțearea ma largâ a zairelui. Proiectul va s-conecteadzâ sistemlu di transportu a gazilor naturali dit Sârbie cu magistrala BRUA dit Românie.

    Yiatrisi loati di poliție preventiv ti vâtâmari minduitâ di ninti
    Instanța apruche câftarea a procurorlor ti loarea di poliție, preventiv, ti 30 di dzâli, a dauâ yiatrisi di la un spital ditu București, acuzati că lu vâtâmarâ pi unu pacientu internatu la terapie intensivâ. Anchetatorlli dzâcu că pacientul di 54 di añi, eara pi halâ multu lai, avea intratâ tu stop cardio-respirator, dicara âlli ñicurarâ dinapandica doza di noradrenalinâ, unâ substanţâ di thimelliu tu terapia intensivâ, cu rolu di țâneari a tensiunillei arterialâ. Tu idyiul dosar fu acuzatâ ş-unâ asistentâ medicalâ ti mârtirie mincinoasâ. Procurorlli dișcllisirâ unu dosaru penalu ti infracţiunea di vâtâmari calificatâ, dicara, tu apriru, apruchearâ unâ hâbari di la unâ asistentâ medicalâ a spitallui ti moartea a 17 pacienţâ tu kirolu 4-7 di apriru tu secţia ATI.
    Reacția a autoritățlor la plândzerlli tu ți mutreaști actili di arușinari a featiloru tu mediulu universitaru
    Chivernisea di București apufusi s-alâxeascâ nomlu tu ți mutreaști actili di arușinari a featilor ș-da izini la plândzeri anonimi / iu nu s-cunoaști numa şi s-aproachi misuri ți s-aibâ angâtanu di victimi. Easti reacția a autorităţlor la catastisili raportati tu kirolu ditu soni tu mediulu universitaru ditu Românie – iu studenti di ma ninti adusirâ tu spaţiulu publicu acuzaţii ti trei profesori universitari, iara ti niscânțâ furâ dișcllisi și dosari la poliţie. Unlu di elli, Alfred Bulai di la SNSPA, fu scosu di pi scamnul di cumânduseari a facultatillei, anda alanțâ doi – Dorin Ştefan Adam di la Universitatea di Arhitecturâ di Bucureşti şi Marius Pieleanu di la SNSPA, câftarâ elli singuri s-hibâ scoși ditu activitati. Kirolu di consultari publicâ ti proiectul a Ministerlui a Educaţillei tu ți mutreaști nomlu a comisiilor di eticâ universitarâ fu faptu ma lungu pânâ tu dzuua di 23 di augustu. Uidisitu cu documentul, reclamaţiile ti abuzuri i âncâlcări a nomlui pot s-hibâ dusi ş-anonim (fârâ s-hibâ cânâscutâ numa) la registratura ali instituţie universitarâ.

    Unâ nauâ ediţie a programlui ‘Start Up Nation – România’
    Executivlu apruche, gioi, unâ nauâ ediţie a programlui ‘Start Up Nation – România’, ți ari unu bugetu di aproapea 450 di miliuni di evradz ti nai ma multu ținți añi. Programlu ari dauâ componenti: unâ di acțes la cursuri di formari ti tinirlli sum 30 di añi, iara daua easti ti ațelli ți au 30-35 di añi ți vor s-adarâ unâ emburlâki. Start Up Nation easti ti tinerlli antreprenori, cata cum ș-ti ațelli ți bâneadzâ tu zoni oarfâni i facu parti ditu categorii cu ma pțânâ tihi. Proiectul easti coordonat di Ministerlu ali Economie, iara ministrul di resortu, Radu Oprea, dzâsi că, estanu, va s-da ma mulțâ pâradz ti cathi partițipantu andicra di añilli di ma ninti. 80% suntu fonduri evropeani şi 20% di la bugetlu di stat.

    Unâ nauâ ediție a festivallui UNTOLD
    Cluj-Napoca, tu arațili-ascâpitata ali Românie, s-dizvârteaști unâ nauâ ediţie a festivallui UNTOLD. Tu ațeali patru dzâli di festival, cama di 250 di artişțâ ditu Românie şi ditu tutâ lumea va s-da conțerti pi ațeali optu sțeni a evenimentului. Prit elli ari ș-cântâtori multu cânâscuț ți au cântatâ ș-ma ninti tu Românie, cata cum leghenda pop rock Lenny Kravitz ică DJ-lu Salvatore Ganacci, ama și niscânțâ ți yinu ti prota oarâ aua, cum easti britaniclu Sam Smith i Burna Boy – singurlu artistu africanu ți avu dauâ evenimenti sold-out, doi añi arada, pi London Stadium. UNTOLD, festival ți easti pi locul 3 tu clasamentul a aților 100 nai ma mărli festivaluri, adunâ cathi anu fani ditu tuti kioșili a lumillei.

    Bilanțu di etapâ ti sportivii româñi la Agiocuri Olimpiți
    România lo, pânâ tora, la Agiocuri Olimpiți di vearâ di Paris, optu nișeñi – trei di malmâ, patru di asimi ş-unâ di bâcâri. Malmâ amintarâ anotătorlu David Popovici la 200 meatri liberu, canotorlli Andrei Cornea şi Marian Enache la diplo vâsli masculinu şi echipajlu femininu di optu plus unâ (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Asimea u loarâ Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la diplo vâsli femininu, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la diplo rami femininu, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la diplo vâsli femininu – categorie lişoarâ, halterofila Mihaela Valentina Cambei, la categoria 49 kg. Tu soni, bâcârea u lo David Popovici la 100 meatri liberu.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Măchelliu

    Măchelliu









    Aesta cându fănicadzlli di cafi dzuuă a polimlui ditu Ucraina nu mata nă suntu tru mengă. Evenimentele s’fac ma ayoñea andicra di ţi poati s’akicăsească suţiietatea ti aţea ţi s’faţi şi, maxus, să’şi llia misuri di apărare. Globalizarea ună ş-ună faptă pritu hălăţli di adză di comunicare faţi cunuscutu purtatiţi di lenu turlii, nu orlea zorlea normali ică tiñisiti. Importantu easti, tru aesti catandisi di criză, s’videmu desi sunt ndreapti condiţiile ca nafimatili lucre ţi suntut pi internet s’hibă băgati tu practico.



    Sărbia, acă fu componenta dominantă ditu un stat comunistu federal, nu fu ici ună zonă liberă di arme. Iugoslavia easti cunuscută ti alumta di partizani dusă contra a ocupantului nazistu. Niţi până la aspărdzearea sândziroasă ali federaţie iugoslavă, aoa şi trei dekenii, armatli nu kirură ditu casili aluştui cratu european, dominat di un comunistu liberal, mplinu di elemente di capitalismu. Aspărdzearea ali Iugoslavie tru cumătici tut cama ñiţ fu dominată di imaginea a măkelui, a genocidului nkisitu di tuţ contra a tutălor.



    Aruvalili, crima sadică, tru measă, şi grokili comune agiumsiră năulu peisaj ali fostă Iugoslavie. Armatli anăpădiră aestu spaţu şi eali fură cabaia ufilisiti, cu ună teribilă hăirlătică contra a civililor. Apartenenţa etnică şi atea politică fură invocate ca furñie tră fănicadzlli ditu kirolu aspărdzearillei ali Iugoslavie, ali federaţie Sărbia-Muntenegru, di ma amănatu, ică baş a statlui sârbu, ditu cari, s’ampărţă Kosovo.



    Ama, tora, nu aestă greauă şi urută clirunumie fu acăţată tu muabeti, că neise “efectul Colombine”. Easti zborlu ti loari torlu minutişu a măkelui 1999, di la sculia americană Colombine, cari adusi un şingiru di misuri ti anvărtuşeari securitatea tru şcolliuri ama şi făţearea diznău a crimăllei tru lao, cu tut ma multi victime. Dzălili ditu soni adusiră, tru Sărbia, ună năstriţeari a aliştei urneki, inclusiv un asasinat tru measă tru cari criminalu amină nolgica ali suţiitati şi nu tru cadrul ali sculie iu nveaţă ică anviţă.



    Ari nica dauă elemente difinitorii, dauă catandisi lişoru ti pricunuşteari. Di ună parti easti bana tru un mediu cu acces multu lişoru la armati letale. Di alantă parti, suntu agiocurli electroniţi, alithealui simulări di alumte urbane, cu multi tufikiseri şi morţă virtuali, cari anihileadză empatia şi instinctul di conservare a omului aflat nolgica ali societati. Lăhtăroasa capacitate di imitaţie a tinirilor bărnuri s-andămusi cu accesul la armati iara rezultatlu fu tufikiserli pănu di mardzină, tru oameiñi fără apărari, asasinate cu sândzi araţi, adrati tra s’vatămă.



    Adolescentul di maş 13 di añi, cu ună bană di yisi, s-vidzu tu un agiocu video cari lli-adusi senzaţia că aşi ş-li ndreadzi problemili. Iara doilu criminal ditu Sărbia eara tut tiniru, di 21 di añi, care transpusi tru realitate ună acţiune di arada ditu un filmu di acţiune di duzină. Bullyingul fu adus şi el tru muabeti maş că adolescentul asasin di Belgrad nu eara ună victimă a alustui fenomen. El yinea ditu ună familie multu bună, cu mări amintatiţi, un ficioru cu păradz mulţă şi cu pretenţii nimisurate.



    Martorllii spun că nu ari niţi ună pişmănlăki. Di itia că adolescentul asasin di Belgrad nu eara victimă neise eara persecutor, easti aţelu ţi lo ndreptul la bană a soţloru a lui, lă tălle aestu ndreptu pănu di mardzina. Easti simbolu a unei aroganţi demente ţi alănceaşti tu iţi suţiitati tru cari atelli oarfăñi nu au luñină tru casă iara avuţlli alăxescu agiocuri electroniţi tru sândziroasa realitate.




    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Tru actualitati, cooperarea româno – sârbească

    Tru actualitati, cooperarea româno – sârbească

    Un di puţăn’il’i vitin’i cu cari Sarbia nu fu vârnâoarâ tru polimu şi unâ dit aţeali maşi ţinţi vasilii membri ali Uniuni Europeana cari nu pricunuscurâ independenţa Kosovo — aesta easti România tru dukimasearea a preyidentului sârbu, Aleksandar Vučić, cari feati viyita, gioi, Bucureşti. Tru moeabetli cu omologlu a lui, Klaus Iohannis, şi cu alanţa responsabili politit-cl’eaie, el u alavda calitatea a ligatural’ei di dauli parţa şi tricu pi arada un singiru larguriu di dosari, di la ndrepturli a minorităţlor la economie şi di la infrastructură la turismu. Şi prezidentul Iohannis ligurseasti că ligaturli anamisa di România şi Sarbia suntu, tru aestu chiro, multu bunui şi taxeasti că va s+cilastaseasca, deadun cu omologlu a lui, tra s-da sila a lucurlui deadun tru plan economic. Tru atea ti mutreasti problema Kosovo — atea di ma ninti provintie sârbă dit sud, cu nai cama multa di banatori arbinesi, cari ş-u proclama independenţa andicra di Belgrad aoa si dzati an’i -, caplu a statlui român u lugursi ca hiindalui ndilicată. Ndridzearea a aistei va s-nsimneadza, spuni nasu, una jglioata babageana ti imnaticlu european tra tută zona a Balcan’ilor dit Ascapitata, a deapoa aderarea ali Sarbie la Uniuni poati sa s-faca masi dupu ti cva s-hiba limbidzati ligaturli anamisa di Belgrad şi Pristina.




    Ia ti spusi Klaus Iohannis: Una cearei nu poate s-hiba bagata cu zorea di aynanghea, ama ea poati s-hiba acatata tru moeabeti cu actorl’i relevanţa. Iti cearei/ cali di ndridzeari va s-hiba aflata si, ea lipseasti s-hibă multu tinisita, cari s-haristuseasca multu di multu tuti părţali şi nu pot s-minduescu una cearei tra Kosovo cari s-hiba ti niaprukeari di sarghi, cum nu pot s-minduescu una cearei tra Kosovo cari s-nu hiba aprucheată di iti altă parti sinfirisită.”




    Tu arada a lui, prezidentul Vučić spusi: Escu pricunuscatoru a prezidentului Klaus Iohannis şi a popului român tra agiutorlu pi cari România îl da ali Sarbie pi calea europeană, ama şi tra vrearea tra s-agiundzemu la un compromis tru chestiunea Kosovo. Cadealihea easti că România nu pricunuscu independenţa Kosovo. Tra noi, aestă problemă easti multu mari, ama va s-minduim tra s–aflăm ună cearei di compromis.”




    Prezidentul ali Sarbie nica taxi că autorităţli di Belgrad va s-cilastasească tra s-agiută comunitatea română dit vasilia a lui. Di multu chiro, tema easti una ndilicata, multu crehta tra tuţ reponsabilii dit chipita a Bucureştiului, cari ti s-hiba hroma a lor politică. A deapoa furniili suntu adgeafuraua dramatica anamisa di cumu suntu tinisit sârghili cu ndrepturli, di una parti, a atilor aproapea 30 di nili di etnit români dit Voivodina, ti s-harsescu, tru general, di ndrepturi la standardi europeani, şi, di alanta parti, a atiloru ndauâ suti di nili di pi Valea a Timoclui, a curi niti barimu nu la easti pricunuscută identitatea românească. Ateli doi şefi di stat acatara tru isapi tu moeabetea a lor şi dosarlu a interconectarilei tru sectoarili energhetic şi a transporturlor — teme cari napoi vinira tru menga şi tru moeabeţli ti li avu prezidentul Vučić cu premierlu Viorica Dăncilă şi cu capiili a atiloru două cameri a Parlamentului di Bucureşti, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea.




    Autor: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Nicari tru România

    Nicari tru România

    Autorităţli române arămân tru alertă tru giudeţili Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, dit vestul şi sud-vestul a vasiliil’ei, cari eara bagati sum sum incidenţa a codlui portocaliu di nicari, di furn’ia a marlor ploiuri. Ploiurli ti cadzura, cabaia tru dazalili dit soni featira victimi şi zn’ii materiale importante. Suti di pompieri, jandarmi şi alti forţe di intervenţie cilastasira tru zonili aguditi, tra s-ndreaga lucurlu dupu zn’iili a apilor mari. Suti di case şi nichirati, suti di ictari di loc, apuntsa şi n’itli apuntitsi fura anvaliti di ape. Tru giudeţlu Mehedinţi, apili featira fanico după ti cadzura şi 150 di kiladz di apa pi metru pătrat mas tru una dzuua. Apili mari intrara tru nicuhirati, loclu archisura şi ma multi localităţ dit clisura a Dunăl’ei armasira izolati.



    Cal’iuri giudeteani şi cumatici di cal’iuri naţionale fura ambudyiusiti di laschi. Şoferl’ii aştiptara sahats buni ti furn’ia că urdinarea fu mintita acutotalui. Una situaţie greaua s-nreghistreadză tru localitatea Eşelniţa, iu 1000 di oamin’i armasira fără energhie electrică şi fura izolaţ didip, după ti laschili ambudyiusira calea nationala şi arupsira una apunti cari îl’i liga di Orşova, casaba ti easti şi el sum api. Urdinaraa rutiera fu ambudyiusita după ti geadeili di Orşova fura anvaliti cu laschi adusi di api. Tutunaoara, fura nicati şi sediile di la ma multi instituţii publite. Tut Orşova, autorităţli cilastisira di scoasira dit una sculie 67 di elevi, ama si tra s-ascapa 20 turişti cari avea armasa amudyiusit pi un ponton.



    Şi tru Caraş-Severin deadi ploaie cabaia. Apili cari s-virsara di versanţal’ii a munţalor agiumsira tru ma multi hori. Tru mari piricl’iu easti parcul di mori di apă di Rudăria, nai cama marli complex di aesta turlie dit Europa, s-ti easti sum patrimoniul UNESCO. Asi cum spun autorităţli locali, doauă mori suntu greu aguditi.Nicarli şi archisurarli di loc ambudyoiusira si urdinarea pi cal’urli di her. Ma multi trenuri fura curmati ti imnari, nascanti acatsara alti cal’iuri, a deapoa alti agoumsira cu amanri la destinaţie.



    Ti amartie, habarli nu suntu isihi, hidrologil’i lundzira codlu portocaliu di nicari pi ma multi arâuri dit giudeţili Timiş şi Caraş-Severin până n’ercuri după-prandzu. Nu masi sud-vestul ali Românie fu zn’iipsit di nicari ca şi Sarbia vitina şi Croaţia. Tru Sarbie, situaţia nai cam gailipsitoari s-nregistrează tru partea di estu a vasiliil’ei, chiro anda tru Croaţia, nai ma agudita easti zona centrală. Aesta easti daua dalga di nicatri ti agudeasti Sarbia, după atea dit meslu mai, candu fura multa mortsa si sn’ii materiale fapti isapi ti 1,5-2 miliardi di euro.


    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Polim ica irine


    La 28 di alunar 1914, Austro-Ungaria ataca Sarbia şi nchisea, ahtari, protlu polim mondial. Nu era niti una surpriză, ataca fu pretedata di un ultimatum şi s-fatea tamam dupu un mes di la asasinarea, la 28 di cirisar 1914, a prinţului clirunumsitor a Imperiului austro-ungar. Nchisi deapoa un cadealithea tir di declaraţii di polim, arcate di unaa parti ş-di alanta di vasilii care nu avea ici tiva tu ligatura cu asasinatlu di Sarajevo, cu Sarbia ica Austro-Ungaria. Aroganţa militaristă, alumta ti hegemonie şi sinferurli personale dusira la un polim lardzitu tru tuta lumea, cu dzat di miliun’i di morţa, pliguit şi chirut. Dit moeabetli ti aestu polim nu ari raportărli ti furn’iili tra nchisearea a polimlui a deapoa tru bitisita, dimec tru 1918, puţan’i ş-adutea aminti ti ti ahuhri.



    Cum ti s-hiba, după polim, lumea avea să spunea alta turlie tru migdani. Ma multi imperii, ntra care şi Austro-Ungaria, ricura tra totna tru istorie, democraţia ahurhi s-lucreadza salami, maxus tru Europa. Tru yinar 1918, atel dit soni an a polimlui, prezidentul Wodrow Wilson ţanu un discurs emblematic ti minduita ali SUA, cari avea intrata tru polim tru 1917, cadealihea, deadun cu Marea Britanie, Franţa şi alanta aliaţ nica si România. Mardzin’li fapti atumtea di liderlu american s-ved ma amanat tru evoluţia a societatil’ei internaţionala. Imperiul ţaristu s-aalaxi tru Uniunea Sovietică, prit un babagean complot comunistu, iara Germania a kaiserului agiumsi una ripublică stăpuită di mindueri de revanşă, hiindalui la thimel’ilu a naului polim mondial, nchisindalui di 2 dechenii ma amanat. Secolu ti avea curata di cându imperiile europene apreasira laolu fu naima cama marli di tu istoria a lui.



    Evenimentele organizate tra sa yilipseasca momentele di aoa si una suta di ani na spun una dun’eaua nioca dit secolu al XlX-lea, cu mentalităţ învicl’iti ama tru care progreslu tehnico-ştiinţific eara cadealihea şi ahurhea tra să-şi spună zborlu. Dimec, poate s-hiba spus ca tamam evoluţia tehnică, puţan achcasita a liderilor a statilor di atumtea, dusi la amploarea cunuscută di primlu ploim mondial. Şi tut dezvoltarea tehnologică şi amintarli ştiinţifice deadira evoluţia a dun’eaual’ei dit aestu secol recentu, cari u fac tra să s-aduca tut ma multu cu fanteziile a nascantor anyiisători dit secolele tricute.



    Tru 1914, automobilele ghiusbilea avea insita tru videala şi avea nica arahoati di lemnu iara avioanele fătea protili azboiuri ama multu ayon’ea, aca românul Traian Vuia avea fapta prota alinari di pi loc a omlui, cu halat isis di bord, masi tru 1906. Di atumtea, omlu agiumsi tru spaţiul extraterestru, stăpuiasti spaţii largurii pi pimintu ica sum loc şi sum ape ama şi pi ateali ahandoasi, atomice, di nauntrul ali materiei nica si di nauntrul a hiinţal’ei umane. Ti prota oara tru istoria a l’ei, societatea umană easte una globală, timil’iusita pi cunuşteari şi comunicare pi tuta suprafaţă a Terral’ei.



    Harta politică a Europal’ei apufusita dupu protlu polim mondial Armani tru idyea scara si aza, cu ptani alaxeri. Evoluţia nai cama di simasie fapta pi Vecl’hiul Continentu este tamam unificarea a Europei care, na spune istoria, adusi tru migdani primul şi doilu polim mondial. Una utopie până atumtea, ideea europeană s-baga tru lucru după doilu polim, hiindalui una dit puţanili matimi înviţate di politicieni şi liderl’ii naţionali ali Europa. Secolu ti tricu di la declanşarea a primlui polim mondial ica ateali 3 cirecuri di secol di la declansarea ufitială a doilui polim mondial, cari va s-umpla la 1 di yismaciuni, nu spuni, ama, că uminirea ar înviţata lecţia ali irini şi a polimlui dit aeste lahtaroasi conflagraţii prit cari tricu. Fără s-agiunga pi dimensiunile mondiale a atilor 2 conflagraţii, polimili u mintira fără damanaseari laolu, di adusi, nica si tru aesti dzali, morţa, pliguit şi multă tran’ipseari.


    Armanipsearea: Tascu Lala


  • România ndrupaşti lârdzearea ali UE

    România ndrupaşti lârdzearea ali UE

    Avanpostu dit apiritâ ali Uniunii Europeanâ şi NATO, România easti sinfirisitâ ti lârdzearea câtrâ apiritâ a aiştor spaţii a libirtatil’ei şi a securitatil’ei. Prit boţli a Prezidenţiil’ei, Guvernului, ministerlui di Externi, Bucureştiul, ufiţial. fu un avucat consecventu ti apruchearea di structurli europeani şi euro-atlantiţi a fostilor ripubliţ sovietiţi cari aleapsirâ ti ampârţarea di Moscova şi trâ scara di valori occidentală.Un sinfer comparabil agiumsi tră diplomaţia română şi spaţiul a Balcan’ilor dit Ascâpitatâ, aputrusit, aoa şi dauă dechenii, di sândziroasili polimi dit fosta Iugoslavie şi cari, stabilizat tru aestu chiro, pari s-acaâţâ calea cătră normalitati.



    Virtual prezidenţiabil, premierlu Victor Ponta cilâstaseaşti, tru dosari mări di politică externă, prerogativă di arada tră şeflu a statlui.Tru aestu weekend, el câlisi tru Delta a Dunâl’ei omologil’i a lui dit trei stati cu nâdii ti apruchearea tru Uniuni, Ripublica Moldova (majoritar românofonă), Iurie Leancă, Georgia, Irakli Garibashvili, Sârbia, Alexanama Vucic, şi dauă membri, Slovacia, Robert Fico, şi Cehia, Bohuslav Sobotka. Nidimândatâ di cu chiro şi vinitâ pi napandica, andamusea s-ţânu ninti di programata simnari, pi 27 di cirişar, di cătră Chişinău, Tbilisi şi Kiev a acordurlor di asocieri şi di libirâ alâxeari cu UE.




    Moeabeţli dit Deltă avurâ tru amprotusa Parteneriatlu Estic ali Uniuni şi turlia concretâ tru cari statili membri pot s-andrupascâ imnaticlu european a candidaţlor. Amfitrionlu Victor Ponta nâpoi adusi aminti că: “România, ama şi alanţâ membri ali UE dit reghiuni, andrupăscu pân di mardzinâ şi tuti forţili tră imnaticlu european şi democratic ali Moldovă, ali Georgie, ali Ucraină. Suntu multi lucri pi cari putem s-li zburâm deadun ti integrarea europeană, ţi ari la thimel’iu lucărli buni pi cari li feaţiră România, Cehia şi alatusili pi cari noi li feaţim şi pi cari am umutea s-nu li facâ soţl’I a noştri dit reghiuni.”




    Tru numa ali administraţie pro-occidentalâ di Chişinău, premierlu Iurie Leancă haristusi a guvernului di Bucureşti ti agiutorlu ţi âl’i si deadi: “Ti furn’ia câ vinim aoa ti un chiro di aproapea dauă dzâli nâ da şi energhie pozitivă, ama şi moeabeţ multu hâirlâtiţi, ti furn’ia câ atumţea cându va s-agiundzem Bruxelles, tru dzuua di 27, nu maţi s-lu simnăm Acordul di asocieri, ama s-avem duri energhie, s-avem duri furteaţă tra s-nâ minăm tru yinitoarea hopă, bâgarea tru lucru a pruviderilor dit aestâ achicaseari di mari simasie tră yinitorlu ali Ripublica Moldova.” Hâirlaticâ tră candidaţl’ii ex-sovietiţ, andruparea a membrilor ex-comunişti ali Uniuni agiută, ama nu ndreadzi dosarlu ti integrarea a lor. Aestâ nu s-bagâ tru practico tru Deltă şi niţi barim Bruxelles, ca maşi prit reformili ţi s-fac Chişinău, Kiev şi Tbilisi.



    Armânipsearea: Taşcu Lala