Radio România Internațional

Tag: scadere

  • Jurnal românesc – 21.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 21.09.2016 UPDATE

    Premierul român Dacian Cioloş, care participă, la New York, la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a avut, marţi, în marja reuniunii, o întrevedere cu premierul canadian Justin Trudeau, dedicată în principal problemei liberalizării vizelor pentru cetăţenii români. Potrivit unor surse oficiale citate de Agerpres, cei doi premieri au constatat că există perspective bune pentru ca vizele să fie ridicate într-un viitor cât mai apropiat. România şi Bulgaria sunt singurele state membre ale Uniunii Europene ai căror cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în Canada. În vară, premierul Cioloş a avertizat că, în lipsa unei decizii la nivel politic la Ottawa privind liberalizarea vizelor, România, ca membră a UE, ar putea, asemenea Bulgariei, să nu ratifice acordul comercial UE-Canada a cărui semnare, prevăzută în această toamnă, depinde de ratificarea prealabilă a Parlamentelor naţionale.



    Populaţia României s-a redus cu 13% în ultimii 24 de ani, iar această scădere are la bază migraţia internaţională, planning-ul familial şi mortalitatea ridicată, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). În ceea ce priveşte migraţia internaţională, aceasta a condus la o scădere constantă a populaţiei României şi a avut un vârf în 2007, anul aderării la UE, de 544.000 persoane. Planning-ul familial, prin diversele lui forme, a determinat reducerea constantă a numărului anual de naşteri pe parcursul perioadei de tranziţie (numărul de naşteri din 2015 a fost cu 28% mai mic decât cel din 1992), iar mortalitatea a fost ridicată în întreaga perioadă de după 1992 (între 11,4% în 1992 şi 11,7% în 2015). Conform datelor INS, ponderea cea mai importantă a emigraţiei este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 25-64 de ani.




    Compania auto Renault a decis relocarea în Maroc, din 2017, a liniei de producţie pentru modelul Logan Break MCV, fabricat în prezent la Piteşti, in sudul Romaniei. Uzina Renault din oraşul marocan Tanger – unde sunt fabricate deja modele Sandero, Dokker şi Lodgy – estimează pentru anul 2017 o producţie totală de 300.000 de vehicule, incluzând Logan MCV. Aproximativ 95% din productia acestei uzine, inaugurata in 2012, este exportată. În Romania, compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piata auto europeană.



    Iniţiativa legislativă care permite cumpărarea“ de vechime de către persoanele care nu au stagiul de pensie complet a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor cu 198 de voturi pentru“. Persoanele interesate să îşi cumpere vechime“ încheie un contract de asigurare socială în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a iniţiativei legislative. Perioadele de timp pentru care se poate efectua plata contribuţiei de asigurări sociale sunt cele care se încadrează în intervalul de timp cuprins între data încheierii contractului de asigurare socială şi ultimii 5 ani anteriori acestei date. Camera Deputaţilor este for decizional, astfel că legea merge la promulgare.



    Arhiva fostului director al Secţiei române a postului Radio Europa Liberă din Germania, Nicolae Stroescu-Stînişoară, a fost donată Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Prin această nouă donaţie, instituţia îşi îmbogăţeşte fondul arhivistic privind istoria exilului românesc. Radio Europa Liberă a jucat un rol determinant în istoria recentă a ţării, fiind considerat cel mai important fenomen mediatic al României de până în 1989.

  • România – evoluţii demografice

    România – evoluţii demografice

    Pe măsură ce se modernizează, România se
    confruntă şi cu fenomene demografice negative, pe care societăţile
    vest-europene le-au experimentat încă din deceniile trecute. Demografii
    avertizează de ani buni asupra depopulării şi îmbâtrânirii progresive, iar cele
    mai recente date statistice alimentează neliniştile lor.

    Populaţia României a scăzut în 2014 cu 80.000 de
    oameni, cărora li se adaugă 40.000 de cetăţeni ce au migrat, şi a ajuns,
    astfel, sub pragul de 20 de milioane de locuitori, un nivel similar celui din
    1966 – a anunţat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică,
    Tudorel Andrei. Un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a
    două oraşe mici în fiecare an. Situaţia a fost amplificată de numărul mare al
    deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, tendinţe care, adaugă el, nu
    pot fi inversate prea curând. Andrei a precizat că, până în 2013, numărul
    locuitorilor s-a redus în special din cauza migraţiei, iar după acel an ca
    urmare a diferenţei foarte mari între naşteri şi decese: 2014
    a avut în jur de 240 – 250.000 de decese şi am avut în jur de 170 – 180.000 de
    nou născuţi, deci avem o balanţă negativă, ceea ce înseamnă foarte mult la o
    populaţie de 19.900.000. Într-o perspectivă de 30 – 40 de ani putem avea o
    scădere masivă a populaţiei României, în jur de 14 milioane, 15 milioane de
    persoane, dacă se menţine acelaşi trend.

    Declaraţiile au fost
    prilejuite de lansarea anuarului demografic al României, document care conţine
    date statistice cu privire la numărul şi structura populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală
    şi migratorie.

    În ultimii 25 de ani,
    după căderea dictaturii comuniste, populaţia a scăzut de la 23,2 milioane la
    19,9. Au contribuit la acestea atât abrogarea legii, profund impopulare în
    epocă, prin care avorturile erau interzise, cât şi deschiderea frontierelor,
    până atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, circa trei milioane de
    cetăţeni români trăiesc în străinătate. În ultima vreme, hemoragia
    migraţionistă pare să fi încetat şi din România nu pleacă mai mulţi oameni
    decât se întorc, dar fenomenul contribuie în continuare la diminuarea
    populaţiei, fiindcă au imigrat mai ales persoane din categoria de vârstă 25-34
    de ani, ceea ce este grav din punctul de vedere al natalităţii.

    În plus, în mai
    puţin de o jumătate de secol aproape că s-a dublat procentul persoanelor mai în
    vârstă de 65 de ani, care a ajuns la peste 15% din totalul populaţiei. În 1970
    copiii cu vârste de sub 15 ani reprezentau peste un sfert din total, iar azi
    ponderea lor este de numai 15 procente, ceea ce, avertizează comentatorii, în
    câteva decenii ar putea arunca în aer sistemul public de pensii.

  • Jurnal românesc – 20.10.2015

    Jurnal românesc – 20.10.2015

    Proiectul legislativ privind votul prin corespondenţă a intrat, marţi, în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care are rol decizional. Luni, propunerea legislativă a fost adoptată cu largă majoritate, de Senat, atât PSD, care domină Guvernul de coaliţie, cât şi PNL, cel mai important partid din opoziţie, susţinând proiectul. Acesta a fost, în schimb, criticat de UDMR şi ALDE, al cărei lider, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avertizat că poate fi atacat la Curtea Constituţională, întrucât nu respectă articolul din legea fundamentală potrivit căruia votul este universal, egal, direct şi secret. Această modalitate de vot va fi utilizată la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare doar de către românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Cu câteva luni înaintea fiecarui scrutin, alegătorii trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. Potrivit documentului, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători.



    Senatul a ratificat, luni, în calitate de cameră decizională, şi Acordul privind asistenţa financiară rambursabilă de 150 de milioane de euro acordată Republicii Moldova. Senatorii au votat în unanimitate pentru adoptarea documentului, deja aprobat de deputaţi, cu numai trei abţineri. Motivul solicitării acestui împrumut de catre guvernul de la Chişinău îl constituie sursele insuficiente pentru finanţarea deficitului bugetar, estimat la 3,8% din PIB în 2015. Republica Moldova se află in plin scandal politico-financiar, dupa arestarea fostului premier Vlad Filat, anchetat pentru presupusa implicare directă în dispariţia din sistemul bancar a unui miliard de dolari.



    Importurile de gaze ale României au scăzut, în primele opt luni ale anului, cu aproape 80% faţă de perioada similară a anului trecut, indică datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Proiectul Strategiei Energetice naţionale pentru următorii 20 de ani, publicat pe site-ul ministerului de resort, relevă faptul că România are cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Acestea ar urma să se epuizeze în circa 14 ani, dacă se menţin parametrii actuali de producţie şi consum.



    Aflat în vizită în Orientul Mijlociu, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut, luni, o întrevedere cu membri ai comunităţii româneşti din Palestina. Cu această ocazie, ministrul a subliniat disponibilitatea statului român pentru acordarea de sprijin cetăţenilor care se află în situaţii dificile în alte ţări, inclusiv prin proceduri de evacuare, dacă va fi nevoie. De asemenea, Aurescu a subliniat importanţa menţinerii identităţii româneşti a tinerilor proveniţi din familii mixte şi a amintit de oferta statului român în domeniul programelor de burse de studii pentru etnicii români din străinătate.



    Numărul locurilor de muncă pentru studenţi şi absolvenţi a crescut uşor faţă de anul trecut, potrivit unui studiu făcut de o firmă de recrutare online. 75% dintre angajatori intervievaţi spun că vor organiza anul acesta stagii de pregătire sau practică pentru cei care urmează sau au terminat o facultate. Director de comunicare la o firmă de resurse umane, Delia Moreanu apreciază că un program de internship poate fi varianta cea mai bună pentru un student, un masterand sau un proaspăt absolvent. Perioada petrecută în cadrul unei companii este una de calitate şi este foarte importantă pentru dezvoltarea lor profesională — mai spune ea.

  • Noul Cod fiscal a trecut de Senat

    Noul Cod fiscal a trecut de Senat

    Apărat de iniţiator- guvernul de stânga de la Bucureşti – dar dezavuat,
    sub raportul oportunităţii sale, de cercurile de afaceri guvernate de prudenţă
    dar şi de instituţiile creditoare ale Romaniei, noul cod fiscal are şanse mari
    să devină lege săptămâna viitoare, cand ar putea ajunge la promulgare.

    În primă
    fază, preşedintele Klaus Iohannis l-a trimis spre reexaminare Parlamentului,
    avertizând că o relaxare fiscală bruscă, aşa cum era preconizată, riscă să
    tulbure echilibrul bugetar.

    Prin consens – rarisim, altminteri, pe scena
    politică românească – partidele de la putere şi cele din opoziţie au convenit o
    formulă de aplicare a codului care să nu afecteze bugetul dar care să-şi
    menţină intactă capacitatea de a impulsiona economia. Astfel, reducerea Taxei pe
    Valoarea Adăugată la 20% va fi operată abia la începutul anului viitor. Din
    2017, TVA va mai scădea cu un procent, până la 19%. Tot pentru 2017 se amână
    eliminarea supraaccizei la carburanţi şi a taxei pe construcţiile speciale.

    Senatorul PSD, Constantin Popa, consideră că
    adoptarea Codului fiscal este un moment zero al economiei: E un mare pas
    înainte pentru economia românească şi pentru români în general, e un moment în
    care are loc o scădere de taxe şi impozite, e un moment zero, aşa îl consider
    eu, şi e un moment din care putem pleca cu alt curaj înainte.

    Senatorul PNL, de opoziţie, Dincă Mărinică spune că marele câştig al Codului
    este că elimină legislaţia ambiguă şi adună într-un singur act normativ mai
    multe legi. Dincă Mărinică: Acest Cod fiscal vine să reglementeze într-o
    strânsă interdependenţă toate tipurile de impozite şi taxe. Foarte multă lume,
    mai ales din mediul de afaceri, s-a plâns de-a lungul vremii că avem foarte
    multe taxe şi impozite şi că acest lucru dăunează dezvoltării unor companii şi
    bineînţeles, economiei şi cu atât mai mult afectează bugetul de stat, bugetul
    de stat consolidat şi bugetele locale.

    Pe de altă parte, Guvernul
    susţine că va devansa termenul de aplicare a unor măsuri din Codul fiscal,
    bazându-se pe încasările din primele opt luni ale anului la bugetul de stat.
    Premierul Victor Ponta a afirmat că sumele au crescut considerabil după
    reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată la alimente la 9% şi scăderea contribuţiei
    la asigurările sociale, concomitent cu întărirea activităţii Agenţiei Naţionale
    de Administrare Fiscală. Potrivit primului ministru, economia românească
    răspunde favorabil la reducerea controlată a taxelor şi la o activitate
    eficientă a Fiscului, iar bugetul a încasat pe primele 8 luni ale anului cu 2,5
    miliarde de euro în plus.

  • Evoluţii economice româneşti

    Evoluţii economice româneşti

    Fără a avea acordul instituţiilor financiare internaţionale, autorităţile de la Bucureşti au decis, totuşi, reducerea cu 5 procente a contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, de la 1 octombrie. Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta, care a dat asigurări că statul român va respecta toate ţintele macroeconomice convenite cu Fondul Monetar Internaţional, cu care România a încheiat în toamna anului trecut un acord de tip preventiv.



    Măsura, catalogată în an electoral de către opoziţie drept populistă, fusese prevăzută pentru 1 iulie, amânarea având loc în urma discuţiilor recente de la Bucureşti cu reprezentanţii creditorilor internaţionali. Această măsură economică, diferită de ceea ce s-a promovat până acum în România, poate fi aplicată întrucât există banii necesari în buget, a explicat şeful executivului, precizând că impactul bugetar al introducerii acestei măsuri va fi, în ultimul trimestru al acestui an, de 850 de milioane de lei.



    Victor Ponta: Nu mărim deficitul bugetar, nu creştem taxe sau impozite pentru a acoperi acest lucru. Decizia trebuie luată însă, şi guvernul o va propune, de asemenea pot să mă angajez în numele coaliţiei de guvernare deoarece acest lucru l-am stabilit, deci decizia, proiectul de lege va fi votat de către Parlament şi în acest fel legitimitatea politică pentru această măsură poate fi deplină. Sunt convins că şi opoziţia va vota pentru şi, în acest fel, va fi expresia unui consens politic pentru ca în acest moment, şi nu mai târziu, nu anul viitor, nu peste doi ani, nu peste trei, să luăm această măsură de reducere a fiscalităţii muncii.”



    1 iulie rămâne, însă, dată fermă pentru creşterea salariului minim brut pe ţară, de la 850 de lei, cât este în prezent, la 900 de lei, aceasta fiind a doua majorare din acest an, după cea similară de 50 de lei aplicată la 1 ianuarie. Pe de altă parte, consilierul onorific al premierului, Ionel Blănculescu, a anunţat că taxa pe construcţii speciale ar putea fi modificată de la începutul anului viitor. Acest lucru se va întâmpla, însă, doar în condiţiile în care o analiză ce urmează să fie realizată în perioada următoare va releva că impactul acestei taxe asupra mediului economic este mult mai mare decât cel preconizat.



    Potrivit estimărilor iniţiale, suma colectată ar fi trebuit să se ridice la un miliard şi jumătate de lei, însă dimensiunea posibilă a încasărilor a fost redusă de Fondul Monetar Internaţional la 400 de milioane de lei, considerându-se că România nu e capabilă să colecteze în totalitate o astfel de taxă.