Radio România Internațional

Tag: sate romanesti

  • Muzeul Satului Vâlcean

    Muzeul Satului Vâlcean

     

    Muzeul Satului Vâlcean şi-a conturat profilul tematic înca din anul 1969 și a intrat în circuitul turistic de vizitare în 1974, când s-a considerat că a căpătat o personalitate distinctă, sub forma unui sat muzeu, menit să reconstituie imaginea funcţională a unei aşezări rurale tradiţionale, cu toate instituţiile sale social-culturale.

     

    Costin Corboianu, ghid de turism, recomandă tututror celor care ajung în zonă, un popas aici, pentru că, dacă judeţul Vâlcea face parte, conform specialiştilor, din top trei al atracţiilor turistice, fiind un judeţ care se întinde din zona montatnă, până în bazinul Oltului, reunind o mare varietate de forme de relief şi de obiceiuri şi tradiţii, muzeul este o concentrare a lor:

     

    “În Muzeul Satului Vâlcean, de la Bujoreni, găsim aproximativ 80 de dependinţe, din întregul areal al judeţului Vâlcea, începând cu zonele montane, cu stâne, până la bazinul Oltului, la Drăgăşani, unde se valorifică viţa de vie şi se transformă în vin. Avem, de asemenea, acolo, în scară naturală, efectiv un sat arhaic complet, începând de la biserică, la şcoală, la clădire administrativă şi, nu în ultimul rând, la cârciumă şi moară.”

     

    Gospodăriile şi construcţiile comunitare de aici au fost transferate din diferitele localităţi ale judeţului Vâlcea. În prezent muzeul este împărţit în patru sectoare: Sectorul Gospodărie, Sectorul Social – cultural al „monumentelor de utilitate publică”, Sectorul Meşteşuguri – tehnici populare şi Sectorul Construcţiilor specializate.

     

    Sectorul Gospodărie cuprinde 42 de unităţi şi peste 12.000 de piese muzeistice, ilustrând structura gospodăriei, în funcţie de ocupaţiile tradiţionale: agricultura, pomicultura, viticultura, creşterea animalelor sau o serie de meşteşuguri şi tehnici populare. Se remarcă în mod deosebit, casele cu foişor din zona etnografică Horezu, gospodăriile specializate în viticultură, transferate din zona Drăgăşani, în pomicultură (comunele Alunu, Tomşani, Cernişoara), ori în cresterea animalelor din zona montană (satele Boişoara, Pascoaia-Brezoi). Alături de locuinţe, au fost transferate şi o serie de anexe gospodăreşti:magazii, fânare, coteţe destinate depozitarii unor produse agroalimentare sau pentru creşterea unor păsări şi animale.

     

    Sectorul Social – cultural cuprinde o şcoală primară rurală, de la începutul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru Haret, un han de la sfârsitul secolului al XIX-lea din satul Salişte, comuna Mălaia, o biserica din lemn, construită la 1785, un scrânciob din comuna Stoeneşti, iar în perspectivă acest sector va fi completat cu alte obiective cu valoare arhitectonică.

     

    Sectorul Meşteşuguri – tehnici populare cuprinde o serie de ateliere meşteşugăreşti – un atelier de olărit (secolul XX), un atelier de dulgherie-tâmplarie (secolul XX), unul de prelucrarea părului de capră (începutul secolului al XX-lea), precum şi un atelier de fierărie.

    Iar în Sectorul Construcţiilor specializate, le descoperim pe cele ilustrând hotarul satului sau troiţe de drum, fântâni de hotar, stupine de albine, o stână, un conac de vie, foişoare de pază etc.

     

    Piese textile sau de ceramică, din lemn, metal, de iconografie şi mobilier popular completează colecţia muzeului şi vă aşteaptă să le admiraţi.

  • Jurnal românesc – 24.04.2017

    Jurnal românesc – 24.04.2017

    ANAF a publicat instrucţiunile privind impozitele aplicate cetățenilor români pentru veniturile realizate în străinătate. Potrivit acestora,”veniturile din activități dependente desfăşurate în străinătate şi plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile în România, nu se declară şi nu sunt obiectul creditului fiscal extern.” Mai precis, toți cei care lucrează cu contracte legale în străinătate, la firme sau societăți din țările respective, nu plătesc taxe în România.



    Pe 21 aprilie, la Administrația Regională de Stat Cernăuți a fost depusă cererea de creare a unei comune care să includă satele românești Mahala, raionul Noua Suliță și Ostrița, raionul Herța. Primarul din Mahala, Elena Nandriș, a spus că cererea a fost depusă pentru a doua oară după ce Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a semnat legea adoptată de Parlamentul de la Kiev privind posibilitatea comasării unor localități din raioane diferite. Politologii cernăuțeni consideră că aprobarea acestei legi sporește șansele primăriilor Mahala și Ostrița de a fi acceptat proiectul de creare a unei comune, care va fi una dintre cele mai puternice comune românești din regiunea Cernăuți, una cu capacități financiare de perspectivă.



    Ministrul de Interne al Marii Britanii, Amber Rudd, are în vedere un nou program de vize care poate fi folosit după Brexit pentru cetățenii UE. Așa-numitele barsita visas” ar urma să fie acordate pe maxim doi ani și nu vor da dreptul utilizatorilor la beneficii și locuințe gratuite, scrie The Independent. Conform planului, tinerii cetățeni europeni vor putea să vină în Marea Britanie pentru a lucra în domeniul ospitalității, atunci când țara va părăsi UE. O astfel de schemă a Ministerului de Interne britanic este deschisă în prezent tinerilor din Japonia, Monaco și Taiwan, iar planul ar fi ca aceasta să se extindă la toate cele 27 de țări din UE.



    Diaspora are un nou deputat: Nicolae Daniel Popescu, român rezident în Marea Britanie. Acesta a anunţat, pe o reţea de socializare, că a depus jurământul în Parlament și a devenit deputat din partea USR, ales în diaspora. Intrarea sa în Parlamentul României ca deputat vine după demisia lui Manuel Costescu, ales în decembrie 2016 pe listele USR. Într-un interviu recent în presa românescă, deputatul declara că măsurile care trebuie luate urgent pentru diaspora sunt, între altele, inventarierea urgentă a numărului oficial al românilor din străinătate, reducerea birocrației sufocante la secțiile consulare, sprijin semnificativ pentru păstrarea identităţii, culturii şi tradiţiei în comunitățile istorice de români din afara granițelor. El a menţionat şi îmbunătățirea sistemului de vot pentru românii din străinătate, stimularea și încurajarea organizării de seminarii de asistență gratuită pentru aceştia, creșterea numărului de parlamentari în diaspora, precum şi susținerea și elaborarea de noi proiecte de repatriere a diasporei.



    Românii sunt pe primul loc între națiunile din UE când vine vorba despre a obține cetățenia altui stat membru, potrivit datelor din anul 2015, publicate de Eurostat. 28.400 de români au obținut, în anul 2015, cetățenia altui stat membru al UE. Peste jumătate dintre aceștia și-au luat cetăţenia italiană, aproape 11% pe cea germană, iar circa 10% cetățenia ungară. La mare distanță în urma României, dintre țările membre UE, a doua sursă de cetățeni care au obținut naturalizarea în alt stat din UE a fost Polonia. În schimb, 2.611 străini au obținut cetățenia română în anul 2015, cei mai mulţi ucraineni, moldoveni și turci.

  • Jurnal românesc – 17.04.2017

    Jurnal românesc – 17.04.2017

    Creştinii de pretutindeni, inclusiv din România, ţară majoritar ortodoxă, au intrat în Săptămâna Luminată, care continuă să sărbătorească minunea Învierii Domnului. În a doua zi de Paşti, în biserici se oficiază aceeaşi slujbă care a avut loc în noaptea Învierii şi Sfânta Liturghie. În această săptămână totul stă sub semnul Luminii, simbolul Învierii lui Hristos. Uşile altarului rămân deschise în lăcaşurile de cult, preoţii poartă veşminte de culoare albă, iar când binecuvânteză în timpul slujbelor folosesc aceeaşi lumânare aprinsă cu care au împărţit Lumină în noaptea Sfintelor Paşti. Salutul obişnuit a fost înlocuit încă din prima zi de Pasti cu un salut mărturisire: “Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!”, care exprimă public credinţa în Înviere.



    Preşedintele Klaus Iohannis face, de luni până sâmbătă, o vizită privată în Spania, a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti. De Paşti, preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat la Sibiu, unde a luat parte, alături de soţia sa, la slujbele oficiate la Biserica Romano-Catolică ”Sfânta Treime” în noaptea de Înviere şi duminică. În mesajul de Paşti, Klaus Iohannis şi-a îndreptat gândurile sale cele mai calde către toţi românii – fie că se află în ţară sau în afara graniţelor” şi a subliniat că spiritul acestei sfinte sărbători trebuie să ne dea încrederea de a privi cu optimism spre viitor”.



    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a declarat într-un interviu acordat pentru ziarulromanesc.net că este foarte important ca românii din Marea Britanie să capete statutul de rezident permanent. Ministrul a mai spus că aşteaptă ca românii din Marea Britanie să trimită către Minister toate problemele şi nelămuririle pe care le au, pentru ca acestea să fie apoi adresate autorităţilor britanice. În perspectiva unui dialog susţinut cu membrii comunităţii româneşti şi a unei identificări reale a nevoilor în contextul Brexit, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni pune la dispoziţia cetăţenilor români din Marea Britanie un info desk electronic la adresa romania.infobrexit@mprp.gov.ro.



    Satele româneşti din diferite raioane ale regiunii Cernăuţi au obţinut dreptul să se unească în comune, anunţă portalul de ştiri bucpress.eu din Cernăuţi. Localităţile din diferite raioane pot crea în mod legal comune, după ce preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat legea votată de Rada Supremă privind comasarea benevolă a localităţilor din raioanele vecine (Legea nr. 5520). După intrarea în vigoare a legii amintite, va fi posibilă unirea unor sate cu o populaţie vorbitoare de limbă română din regiunea Cernăuţi în comune mai mari. Este cazul satelor Mahala, din raionul Noua Suliţă, şi Ostriţa, din raionul Herţa, ale căror locuitori au anunţat în repetate rânduri dorinţa de a crea o comună unică. Este şi cazul satelor Sinăuţi, din raionul Hliboca, şi Bucovca, raionul Herţa. Sunt discuţii referitoare la o posibilă apropiere dintre satele Iordăneşti din raionul Hliboca şi Ropcea, din raionul Storojineţ, aceasta datorită apropierii geografice a localităţilor respective.

    Primarii satelor speră că legea votată de Parlament şi semnată de Preşedinţie va fi în folosul comunităţii româneşti din Ucraina, pentru crearea unor comune axate pe principiul apropierii geografie, intereselor economice şi etno-lingvistice.

  • Sate româneşti

    Sate româneşti

    Trecem astăzi în revistă câteva dintre cele mai
    cunoscute sate româneşti, locuri în care obiceiurile populare sunt păstrate cu
    stricteţe, iar calendarul sărbătorilor este bogat. Cunoaştem oameni şi tradiţii
    din diverse zone ale României, aflăm despre meşteşuguri, arhitectură, dar şi
    despre bucate tradiţionale. Înconjurate de
    peisaje care au inspirat legende, satele româneşti în care ne oprim azi,
    au rămas an de an la fel de primitoare cu turiştii.


    Nicolae Marghiol,
    preşedintele asociaţiei Cele mai frumoase sate din România, ne invită într-o
    excursie în cele mai frumoase sate din fiecare judeţ al României, din fiecare
    regiune. În felul acesta, vom descoperi case tradiţionale,
    obiceiuri şi tradiţii, vom descoperi bucătăria bunicii. Totul a pornit din anii
    1980, în Franţa. Acolo, s-a creat asociaţia Cele mai frumoase sate ale Franţei.
    Apoi, şi alte state din Europa: Italia, Spania, Belgia şi, iată şi România, a
    creat această asociaţie pentru a pune în valoare satul românesc tradiţional.
    Cele mai frumoase sate din fiecare zonă a României sunt identificate pe baza
    unor criterii: tradiţii, obiceiuri, gastronomie. Aceste sate trebuie puse în
    valoare, trebuie promovate, trebuie să atragem turişti şi să dezvoltăm şi
    agroturismul, dar şi activităţile agricole şi non agricole. Dorim să păstrăm
    tinerii în aceste sate, pentru a nu le pierde.


    Cărarea
    satului trebuie păstrată autentică, ferită de modernism, spune Nicolae
    Marghiol, preşedintele asociaţiei Cele mai frumoase sate din România. Vin
    turişti străini, chiar şi prinţul Charles vine pentru acea cărare. Vin pentru
    concertul de sunete al naturii, pentru biodiversitate, pentru tradiţii şi
    obiceiuri, ceea ce România încă oferă din plin. Însă cum ar începe vizita unui
    turist în satele româneşti? Mai întâi l-aş lua de la aeroport
    într-o căruţă şi l-aş învăţa s-o conducă. Va lua chiar şi un permis de căruţaş,
    fiindcă avem chiar o astfel de şcoală, iar pe parcursul câtorva zile va învăţa
    să aibă grijă de cal, să-l înhame. O să mergem din Muntenia, în Transilvania şi
    în Bucovina şi Maramureş şi vom descoperi satele. Vom descoperi case şi
    obiceiuri tradiţionale, vom găti împreună cu el un păstrăv, o salată
    dobrogeană. Vom urca pe munte, vom merge la cules de trufe, vom merge să mâncăm
    fragi în pădurile lui Moş Martin, lucruri pe care le avem şi trebuie să le
    punem în valoare. Când vine în România, turistul vine pentru contactul direct
    cu oamenii locului, cu ţăranii. Turiştii străini caută simplitate.


    În prezent, sunt derulate mai multe proiecte care presupun amenajarea
    unor muzee. Este un lucru foarte important, spune Nicolae Marghiol. Este
    important să păstrăm arhitectura tradiţională, dar şi memoria locului. Promovăm un turism de nişă. Turiştii ne contactează prin site şi prin
    intermediul ambasadelor. Impresiile sunt variate. Însă, după cum poate se ştie,
    orice destinaţie turistică, pentru a avea succes, trebuie să vândă şi o
    poveste, o legendă. La noi legenda e vie. Nu trebuie să inventăm că avem
    natură. Fructele sunt chiar ecologice şi te îmbie să le mănânci. Ei vin cu o
    imagine destul de proastă, dar când descoperă bogăţia de tradiţii, obiceiuri şi
    de peisaj, rămân înmărmuriţi. E adevărat, peste zece ani, am putea deveni
    destinaţia cea mai importantă de agroturism a Europei. Avem câteva sate:
    Cârlibaba, Drăguş şi Polovragi, din trei judeţe ale ţării, care sunt
    recunoscute de Comisia Europeană ca destinaţii de turism de excelenţă. Sunt
    sate care au tradiţii, pensiuni, obiceiuri, care păstrează arhitectura
    tradiţională, dansurile, costumul popular. Ţinutul Buzăului sau Alba Iulia,
    spre exemplu, sunt locuri pline de viaţă, care trăiesc datorită moştenirii din
    trecut.


    Unul dintre satele aflate pe primele locuri
    în majoritatea clasamentelor este Ciocăneşti.
    Este declarat sat-muzeu, spune Marilena Niculiţă, director al Muzeului Naţional
    al Ouălor Încondeiate, o aşezare cum nu sunt multe altele. Este
    unică în ţară, poate chiar în Europa, prin casele pe care se pot vedea motivele
    tradiţionale. Aceste motive se regăsesc nu numai pe case, ci şi pe costumele
    populare şi, în special, pe ouăle încondeiate din Ciocăneşti. Ciocăneşti a luat
    locul întâi pe ţară în concursul Cele mai frumoase sate. Avem locuri frumoase
    la înălţime, pe muntele Suhard. Dacă turistul vine în perioada iernii, avem
    patinoar, pârtie de schi, organizăm focuri de tabără, excursii cu sania trasă
    de cai şi multe alte activităţi. În comuna noastră avem 15 pensiuni omologate.
    Sunt peste 300 de locuri de cazare în comună, dar şi în împrejurimile
    Ciocăneştiului sunt multe pensiuni, la Cârlibaba, Vatra Dornei, Câmpulung.
    Locuri de cazare sunt suficiente pentru toată lumea.

    La poalele
    munţilor, într-un peisaj idilic, în Transilvania, Sibiel este recunoscut pentru
    icoanele pe sticlă, adunate astăzi într-un muzeu al lor, amenajat în fosta casă
    parohială a bisericii Sf Treime, considerată, la rându-i, un simbol. Valerica
    Niţescu, muzeograf: Biserica
    a fost construită la 1765 şi a fost pictată în frescă zece ani mai târziu. La
    un moment dat, fumul de la lumânări, praful, timpul au înegrit pictura.
    Locuitorii satului Sibiel şi au dorit o biserică luminoasă şi s-au gândit să
    acopere pictura cu cinci straturi de var. Pictura a stat sub var până în 1965,
    când doi specialişti au îndepărtat varul A rămas pictura originală. Varul a
    protejat-o. E biserica satului Sibiel, închinată Sf. Treimi, ctitorii ei fiind
    locuitorii satului Sibiel. După ce a curăţat biserica de var, părintele paroh
    Oancea s-a gândit să introducă Sibielul în circuitul turistic. Cu ocazia
    Bobotezei, a mers prin casele credincioşilor din Sibiel, a văzut multe icoane,
    ţesături, piese de mobilier, iar în 1969 a făcut apel la locuitorii satului să
    doneze obiecte pentru un muzeu.



    Iată,
    aşadar, câteva destinaţii pentru un sejur reuşit, aproape de natură. Locuri în
    care veţi găsi peisaje, locuri şi oameni de neuitat.