Radio România Internațional

Tag: Schengen

  • România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

    România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

    Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ aprucheati ș-cu sinurli terestri tu spaţiul evropeanu di libirâ urdinari. Tu naia Giurgiu-Ruse, reprezentanţâ a autorităţlor ditu dauli vâsilii, ama și țetățeañi ți tricurâ ti prota oarâ sinurlu româno-vâryaru, fârâ s-lâ si caftâ actili, yiurtusirâ aestu sticu di oarâ.

    “Unâ hopâ dealihea istoricâ, cu conseținţi practiți multu mări ti cathi țetăţeanu românu, ti companiili româneşțâ. Integrarea tu Uniunea Evropeanâ ali României easti acutotalui ş-fârâ turnari.”, dzâsi ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, ți lo parti la aestu evenemintu deadunu cu omologlu a lui vâryaru, Atanas Ilkov.

    Unâ altâ țeremonie șcurtâ s-feați la unlu ditu punctili di trițeari a sinurlui anamisa di Ungaria şi România, cu unâ andamusi anamisa di şefanlu ali poliţie naţionalâ ditu Ungarie ş-inspectorlu şefu ali poliţie di sinuru ditu Românie. Membri ali Uniuni Evropeanâ ditu 2007, dauli vâsilii lucrarâ deadunu tu proțeslu di aderari tu Schengen. A că tiñisea criteriili tehniți nica ditu 2011, România ș-Vâryâria puturâ s-aderâ parţialu la spaţiul di libirâ urdinari tâși tu meslu marțu di anu, unâ oarâ cu scutearea a mutreriloru tu aeroporturi şi porturi maritimi.

    Ândoi meși ma amânatu, tu giumitatea a meslui andreu, dauli vârilii apruchearâ pân’ tu soni, vula di la tuț partenerl’i evropeañi ta s-veadâ idyea hâiri la punctili di sinuru terestru. Aestu lucru s-feați di cara Austria trapsi mânâ di la âncuntrari. Viena s-plândzea di numirlu mari di câftări di azil, maca Schengen va ș-tindâ sinurlu terestru, ama câtrâ inșita a anlui 2024 dzâsi că misurli bâgati tu practichie tu meșl’i ditu soni dusirâ la unâ “scâdeari multu mari a trițeriloru”.

    De la 1 di yinaru, șoferillii şi pasagerilli nu mata lipseaști s-aspunâ canâ documentu di identitati, iara aftuchinili potu s-treacâ fârâ s-hibâ mutriti. Tamamu ș-transportatorilli rutieri, ți șidea pânâ tora și 20 sâhăț la coadâ ta s-poatâ s-treacâ sinurlu, ascâparâ tora di mutreari. Cu tuti aesti, nai pțânu tu proțlli şasi meși, va s-facâ mutreri cându ș-cându la sinuru, ta s-ambudyuseascâ activităţli infracţionali/contra a nomlui, cu unu acțentu ahoryea pi mărli aftuchini.

    Tu idyiul chiro, vigllearea a sinurlui vâryaro-ânturțescu, ți agiumsi sinuru di nafoarâ a spaţiului Schengen, va s-hibâ ânvârtușatu. Pi partea di turismu, giucâtorilli ditu sector s-așteaptâ la unâ crișteari a numirlui di câlâtori, tamamu ș-ațiloru ți s-ducu tu Gârție. Di cara va s-intrâ di dipu tu Schengen, suntu aștiptati hâiri icunomiți multu mări, ți va s-creascâ produsulu internu brutu (PIB) cu nai pțânu 1% tu dauli vâsilii, uidisitu cu luyurserli.
    Spațiul Schengen, ți fu adratu tu 1985, ari tora 25 ditu ațeali 27 di vâsilii membri ali Uniuni Evropeanâ, cata cumu și vițiñilli a loru: Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Biolan

    Varyaria, Romania, Schengen, UE

  • Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

    Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

    Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari ghenerală tră ună ma bună arăspăndeari a informaţiilor ghenerali di la UE şi acţiunea noastră tru Europa
    Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen. Viţeprezidentulu a Parlamentului European, Victor Negrescu, cundille importanţa aluştui amintaticu şi ananghea ta s’năstritemu complexul di stat membru ma nou, şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari ghenerală tră ună ma bună arăspăndeari a informaţiilor di la Uniunea Europeană şi acţiunile Româniillei tru Europa.

     

    „Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen. Un scupo tră cari avum contribut niacumtinatu tu decheniulu ditu soni şi cari easti ună altă victorie di etapă tru integrarea noastră tru Uniunea Europeană şi vrearea ca România s’hibă ună boaţi vărtoasă şi influentă tru UE. Nu lipseaşti s’agărşimu că aderarea la zona di liberă urdinari nă da ndrepturi, ama avemu şi borgi ţi lipseaşti s’li ştimu şi s’li tiñisimu aţea turlie ca spaţlu Schengen s’lucreadză cu hăiri.

     

    Tutunăoară, vini oara ca România s’treacă piste complexul di stat membru ma nău şi s’crească axia administrativă tru domeniu ta s’crească nivelu di profesionalism aţea turlie ca acţiunea noastră tru Europa s’aibă hăiri. Ama, ti aestu lucru, easti ananghi ca populaţia s’akicăsească hăirlătiţli a unei Românii influentă tru UE. Fac apel ti ună ascumbuseari ghenerală tră ma bună arăspăndeari a informaţiilor ghenerale di la UE şi acţiunea noastră tru Europa.
    Nu dip tu soni, unăoară cu majoratlu european, România liseaşti ta şi spună ndoi scupadz imbidz pi livelu UE ntră cari arădăpsescu trei:

     

    1. Dizvultarea capacitatillei di negocieri tu ligătură cu dosarele europene di interes cu scupolu s’aducă România tru ţentrul apofasiloru europene;
    2. Influenţarea bugetlui european ama şi iţi izvuri di finanţare europene ti amintari fonduri tră domeniile di interes tră România;
    3. Ună convergenţă ma mari ali Românie cu piaţa internă, şingirlu comercialu externu a UE şi alanti stati dizvultate ditu Europa tră creastirea nivelului di bana şi integrarea tru mecanismele financiare şi economiţi cari pot s’aducă ti văsilia a noastră ma multi oportunităţ di dizvultare’, exighisi europarlamentarlu social-democrat, Victor Negrescu.
    Viţeprezidentulu a Parlamentului European cundille că aesti trei obiective, complementare cu intrarea tru programlu american Visa Waiver şi aderarea la OCDE, easti ună garanţie tră ună Românie influentă tru lumi şi reprezintă una ditu ceareili tră s’ncuntreadză la retorica anti-europeană.

     

    Autoru: RRI
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.12 – 14.12.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.12 – 14.12.2024

    Pânâ tu soni, tu Schengen
    Buna hâbari a stâmânâllei, aştiptatâ ş-confirmatâ, ufițialu, gioi, fu apruchearea acutotalui ali Românie, deadunu cu Vâryâria, tu spaţiul ivropeanu di libirâ urdinari. Tu bitisita a meslui marțu, partenerlli ivropeañi furâ di câbuli cu apruchearea a dauloru stati tu Schengen cu sinurli aeriani şi maritimi. Dupâ ți Olanda şi maxus Afstria trapsirâ mânâ di la-ncuntrarea a loru, Consiliul di Giustiţie şi Emburlâchi di Nuntru vulusirâ, gioi, tu unanimitati, aderarea ali Românie ș-ali Vâryârie cu sinurli terestri la spaţiul ivropeanu di libirâ urdinari di la 1 di yinaru. Ahurhindalui cu aestâ dzuuâ, va s-facâ controali maș la sinurli ali Râmânie cu Sârbia, Ripublica Moldova ş-Ucraina. Cu tuti aesti, proțlli şasi meși di la aderari, va s-facâ nica controali cându ș-cându, unâ misurâ di siguranţâ ta s-veadâ cumu s-duți libira urdinari. Ahtări controali temporari s-au faptâ ș-pi alti sinuri interni ditu Schengen, di cara criscu multu numirlu a migranţâlor contra a nomlui. Autorităţli di Bucureşti s-hârsirâ di apruchearea ali vâsilie tu Schengen, cundillindalui că apofasea va s-ducâ la unâ urdinari cama ayuñisitâ ti țetăţeñi, pâradz loghistiț ma pțâñi ti companii, criştearea a competivitatillei ti produsili şi servițiili româneşțâ pi pâzarea ivropeanâ, oportunităţ di emburlâchi ş-locuri di lucru.

    Maratonu electoralu nibitisitu
    Tu ahurhita a stâmânâllei ți s-bitisi, româñilli lipsea sâ știbâ numa a ațilui cari va lâ hibâ prezidentu tu aeșțâ ținți añi ți va s-yinâ. Tu 8 di andreu eara pruvidzutu doilu turu a alidzeriloru prezidenţiali, bitisita programatâ a maratonlui electoralu ahurhitu tu meslu cirișaru cu localili ş-ivroparlamentarili. Tu 6 di andreu, ama, Curtea Constituţionalâ anulă scrutinlu ti nai ma analta thesi, dupâ ți bâgă oarâ că proțeslu electoralu fu vițiat/aspartu tu tutu chirolu câtu s-dizvârti, s-feațirâ ma multi lucri contra a nomlui, iu leghislația electoralâ fu câlcatâ. Ațelu ți s-hârsea di aestu proțesu electoralu aspartu di atacurli hibridi ali Arusie, uidisitu cu spusa a servițiiloru di informaţii, vrea s-hibâ ațelu ți avea amintatâ protlu turu, candidatlu independentu Călin Georgescu, unu extremistu proarusu, antiocțidentalu apresu şi miraclli ti liderli fascişțâ româñi ditu chirolu anamisa di dauli polimuri mondiali. Parchetlu îi investigheadzâ, tora, doi ditu soțlli a lui, câceaț ma ninti. Unlu, suspectat că vrea s-adarâ zñii tu Capitalâ, easti mutritu cu angâtanu ti nitiñiseara a reghimlui a armiloru ş-a bârutillei, operaţiuni cu articoli pirotehniți şi instigari/angâsâiari publicâ, iara alantu ti filiseara di simboluri leghionari, dimi di extrema dreaptâ antisemitâ şi criminalâ ditu añilli ’30. Financial Times llia minduita a analişțâlor, ți dzâcu că grupărli paramilitari tu Românie, cu unâ vidzutâ multu „macho”, ți aduți deadunu relighia cu ultranaționalismul, criscu di itia că autoritățli nu ș-adrarâ lucurlu și âlli alâsarâ arâhati.

    Pro-ivropeañilli ditu yinitorlu Parlamentu, pâzârâpseri ti unâ chivernisi comunâ
    Prezidentul Klaus Iohannis, a curi mandatu va s-lundzeascâ pânâ la năili alidzeri, adună năulu Parlamentu tu dzuua di 20 di andreu. Patru formaţiuñi pro-ivropeani, PSD, PNL, USR, UDMR şi trei ți s-aspusirâ suveranisti, AUR, SOS România şi POT, va s-hibâ tu yinitorlu leghislativu, ți inși dupâ alidzerli ditu 1 di andreu. Cu aproapea dauâ treimi ditu mandati, pro-ivropeañilli, la cari s-adavgâ deputaţlli a minorităţlor naţionali, ahurhirâ, stâmâna aesta, pâzârâpseri ti unâ chivernisi di largâ coaliţie. Aduțemu aminti că, nintea a doilui turu a prezidenţialilor, PSD, PNL, USR, UDMR ș-gruplu a minoritățlor naționali avea simnatâ pactul ti unâ coaliție proivropeanâ ș-ivroatlanticâ. Documentul vrea s-dânâseascâ agiundzearea pi thesea cama analta ditu statu al Călin Georgescu. Dupâ anularea a scrutinlui, semnatarlli ațilui documentu şi-aspusirâ diznău borgea și tâxirâ, tora, unu programu guvernamentalu ți va s-angreacâ pi dezvoltari și reformi, acâțândalui tu isapi țetățeanlu. Ei furâ di câuli că easti ananghi di unu planu salami di eficientizari ș-di scâdeari a hărgilor publiți ș-ali birocrație tu administrația publicâ. Tutnâoarâ, s-achicâsirâ s-creascâ ritmolu a investiţiilor ş-a reformiloru ditu Planlu Naţionalu di Redresari şi Rezilienţâ.

    Inflaţia, problema di daima
    Yinitorlu executivu di Bucureşti va s-aibâ dininti ma multi provocări, pritu cari criștearea a pistillei tu clasa politicâ, reforma a instituţiilor a statlui şi, nu ma nâpoi, problemili icunomiți. Unâ ditu aesti ditu soni easti inflaţia. Eaa easti datâ di scunchiri la servițiili poştali, poami/imiși proaspiti şi margarinâ, rata a inflaţillei criscu diznău andicra di meslu di ma ninti. Iara inflaţia di cathi anu, raportatâ tu sumedru 2024 la brumaru 2023, criscu diznău, doilu mesu arada, agiungândalui la 5,11% di la 4,67 di proțenti tu sumedru. Unâ ditu itiili ti criștearea a inflaţillei easti defițitlu bugetar multu mari, ți Chivernisea s-pidipseaști s-lu finanţeadzâ, exiyisescu analişțâlli. Prognoza faptâ di pțânu chiro di BNR scoati tu padi că inflaţia va sâ scada tâș tu 2026 sum 3,5% tu anu.

    Stâmâna sportivâ
    Campioana ali Românie la fotbal, FCSB (Bucureşti), bitisi isa cu formaţia ghirmâneascâ Hoffenheim, gioi dicsearâ, tu xeani, tu 6-a etapâ ditu Europa League. Bucureşteñilli suntu pi poziţia a 10-a tu grupa unicâ şi sunt multu aproapea di calificarea tu primuveara ivropeanâ. Au nica te-a giucari douâ meciuri tu yinaru, ditu cari ațelu dit soni easti pi terenlu a loru cu multu cânâscuta ehipâ anglicheascâ Manchester United. Tu handbal, naţionala femininâ ali Românie agiumsi pi loclu 11 la Europeanul iu nicuchirâ furâ Afstria, Ungaria şi Elveţia. Cu tuti aesti, agioclu ali echipâ ți armasi fârâ vedeti di cara s-trapsi unu contingentu ântregu, pritu cari superstarlu Cristina Neagu, fu, prea-aoa ș-prea-aclo, unu agiocu bunu. A că nu s-aștipta, naţionala agiumsi tu faza a grupilor di prota thesi, dupâ azvindzerli cu Cehia şi Sârbia, iara aclo azvinsi, ași cumu nu s-aștipta, Suedia.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aura Piha

  • Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

    Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

    Ministurlu austriac ti lucre di năuntru, Gerhard Karner, dimăndă că văsilia a lui numata va s’ncuntreadză ti aprukearea ali Românie şi Vărgărie tru Cumata Schengen şi cu sinurli terestri. Ună apofasi va s’hibă loată, stămâna aesta, Bruxelles, la andamasea miniştrilor europeañi ti lucre di năuntru şi justiţie, iu, tra s’poată s’hibă vulusită, ari ananghi di unanimitatea di voturi di partea statilor membre ali UE. Austria s-ncuntră tră lărdzearea Schengen aoa şi doi ani, acă eara fapti urminii di Comisia Europeană (CE), di itia că lugursi că sinurli externi ali UE nu suntu dipu ghini viglleati tru România şi Vărgăria dinintea ali imigraţie paranomu. Gerhard Karner exighisi căţe căftărli ali Austrie mutrinda combătearea imigraţillei paranomu feaţiră tra să scadă numirlu di migranţă interceptaţ tru aprukearea a sinurlui cu Ungaria, nai ma ufilisită cali ti intrari arifugaţlli tru văsilia a llei.

     

    Aestă ñicurari babageană cu triţearea paranomu a sinurlui nu  vrea s’facă cara nu vrea nă ncuntramu pănă tora – cundille ufiţialu di Viena. Avum anlu ţi tricu 70.000 di interceptări maş până tru sumedru şi maş 4.000 tru idyiulu kiro di estanu nica adăvgă Karner, ama dotu nu easti sigura că migranţălli paranomu agiundzea tru Austria pritu România. Tru andreu 2023, Consiliul UE apufusi s’aproaki tru cumata di urdinari eleferisită Vărgăria şi România, membri ali UE ditu 2007. Ateali dauă văsilii eara aprukeati ama parţialu ti Acordul Schengen tru marţu 2024, controalili paşapoartiloru ditu zona Schengen hijnda scoasi di pi lucru tră aţelli cari trecu sinurlu pi calea aerlui şi pri amari.

     

    Miniştrilli ti lucre di năntru ali Austrie, Românie şi Vărgărie, cata cumu  şi prezidenţillea ali Ungarie tru cadrul a Consiliului UE, s’akicăsiră, nu di multu kiro, ti ună nău mănuclliu di misuri di securitati la sinuru. Uidisitu cu documentulu simnatu Budapesta, tamamu şi dupu aderarea terestră, va s’aibă un kiro di tranziție, di 6 meşi, ti controali la sinurlu ali Românie cu Ungaria și cu Vărgăria, hiinda ună căftari bagată di Austria. La sinurlu vărgaru-gărţescu eali ama numata va s’hibă tu practico. România tricu pritu ma multi rapoarti di evaluari Schengen ninti di 2011, protlu vade borgi ti intrarea tru aestă arădăriki. Cama deapoa, pi hiotea a kirolui, văsilii, cata cumu Franța, Ghirmănia, Belgia, Suedia, Finlanda, Olanda ică Austria s-ncuntrară ti aderarea ali Românie cu aduteari aminti problimili ligatu di aruşfeti, crima organizată, reformili judiţiari și migrație.

     

    Tru mai 2022, CE năpoi făţea urminii că Vărgăria, România și Croația s’hibă aprukeati tu arădărikea Schengen. Văsilia ditu soni, membră ali UE ditu 2013, intră, la 1 di yinaruu 2023, emu tu ardărikea di urdinari elefterisită emu tu naeaua euro, kiro tu cari România și Vărgăria nica aştiptară. Tru sumedru 2024, Parlamentul Europeanu vulusi ună nauă rezoluție – patra di aestă turlie ditu 2011 pănu di adză – pritu cari căfta aprukearea ntrăoară ali Vărgărie și Românie. Schengen easti nai ma marea arădăriki di urdinari elefterisită ditu lume. Tru aestu kiro, anvăleaşti cama di 4 miliuñi di kilometri pătraț, cu ună populație di aproapea 420 di miliuñi di oamiñi și cu aţeali 27 di văsilii.

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 24-30.11.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 24-30.11.2024

    Alidzeri cu surprizi și șimâtă
    Andridzearea, tu Românie, maș tu unu anu, a tâtâloru turliiloru di alidzeri – prezidențiali, parlamentari, ivroparlamentari și locali, cata cumu și trei dumâniț arada – 24 di brumaru, 1 și 8 di andreu – ti alidzearea a prezidentului ș-a Parlamentului eara, baș și teoretic, unu dealihea pidimo emu ti autorităț, emu ti suțietati. Dupâ protlu turu a prezidențialilor ditu 24 di brumaru, pi ninga gairețli loghistiți vini ș-unâ surprizâ para mari ș-un ș-ma mari șimâtă politicu și suțialu. Dipu anapuda cu tuti minduerli ți s-videa, pi protlu locu tu opțiunli di vot a româñilor fu independentul suveranistu Călin Georgescu, luyursitu ca extremistu pro-arus, a dupâ el candidata USR (di opoziție), Elena Lasconi. Ea lu nâstricu, cu ma pțânu di 3 ñilli di voturi, pi premierlu suțial-dimucrat tu exercițiu, Marcel Ciolacu, dupâ unâ noapti a alâxeriloru di catastisi.
    Ți s-feați ma largu? Premierlu Ciolacu s-deadi âmpadi di pi scamnu ditu thesea di lider PSD, idyealui și Nicolae Ciucă ditu frâmtea PNL, dupâ ți agiumsi maș țințilu tu opțiunili di votu a româñilor. Curtea Constituţionalâ, ți gioi lipsea s-da psiflu ti rezultatlu a protlui tur, câftă mutrearea diznău cu angâtanu și misurarea diznău a tâtâloru buletinilor, di cara âlli si spusi că voturli ți li lo unu candidatu cari s-trapsi ditu cursâ pi ațelli ditu soni unâ sutâ di meatri, furâ tricuț la Elena Lasconi.
    Apofasea CCR fu câtâyursitâ di cama mulțâlli candidaţ mintiț tu astrițeara electoralâ, ți feațirâ tâmbihi că unâ anulari a scrutinlui ditu 24 di brumaru va s-ducâ la tensiuni și instabilitati. Tu aestu chiro, tut gioi, Consiliul Suprem di Apârari ali Vâsilie s-adună și bâgă oarâ că ari niscânti atacuri țibernetiți cu scupolu ta s-influenţeadzâ corectitudinea a proțeslui electoralu.
    Tutnâoarâ, unlu ditu candidaț – s-aspuni tu unu comunicat al CSAT – s-hârsi di unu tratamentu ahoryea ș-di multâ mutreari pi TikTok. Platforma cu acționariat chinezescu dzâsi că nu easti câbâtli că fu multu mutritu Călin Georgescu, dzâcândalui că nai ma mulțâlli candidaţ ș-adrarâ campanie pi platforma a lui, iara ațelli cari amintarâ ş-adrarâ campanie ş-pi alti platformi digitali, cata cumu ş-tu media tradiţionalâ. Tu arada a lui, Servițiul di Telecomunicații Ahoryea dzâsi că, ti andridzearea a scrutinlui ditu 24 di brumaru, furâ bâgati tu practichie misuri proactivi ta s-țânâ alargu di riscurli di securitati țiberneticâ, iara sistemili informatiți lucrarâ tu parametri optimi.

    Parlamentari, canda, pi anarga
    ʺHalatluʺ multu mari di dupâ protlu turu a prezidențialilor feați s-nu hibâ duchitu scrutinul parlamentaru programatu ti 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ. Cu tuti aesti, votlu a româñilor angreacâ para multu di cara rezultatlu a lui va s-da configurația a yinitorlui Leghislativu, cata cumu ș-adrarea a Chivernisillei. Tu bitisita ali unâ campanie electoralâ pânâ tu tahinima a dzuâllei di 30 di brumaru, cama di 8.000 di candidaț ditu partea a 31 di partii şi alianţâ şi a 19 organizaţii a minorităţlor naţionale au umutea s-llea votlu a româñilor ta s-intrâ tu Parlamentu. Tu chirolu a scrutinlui ditu Românie, tu unâ singurâ dzuuâ, duminicâ, tu aproapi 19.000 di secții di votari suntu aștiptaț româñilli ditu vâsilie, iara ațelli ditu xeani suntu aștiptaț la urni, tu 950 di secții, tu chiro di dauâ dzâli: sâmbătâ – 30 di brumaru şi duminicâ – 1 di andreu.

    Referendumu ti București
    Unâ oarâ cu protlu turu ditu 24 di brumaru a prezidențialilor, București fu andreptu ș-unu referendumu la mirachea a primarlui/dimarhului gheneral Nicușor Dan. La antribarea cara suntu di câbuli cu loarea di câtrâ Consiliul Gheneral ali Primărie a ampârțarillei pi sectoari a impozitiloru pi ți amintâ, a taxiloru ş-a impozitiloru locali cama di 64% ditu bucureşteñi dzâsirâ „Da”. Tora di oarâ, aestâ ampârțari easti adratâ di Chivernisi ș-di Parlamentu. Tutnâoarâ, cama di 66% ditu oamiñilli ditu Capitalâ furâ di câuli s-da Primarlu Gheneral tuti autorizaţiili di anălțari a adârâmintiloru. Tu soni, treia antribari a referendumului, pripusâ di PSD, cama di 84% ditu bucureșteñi dzâsirâ că suntu sinfuñi s-da Primâria Gheneralâ pâradz ti unu programu di dânâseari a consumului di droguri tu sculii. Duțeara la referendumu fu di aproapea 41%. Ta s-poatâ s-hibâ bâgatu tu practichie, votlu lipseaști s-hibâ vulusitu di Leghislativ.

    Româñilli și libira urdinari
    Bucureștiul s-hârsi di apofasea a Comitetlui a Reprezentanţâlor Permanenţâ a chivernisiloru ditu statili membri ali Uniuni Ivropeanâ (COREPER), ți vulusi intrata ali Românie şi Vâryârie tu Spaţiul Schengen ş-cu sinurli terestri ahurhindalui cu 1 di yinaru 2025. Apofasea fu loatâ, Bruxelles, dipu di tutâ duñeaua. Achicâseara va s-ducâ, ti vuluseari tu mesea a meslui andreu, tu Consiliul di Justiţie şi Emburlâchi di Nuntru. Di altâ parti, România umplu criteriul ali ratâ di niaprucheari a vizilor di thimelliu ti calificarea tu Programlu Visa Waiver, cari dișcllidi calea ti urdinarea fârâ vizâ tu Statili Uniti. Dipartamentul americanu di Stat scoasi tu padi raportul ți dzâți că România scâdzu sum praglu di 3% câftatu di leghislaţia americanâ. Estanu, româñilli dipusirâ vârâ 80.000 di câftări di vizi, ditu cari ufițiili diplomatiți americani apruchearâ unu numiru ți nu s-ari faptâ ninti, di cama di 78.000.

    Unâ nauâ Comisie Ivropeanâ etimâ s-ahurheascâ
    Naua Comisie Ivrupeanâ apruche, ñiercuri, votlu ti Parlamentul Ivrupeanu. Unlu ditu vițeprezidențâlli a Executivlui cumândâsitu tutu di Ursula von der Leyen va s-hibâ românca Roxana Mînzatu. Protlu lucru a echipâllei ditu cari fați parti va s-hibâ apruchearea a unlui planu strateghicu ti criştearea ali icunumie ivrupeanâ ş-a competitivitatillei. Di altâ parti, Roxana Mînzatu va s-urseascâ indirectu ş-aestâ dumeni, câțe că ea va s-aibâ angâtanu di pulitițli suțiali ș-di andridzearea profesionalâ a lucrâtorilor ivropeñi. Tutu ea va s-aibâ angâtanu ș-di andridzearea a suțietatillei tu chiro di crizâ, ți nu zburaști mași di polimuri și funico climaticu, ama ș-di tranziţia veardi, digitalizari și problemi suțiali. Naua Comisie va ș-ahurheascâ mandatlu pi 1 di andreu.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Andamasea-a Comunitatillei Politică Ivrupeană, di Budapesta

    Andamasea-a Comunitatillei Politică Ivrupeană, di Budapesta

    Liderlli ivrupeañi s-andămusiră Budapesta ta să zburască ti hala greaua tu planlu di securitati ali Ivropa, tu prota thesi hiinda catandisea ditu Ucraina, ama şi tră migraţie şi securitatea economică.
    Tu arada-a ţinţilui Summit a Comunitatillei Politică Ivrupeană (CPE), fu cundileatu impactul cabaia mari a fuvirsearillei arusească contra ali Ucraină nica şi tră tutu continentulu, ama şi pi livelu global. Ufiţialli cundilleară că easti ananghi ti ună acţiuni coordonată pi livelu european tra s’ducă ninti agiutorlu tră Ucraina, cari alumtă tră apărarea independenţăllei, a suveranitatillei şi a integritatillei a llei teritorială.

     

    La muabeţli tru formatu apridunatu tru arada a pareiillei di lucru pi tema migraţillei, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, prezentu la andamasea di Budapesta, feaţi timbihi că migraţia armâni ună provocari importantă pi livelu europeanu, cari caftă ună apandisi comună şi lărgurie.

     

    Uidisitu cu un comunicat ali Administrație Prezidențială, s’cundille că evoluţiile mutrinda migraţia găilipseaşti ma largu tu hăvaia a ceamaunăllei ditu Orientul di Mesi şi cu polimlu ti s’duţi ma largu tru Ucraina. Asi, Klaus Iohannis zbură tră simasia a unăllei implementari hăirlătică pi livelu ali UE a Pactului mutrinda migraţia, ună hălati ţi poati s’hibă cu hăiri şi tru ligătură cu partenerlli di nafoara ali UE.
    Tutunăoară, cundille că România ari băgată tru lucru niscănti ditu pruviderli a Pactului, pritu Proiectulu-pilotu dizvărtitu tu sinurlu cu Sărbia, cari agiumsi ună paradigmă cu buni practiţ tu ţi mutreaşti riturnărli, tehnea di azilu şi priyinearea a migraţiillei paranomu.

     

    Tutunăoară, caplu a statlui zbură tră simasia a lucărlui deadunu operaţionalu reghionalu, cari easti, spuni năsu, ună hălati hăirlătică di cilăstăseari tră kivernisearea cu hăiri a fenomenlui. Tru contextu, Klaus Iohannis cundille că România armâni angajată emu tru implementarea di apofasi hăirlătiţi tră kivernisearea ali migraţie, ama şi ti asiguripseari securitatea a sinurloru externi ali UE şi tră rolu a llei di stat membru cari bagă tu lucru acquis-ul Schengen. Tru aestă noimă, spusi diznău că tră România, bitisearea-a proţeslui di aderari la spațlu di libiră urdinari yilipseaşti angajamentulu susto andicra di proiectulu europeanu.

     

    Di altă parti, la andamasea ahărdzită ti andruparea ali Ripublica Moldova, cari s’ţănu tu adunarea ali CPE, Klaus Iohannis alăvdă, deadunu cu alanţă lideri europeañi, gaereţli di reformă fapti tu kirolu ditu soni Chișinău, concretizate tru progresi constanti, acă ari provocări işiti tu migdani pritu fuvirserli ali Rusie. Cundille, tutunăoară, că easti ananghi s’ţănă ma largu ritmolu iruşi a reformilor, gradlu analtu di vighilenţă instituţională, cum şi băgarea tu practico matimili nviţati cu furñia a scrutiniloru ditu aestu kiro şi tru perspectiva alidzerloru parlamentari ditu 2025.

     

    Și alanţă lideri ivrupeañi spusiră că va u-ndrupască ma largu Ripublica Moldova, după alidzerli prezidenţiali şi referendumlu cari ălli dişcllisi calea ti imnaticlu ivrupeanu.
    Ma multu, tu bitisita ali andamasi, s-loară borgi s’ndrupască ma largu Chișinăulu, aţea turlie că aestu s’bagă tu lucru scupadzlli di irini și democrație.

     

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

    14 candidaț ti prezidențiali
    Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu. Tu cursa ti thesea di prezidentu ali Românie intrâ 10 candidaţ andrupâț di formațiuni politiți şi 4 independenţâ. BEC adră, pritu trâdzeari șcurtița, arada tu cari elli va s-hibâ pi buletinili di vot/psif tu protlu turu. Ași, pi protlu loc easti Elena Lasconi – Uniunea Ascâpaț România, iara pi daua poziţie easti George Simion – Alianţa ti Unirea a Româñilor. Treia poziţie u ari premierlu di tora, Marcel Ciolacu, ditu partea ali Parei Suțial Dimucratâ. Dapoaia yini Nicolae Ciucă – Pareia Naţionalâ Liberalâ, Kelemen Hunor – Uniunea Dimucratâ Maghiarâ ditu Românie ș-Mircea Geoanâ, candidat independentu. Candidatura la prezidențillie a liderâllei ali partie S.O.S. România, Diana Şoşoacâ, nu fu aprucheatâ di giudicâtorlli ali Curti Constituţionalâ. Apofasea a loru acâță tu isapi moabetea a llei publicâ, Diana Şoşoacâ nu tiñiseaști borgea di tiñiseari ali Constituţie şi ângâsâeaști la alâxeri di thimelliu a nomurloru dimucratiți a Statlui. Ea dzâsi că apofasea CCR fu abuzivâ. Protlu turu a alidzerloru prezidenţiali va s-facâ tu 24 di brumaru, iara doilu tu 8 di andreu. Campania electoralâ ti alidzerli prezidenţiali ahurheaști ufițialu tu 25 di sumedru.
    Diznău zburâmu ti Schengen
    Apruchearea ali Românie ş-ali Vâryârie la Spaţiul Schengen ş-cu sinurli terestre fu, diznău, pi aghenda a minişțrâloru evropeañi di Interni, ți s-andâmusirâ, gioi, Luxemburg. Afstria easti singurlu stat ți nica easti contra, ministrul afstriac di interni, Gerhard Karner, dzâți că moabetea easti pi calea ațea buna. Ministrul românu di Interni Cătălin Predoiu ți fu la consiliul JAI, dzâsi diznău că România umpli tuti criteriili di aderari. Câtâlin Predoiu: TRACK “România easti etimâ ditu tuti punctili di videari ta s-aderâ la Schengen ş-pi sinurlu terestru. Umplum tuti condiţiili, iara proțeslu di aderari pi sinurli aereani s-dusi ghini. Țifrili aspunu câtu multu scâdzumu migraţia contra a nomlui”. Comisarlu evropeanu ti Emburlâchi di Nuntru, Ylva Johansson, dzâți că aderarea ali Românie şi Vâryârie va s-hibâ diznău zburâtâ tu Consiliul ditu andreu ş-că, pânâ atumțea, va s-facâ pâzârâpseri. “România ş-Vâryâria umplurâ tuti condiţiili ş-adrarâ ma multu di câtu eara ananghi şi hiu multu optimistu ş-amu nâdia că aestâ apofasi va s-hibâ loatâ câtu cama ayoñia, câtu u amu mini thesea aesta” – dzâsi ufițialul evropeanu.
    Jgllioati di simasie ti apârarea ali Românie
    România va s-ancupârâ patru radari di mari puteari di la Statili Uniti. Sistemlu Sentinel easti irbapi s-bagâ oarâ la unu singiru di obiecti aeriani ş-va s-creascâ para multu capațitatea ali Românie di curmari a curailui ş-di apărari contra a potenţialiloru fuvirsitori. Radarli di ațelu ditu soni bârnu va s-completeadzâ capațitățli di apârari aerianâ ali vâsilie, ma multu tu ți mutreaști bâgarea oarâ di cu kiro a vehiculiloru aeriani fârâ pilotu, fuvirseri ți s-vedu ninga sinurli naţionali, anda s-fați polimlu di prișcâvilli ali Arusíi contra ali Ucrainâ, dzâsi ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. Tutnâoarâ, el fu, dzâlili di ma nâpoi, tu vizitâ tu Balcañilli di Ascâpitatâ, la ahrhita ali unâ nauâ rotaţie ali unâ parti di simasie a detaşamentiloru di aschirladz mutaț tu Priştina, tu Kosovo, ş-tu Sarajevo, tu Bosnia şi Herţegovina. Loarea a cumandului ali misiuni EUFOR easti unâ pricunușteari a profesionalismului ş-a mirachillei a aschirladzloru româñi tu aestâ misiuni di simasie dzâsi ministrul tu Sarajevo, iu s-feați unâ andamusi cu echipili di cumandu a structuriloru UE şi NATO ş-unâ andamusi cu aschirladzlli româñi ți adarâ misiuni tu Bosnia şi Herţegovina. Iara tu câsâbălu Priștina, Angel Tîlvăr deadi asiguripseri că România easti etimâ sâ-şi adarâ borgea ti țânearea a securitatillei tu Balcañilli di Ascâpitatâ. S-adună cu echipa di cumandu ali operaţiuni NATO di țâneari ali irini KFOR, iu România ari unâ contribuţie di simasie ş-cu aschirladz româñi ți suntu tu misiuni tu aestu teatru di operaţiuni. Tut tu arada a securitatillei tu reghiuni, ministrul di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, lo parti, ñiercuri, la Summitlu Ucraina – Evropa di Notu-Apiritâ di Dubrovnik, evenimentu iu statili ți llia parti vulusirâ unâ Declaraţie comunâ ti “borgea colectivâ di andrupari multidimensionalâ ti Ucraina”.
    Apofasi loati București
    Chivernisea româneascâ vulusi unâ apofasi pritu cari da izini la importul di oauâ ş-di carni di gâllinâ ditu Ucraina, maș cara aestea s-uidisescu cu standardili ali Uniuni Evropeanâ. Apofasea yini, anda condiţiili tu cari criscâtorilli româñi di gâllini lâ feațirâ tâmbihi a autoritățloru că pi pâzarea di nuntru alâncirâ produsi avicoli ieftini ditu vâsilia viținâ ți nu s-uidisescu, ama, cu standardili ali UE. Executivlu vulusi nica dauâ misuri ti ţânearea a producătoriloru agricoli ndophi ți au zñii di la xeri: compensaţii finanțiari ş-curmarea a rambursarillei (turnarea a pâradzloru) a creditiloru emu di tora, emu ațeali di ma nâpoi pânâ tu agustu 2025. Pi di altâ parti, tut stâmâna aesta, Parlamentul ali Românie feați ma serti pidepsili ti traficanţâlli di oamiñi, di cara aestu fenomenu criscu multu. Ași, Camera a Deputaţloru vulusi, ca foru ți llia apofasea, unu proiectu di nomu, ți pruveadi că ângâsâirea i fâțearea ma lișoarâ ti bâgari tu practico ali prostituţie i maca ațelli ți li pingu mullerli i featili s-adarâ ahtari lucru, au vârâ hâiri (llia pâradz), va s-hibâ pidipsiț cu ahapsi di la 7 la 15 añi. Ma multu, statlu va s-da asistenţâ giuridicâ fârâ pâradz şi compensaţii finanțiari a victimiloru a abuzuriloru.

    Summit-lu a patrimoniului culturalu Evropeanu di București
    Anamisa di 6 şi 8 di sumedru, Bucureştiul fu nicuchirlu a Summit-lui Evropeanu a Patrimoniului Culturalu, nai ma di simasie evenimentu ti țâneara a patrimoniului culturalu ditu Uniunea Evropeanâ, ama şi țeremonia di ahârdziri a nișeñiloru „Europa Nostra 2024”. Spețialişțâlli ditu dumeni zburârâ ti politițli di finanţari ş-proiectili di restaurari şi viglliari a patrimoniului. Cu aestâ furñie, 60 di organizații niguvernamentali ș-profesionali simnarâ, ti prota oarâ, un memorandum ti viglliarea a patrimoniului culturalu ditu Românie. Documentul ari ținți misuri di ananghi ti fâțearea ma bunâ a cadrului di nomu ş-ti scutearea tu migdani a patrimoniului.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

    Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ
    Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi cali terestrâ va s-ducâ la asiguripsearea a criștearillei a alâxerlor icunumiți, dzâsi, luni, București, protlu-ministru a landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, ți fu aprukeat di prezidentul Klaus Iohannis. Moabețlli s-feațirâ ti criștearea a lucurlui deadun tu domeniili icunumic, politic, suțial, baș educaţional, prit tindearea a proiectilor di sucțes mutrindalui educaţia profesionalâ dualâ. Simnarâ dauâ declarații di lucru deadun – anamisa di Executivlu di Bucureşti ş-ațel a landului federal ghirman, dimi anamisa di ministerili di nuntru. Dit landurli ghirmani, Baden-Württemberg easti protlu partener cumerțial ali Românie, cu un volum a alâxerlor cumerțiali ți tricu an di livellu di 8,32 miliardi di evradz, di 12 ori ma mări di cumu eara aoa ș-11 di añi. Ufițiallu ghirman s-adună ș-cu premierlu Marcel Ciolacu. Aestu âlli dzâsi că va ta s-ahurheascâ cușia andamusili ali comisie mixtâ guvernamentalâ, ta s-poatâ tuti năili proiecti identificati tu dumenii di sinfer comun cata cum icunumia, energhia, vigllearea a mediului, culturâ, emburlâki di nuntru, agricultura, educaţia şi, nu nai tu soni, sânâtatea s-poatâ s-hibâ bâgati ntroarâ tu practikie.

    Summitlu a diasporâllei
    100 di româñi dit diasporâ, ți yinșirâ tu migdani tu turlii-turlii di dumenii di activitati, cata cum antreprenoriat, management, sânâtati, artâ, ştiinţâ i sportu, furâ ahârdzâț cu nișeni tu arada ali 9-a ediţie a summitului RePatriot, ți s-feați, gioi, la Pâlatea a Parlamentului di București. România easti tora unâ dit nai ma siyurli vâsilii dit Evropa şi s-adarâ investiţii tu tuti dumeniili, iara aesti lucri furâ scoasi tu migdani la summitlu ali diasporâ. Miliunili di țetăţeñi ți fudzirâ ditu vâsilie tu aeșțâ 35 di añi di ma nâpoi lipseaști s-hibâ angâsâiț s-toarnâ, dzâsirâ tuț reprezentanţâlli a autorităţlor ți loarâ parti parti la evenimentu.

    Cându va s-poatâ câlâtorlli româñi s-urdinâ fârâ vizi tu SUA
    Româñilli va s-poatâ s-urdinâ fârâ vizi tu Statili Uniti, nai ma siyura, di anlu ți yini. Ambasadorlu ali Românie tu SUA, Andrei Muraru (track): “S-bitisi anlu fiscal tu Statili Uniti, iara ațea ditu soni condiţie ți România u avea nica te-a umpleari fu ș-ea adratâ. Siyura, aştiptăm unâ confirmari di la partenerlli americañi tu kirolu ți yini, ama evaluarea a noastâ, ți s-thimilliuseaști pi numirlu di aplicaţii ti vizi di estan, cata cum ș-pi trendul vârtos discriscâtor dit aeșțâ añi ditu soni, easti că România dipusi sum proțentul di 3% ali ratâ di niaprukeari. Scutearea a vizilor ti Statili Uniti easti nai ma buna pricunușteari ali unâ solidaritati fârâ turnari anamisa di româñi ş-americañi.” România ari nica jgllioati mări te-adrari, tu meșlli ți yinu, ta s-hibâ dealihea irbapi s-hibâ aleaptâ s-llia parti la Programlu Visa Waiver, feați tâmbihi, ama, ambasadorlu a Statilor Uniti Bucureşti, Kathleen Kavalec. Ea dzâsi nica că tu toamna aesta va s-facâ ma multi moabeț anamisa di dauli chivernisi tu ți mutreaști aprukearea ali Românie la un singir di misuri di securitati ti cari zburârâ ma ninti.

    Cilimeañi pliguiț tu Cumata Gaza yitripsiț tu spitali dit Românie
    Xeñilli fug dit Liban, anda Israelul aminâ ma vârtos cu topi pisti capitala Beirut. Cu unâ aeronavâ a Ministerlui român ali Apârari Naționalâ furâ scoși ș-ândauâ dzăț di româñi. Pi di altâ parti, tut tu ahurhita a stâmânâllei, optu cilimeañi pliguiț tu Cumata Gaza ș-ațelli 24 di oamiñi, sói a loru, furâ duși București, tut cu unâ aeronavâ a Ministerlui român ali Apârari Naționalâ, ta s-lâ si da tratamentu medical tu spitalili dit Românie. Bucureștiul âlli andrupaști di itia că Organizaţia Mondialâ a Sânâtatillei câftă s-facâ unâ asistenţâ internaţional, prit Mecanismul Evropean di Viglleari Țivilâ. “Gairețli a noasti di andrupari suntu diplusiti pritu călliuri diplomatiți ti fâțeari diznău a securitatillei, simnarea ali unâ akicâseari di dânâseari a foclui şi silighearea a tâtâlor ostatiților”, dzâsi premierlu român, ți lo parti la acţiunea di andrupari, deadun cu ministerlu a emburlâkillei di nafoarâ, Luminiţa Odobescu ş-di secretarlu di stat tu MAI, şeflu DSU, Raed Arafat.

    Mugur Isărescu fu aleptu diznău guvernator ali Bancâ Naţionalâ
    Guvernatorlu ali Bancâ Naţionalâ, Mugur Isărescu fu aleptu diznău di Parlamentu ti nica un mandat di 5 añi. El easti șeflu di bancâ ți șidzu nai ma multu tu ahtari thesi, nica ditu 1990, cu unâ șcurtâ dânâseari, di 1 an, tu kirolu anda fu premier. Tu cumândârsearea executivâ ali Bancâ Țentralâ, votatâ di Parlamentu, ari nica Leonardo Badea, protu-vițeguvernator, Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu, vițeguvernatori. Furâ aprukeati di Parlamentu şi mandatili a niscântor membri tu Consiliul di Administraţie ali Autoritati di Supraviglleari Finanțiarâ ş-a Consiliului Naţional a Audiovizualului. Tutnâoarâ, furâ aprukeati câftărli a șeflui a statlui tu ți mutreaști dizvârtearea pi teritoriul naţional a niscântor misiuni di asistenţâ di securitati NATO ti Ucraina ş-ti andridzeari tu dumenea maritimâ a personalului ucrainean.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Tașcu Lala

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Schengen. Intrarea ali României și Vărgărie tru spațiul Schengen easti, diznău, tu arada di lucru a Consiliului Justiție și Afaceri Interne cari s’dizvărteaşti ti ndauă dzăli. Ungaria, văsilia cari u-ari prezidinţillea arucutoasă a Consiliului UE și cari ndrupaşti intrarea acutotalui ali României și Vărgărie tru spațiul european di libiră urdinari, va s’părăstisească catandisea di tora ti implementarea integrală a acquis-ului Schengen di cătră ateali dauă văsilii, dupu eliminarea controalilor la sinurli aerieani și maritimi tu bitisita a meslui marţu. Tra s’apufusească data scutearillei tră controalili la sinurlu terestru easti ananghi ti ună nauă apofasi unanimă a membrilor Consiliului. Reuniunea finală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne ditu aestu an va s’ţănă tru prota parti a meslui andreu.

     

     

    Patrimoniul. Anamisa di 6 și 8 di sumedru, Bucureștiul easti nicukirlu a Summitlui European Cultural Heritage și ţeremonia ti duruseari premiili Europa Nostra. Experțăllii tru patrimoniul cultural va să zburască ti prioritățli di politică publică la nivel european și andicra di autoritățile române și va s’tiñisească nai bunili proiecte di conservare a patrimoniului construit, amintătoari a concursului Europa NostraAnamisa di aestea s’arădăpsescu și dauă proiecte ditu România dimi Biserica Săsească ditu Alma Vii, tru ţentru, și Biserica Ayilu Mihail ditu Cluj Napoca, tru nord-vestu. Evenimentul easti ndreptu tru nicukirata a Muzeului Național di Artă ditu București.

     

     

    Alidzeri. Sâmbătă eara vadelu limită tră dipunerea-a candidaturlor ti alidzerli prezidințiale ditu România. Prota rundă va s’ţănă tru 24 di brumaru, a deapoa a daua tru 8 di andreu. Anamisa di candidaț s’arădăpsescu liderlu a Partidului Social Democrat, di guvernământ, Marcel Ciolacu, prezidentulu a Partidului Național Liberal, tut la guvernare, Nicolae Ciucă, liderul Uniunillei Salvaț România Elena Lasconi și fostul secretar gheneral adjunctu NATO Mircea Geoană. Lista di bitisită a candidațlor la prezidenţille va s’hibă publicată tru 10 di sumedru, după ceareipseari tuti contestațiili dipusi la Curtea Constituțională ali Românie.

     

     

    Orientul de Mesi. Nai ma pţănu 24 di inşi fură vătămaţ și 93 frură pliguiţ sâmbătă dicseara tru ună atacă aerian4 faptă di Israel contra a unăllei moschei și a unăllei sculie ditu Gaza, iu s’apănghisea oamiñi purtaţ. Luni s’faţi comemorarea di un an a atacăllei Hamas contra a Israelui, tru cari 1.200 di oamiñi fură vătămaţ și 250 arăkiţ, lucru ţi dusi la nkisita a polimlui. 42.000 di palestinieni, majoritatea ţivilli, fură vătămaţ pănă tora, iara aproapea tuţ bănătorlli ditu Gaza fură purtaţ tru conflictu, cari feaţi și ună criză uminească multu mari. Israelu fu cutugursitu ma multi ori arada ti turlia cumu duţi aestu polimu. Sâmbătă, ñilli di oamiñi işiră pi geadeili ditu tută lumea, nica şi di Londra, Roma, New York, Washington și Cape Town, tra s’caftă dănăsearea alumtiloru cu virsearea di săndză ditu Gaza și Liban. Un evenimentu idyealui s’feaţi şi Paris, iu prezidentulu Emmanuel Macron căftă dănăsearea a vinderloru di armi cătră Israel. Aţelli 88 di membri ali Organizație Internațională ali Francofonie, adunaţ Paris, căftară tu unanimitate dănăsearea a alumtiloru ntrăoară și pi lungu kiro tru Liban, cari easti și ea membru a aliştei organizație.

     

     

    Tenis. Preacllea românească Monica Niculescu și Gabriela Ruse amintă titlul di dublu la turneulu di tenis WTA 125 di Hong Kong. Eali azvimsiră pi Nao Hibino și Makoto Ninomiya ditu Japonia tru trei seturi, 6-3, 5-7, 10-5. Ună altă agiucătoari română, Ana Bogdan, agiumsi pi loclu 120 tru lume, ama kiru dinintea ali japoneză Mai Hontama, numirlu 116 mondial, și rată calificarea tră tabloulu prinţipal ditu turneul WTA 1000 di la Wuhan, China. Fu azvimtă tru seturi neise, 6-3, 7-6.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Premierlu român tu Bruxelles

    Premierlu român tu Bruxelles

    Gioi, Bruxelles, premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu prezidenta ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ti pâzârâpsearea diznău a Planlui Naționalu di Andridzeari ș-Reziliențâ, ti naua achicâseari tu ți mutreaști scâdearea a deficitlui bugetar, cata cumu ș-ti pripunearea ali Românie ti potisea di comisaru evropeanu.
    Marcel Ciolacu adusi aminti câftarea a Bucureștiului tu ți mutreaști pâzârâpsearea diznău a PNRR, dirmi unâ scâdeari cu 10 proțenti a componentâllei di amprumuturi, și zburârâ ș-ti câftarea di pâlteari numirlu trei. Ditu ațeali 76 di jaloani armasirâ tu moabeti patru, iara unu di eali zburaști ti scâdearea a plafonlui di la cari unâ firmâ easti luyursitâ micro-antreprinderi. Uidisitu cu spusa a premierlui, suțata di guvernari di București lipseaști s-pufiseascâ maca va sâ scadâ aestu prag i maca va s-armânâ la isapea di tora, ama, tu aestu caz, va s-tragâ mânâ di la niscânțâ pâradz ditu câftarea di pâlteari numirlu trei.

    Marcel Ciolacu dzâsi, tutnâoarâ, că dusi ma largu moabețli ti pripunearea ali unâ nauâ achicâseari tu ți mutreaști deficitlu ali Românie, ți s-tindâ pi 7 añi, câțe, dzâți premierlu, nai ma mărli investiţii va s-facâ tu aeșțâ doi añi ți va s-yinâ. La andamusea cu ufițiallu evropean, Marcel Ciolacu scoasi tu padi ș-unu stadiu a investiţiilor tu infrastructura a căiloru di heru ș-a geadeiloru.

    Ti infrastructura a căillor di heru, prota pripuneari fu ditu partea ali Românie s-avemu daț niscânțâ pâradz, vârâ 13,7 miliardi di evradz. Aprukeara fu ti vârâ 7 miliardi. Iara alanțâ va s-yinâ ditu unâ finanțari ditu partea a statlui român” – dzâsi Marcel Ciolacu.
    Tutnâoarâ, protlu ministru dzâsi diznău, Bruxelles, că lu pripuni pi Victor Negrescu, vițeprezidentul a Parlamentului Evropean, ta s-hibâ năulu comisaru românu ş-cundille că va unu portofoliu icuonomicu salami ti România. Tutnâoarâ, pripunirea ufițialâ ditu partea a chivernisillei di București va-lli hibâ datâ ali Comisie, dzâți premierlu, dzâlili ți yinu.

    Aduțemu aminti că ma multi vâsilii UE, pritu cari Belgia, Vâryâria, Danemarca, Italia, Luxemburg, Portugalia, nu adrarâ nica pripunirea di comisaru evropeanu. Cathi cratu membru ali Uniuni Evropeanâ ari unâ potisi di comisaru evropeanu, iara aeșțâ candidaț, di cara suntu numâsiț ufițialu, va u aibâ borgea ti niscânti portofolii tu arada ali Comisie. Vâsiliili adarâ numâseri pritu chivernisili a loru, iara aestea suntu aprukeati di prezidentul a executivlui comunitaru.
    Tu giumitatea a meslui yizmâciuñi va s-facâ audierli a comisarlor evropeañi, iara psiflu ditu soni va s-facâ cându va s-hibâ tuț membrilli a Parlamentului Evropeanu, tu meslu sumedru. S-aduțemu aminti că, Bruxelles, premierlu zburâ cu prezidenta ali CE ş-ti aprukearea ali Românie la Schengen cu sinurli terestri, cundillindalui că Ursula von der Leyen easti ‘cama marli sturu’ ți andrupaști intrata acutotalui ali vâsilie tu spaţiul di urdinari elefterâ. Dupâ moabeț, Marcel Ciolacu s-aspusi cândâsitu că România va s-hibâ aprukeatâ di dipu la Schengen tu kirolu ți va s-yinâ.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Andamusea ali diplomaţie româneascâ

    Andamusea ali diplomaţie româneascâ

    Aproapea di bitisita a aților 10 añi di mandat prezidenţial, Klaus Iohannis lo parti, ti ațea dit soni oarâ, la andamusea cu şefañilli di misiuni, ufiții consulari şi directorlli ICR cu arastea a Andamusillei di cathi an ali Diplomaţie Româneascâ. Uidisit cu spusa a caplui a cratlui, România agiumsi, tu aestu dețeñiu di ma nâpoi, un actor reghional, evropean şi internaţional di pistusini, activ şi tiñisit, un dealihea furnizor di stabilitati şi securitati.

    El lâ dzâsi a diplomaţlor româñi câ scupadzlli mări dit politica externâ armân ma largu ânvârtușarea a rollui ş-a influenţâllei tu Uniunea Evropeanâ ş-tu Alianţa Nordu-Atlanticâ, fâțearea ma sânâtoasâ a suțatâllei strateghicâ cu Statili Uniti şi fâțerea a unlui dialog di dauli părțâ, pi ma multi temi, cu partenerlli di pi tuti continentili.

    Prezidentul dzâsi că armâni un sturu vârtosu ti proțeslu di lârdzeari ali Uniuni Evropeanâ şi cundille că România va s-hibâ ma largu activâ ti andruparea a imnaticlui evropean ali Ucrainâ şi Republicâ Moldova. El adusi aminti că Bucureştiul andrupâ vârtos apofasea istoricâ mutrindalui dișcllideara a pâzârâpserlor di aderari la Uniunea Evropeanâ cu ațeali dauâ stati vițini, apofasi aprucheatâ tu andamusea a Consiliului Evropean ditu 14-15 di andreu di anu. Tu ți mutreaști Ucraina, nica ditu prota dzuuâ a polimlui, România fu acutotalui solidarâ și lo vârtoasi meatri multidimensionali ti andruparea a elli, cundille Iohannis.

    Ti dumeniili a securitatillei ş-apârarillei, ca stat membru ali NATO, România ari un rol constructiv şi di factor ți u țâni ziga, hiindalui un furnizor di securitati şi di stabilitati, luyurseaști liderlu di Bucureşti. Tu minduita al nâs, România s-hârseaști tora di nai ma analtul grad di apârari şi protecţie ditu tutâ istoria a elli.

    Trâ Parteneriatlu Strateghic cu Statili Uniti, ca sturu di thimelliu a politicâllei externâ ali Românie, Iohannis dzâsi că agiumsi tu aestu chiro ma vârtos ș-ma di pistusini. Pi di altâ parti, caplu a statlui cundille că tu ațelli 10 añi di mandat fu cu unâ mengâ ahoryea ti anvârtușarea a suțatilor și a ligâturlor strateghiți bilaterali cu statili di cari nâ aproachi idyili axii şi sinferuri, cata cum suntu Ghirmânia, Franţa/Galia, Spania, Italia, Polonia.

    Temâ spusâ diznău şi scupo nica nibâgat cu practico acutotalui, aderarea la Schengen fu scoasâ tu migdani și estanu la andamusea a diplomaţlor româñi. Prezidentul luyurseaști că aderarea ali Românie la spaţiul Schengen cu sinurli aerieni şi maritimi agiumsi unu importantu sucțesu di etapâ şi cundille că scutearea a controalilor ş-la sinurli terestri armâni unu scupo di amprotusa. “Amu cândâseara că va s-apruftusim s-duțem pân tru cap aestâ gaireti colectivâ ti hârilâtica nu maș a țetăţeñilor româñi, ama ș-ali Unie cama cu prucuchie ș-fârâ cheadiți artifițiali”, cundille caplu a statlui.

    Un altu obiectiv di amprotusa tu politica externâ easti apruchearea a vâsilillei la Organizaţia ti Lucru deadun şi Dezvoltari Ecunomicâ. El angâsâi ti criștearea a gairetillei interinstituţional trâ bitiseara cu hâiri a aluștui proțes, cât s-poati, tu nai ma șcurtul kiro.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

    Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru

    Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili, tu perspectiva a scrutinlui ditu 9 di cirișaru – cându, ti prota oarâ tu Românie, va s-țânâ tu idyiul chiro ș-alidzerli evroparlamentari. 15 formațiuni politiți ș-dipusirâ pânâ tora listili di evrodeputaț, concurati di șapti candidaț independențâ, iara tora partidili politiți, alianţili, organizaţiili a țetâţeñilor ți țânu di minorităţli naţionali ş-candidaţlli independenţâ potu, pânâ tu 30 di apriru, niadzâ noaptea, s-depunâ candidaturli ti alidzerli locali. Uidisitu cu ațelu ditu soni Evrobarometru, tipusitu ñiercuri, naetea di vot a româñilor la alidzerli europarlamentari criscu cabaia andicra di aua ș-ținți añi. România ânreghistreadzâ daua nai ma marea crişteari tu aestu olanu, dupâ Cehia, agiungândalui la 74%, ți va s-dzâcâ 19 puncti proțentuali ma multu andicra di scrutinlu di ma ninti. Ma di simasie ti româñi easti, ama, votlu ti alidzerli naţionali, ti cari 63% spunu că ari unâ simasie multu mari.

    Ti Schengen, Ucraina ș-Israel, la Consiliul Evropean di Bruxelles

    Prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că va ta s-andreagâ câtu cama-ntroarâ cripărli ți țetăţeñilli româñi nica li au pi aeroporturli a niscântoru vâsilii evropeani, a că România intră, tu bitisita a meslui ți tricu, tu Schengen cu sinurli aeriani. Declarația fu faptâ ninti di summitlu evropean di Bruxelles, iu un raportu câftatu di Consiliu cundille ananghea ti integrarea pân’ di mardzinâ ali Românie ş- Vâryârie tu Spaţiul Schengen, ca apofasi cari va s-da silâ la pâzarea unicâ. Tutnâoarâ, Sofia, iu s-adunarâ, gioi, cu minișțrâlli român ș-vâryaru di Interni, comisarlu evropean ti Afaceri Interni, Ylva Johansson, dzâsi că ari nâdie că estan va s-hibâ apufusitâ unâ datâ salami ti aderarea acutotalui a ațiloru dauli vâsilii, aşi cumu pripuni Comisia Evropeanâ. Tu arada a dzuuâllei di lucru a Consiliului di Bruxelles eara tricutâ catandisea di Ucraina – vâsilie ți ari ananghi di agiutor militar ma mari și s-ampuliseaști cu problemi tu infrastructura energheticâ dupâ bombardamentili fapti di Arusia, ama și catandisea mintitâ ditu Orientul di Mesi. Ațeali 27 di stati ali UE âlli câftarâ a Israelului dânâsearea unâșunâ a alumtâllei tu Cumata Gaza şi dișclliddearea a câilor di acțes ti agiutoarili uminitari, cata cumu și silighearea a tâtâloru ostatițlor di câtrâ Hamas. Tu idyiul chiro, liderlli evropeañi dzâsirâ că Uniunea va s-llea ș-ma multi meatri restrictivi contra a Iranlui, maxus tu ți mutreaști livrărli di drone ş-racheti. Lideri ditu lumea tutâ, nica ș-ditu Românie, câtâyursirâ ataca ți nu s-ari faptâ ninti anchisitâ di Iranu tru Israel aua ș-unâ stâmânâ, ca apandisi la vâtâmarea, tu Damascu, a ma multor ofițeri iraniañi tu unâ atacâ ți easti arcatâ pi zverca a Israellui. Ca apandisi, gioi noaptea, Israellu atacă zoni ditu ascâpitata a Iranlui iu ari unâ bazâ militarâ iranianâ ș-ma multi obiectivi cari țânu di programlu nuclearu iranianu. Explozii/plâscâneri di topi furâ fapti ș-tu Irak și Siria, vâsilii iu opereadzâ miliții șiiti pro-iraniani.

    Vizitâ di lucru a premierlui Marcel Ciolacu tu Orientul di Mesi

    Premierlu Marcel Ciolacu feați, stâmâna aesta, unâ vizitâ di lucru tu Qatar ș-Emiratili Arabi Uniti, cu scupolu ti anvârtușarea a componentâllei icunomicâ, maxus aduțearea a investiţiilor tu Românie. Dusu cu unâ importantâ delegație guvernamentalâ, ufițialul românu dzâsi că ari mirachi ta s-agiungâ România poarta di intrari a investiţiilor aluștoru vâsilii tu UE. El avu andamusi cu reprezentanțâlli a niscântor companii relevanti cari investescu la livel global tu tehnologhie, energhie, agriculturâ, sânâtate, industria IT și comunicații. Moabețli avurâ tu amprotusea, tutnâoarâ,  aduțearea a investițiilor tu infrastructura aerianâ ș-portuarâ. Pi ninga coordonata economicâ, vizita tu ațeali dauâ vâsilii ditu Orientul di Mesi avu ș-unâ di simasie dimensiuni politicâ, protlu-ministrul român avândalui moabeț tu nai ma analtul livel emu Doha, emu Abu Dhabi. Tutnâoarâ, delegația di București s-andâmusi cu membri a comunitâţlor di româñi.

    FMI alâxeaști criștearea icunomicâ ali Românie

    Fondul Monetar Internaţional alâxi tu scâdeari luyurserli tu ți mutreaști criştearea icunomicâ româneascâ di estanu, di la 3,8% la 2,8%, anda icunumia mondialâ, va s-creascâ niheamâ ma pțânu di cumu fu minduitâ di prota, cu 3,2 proțenti – scoati tu migdani nai ma năulu raportu a instituţillei finanțiarâ internaţionalâ, tipusitu Washington. Uidisitu cu instituția finanțiarâ internaționalâ, criștearea a conflictului dit Orientul di Mesi riscâ s-ducâ la criștearea a pâhadzloru la energhie ş-alimenti. România va s-ânreghistreadzâ estanu, luyurseaști Fondul, unâ inflaţie di mesi anualâ di 6% ş-di 4 proțenti tu 2025. Tu ți mutreaști defițitlu di contu curentu, FMI s-aşteaptâ la ţânearea aluștui la 7,1% ditu PIB estanu, idyiului cu livelul minduit tu sumedru ş-cu ațelu di anlu ți tricu.

    România la Bienala di Artâ di Veneție

    Ministrul român a Culturillei, Raluca Turcan, lo parti la inaugurarea a atelierlui di mozaic ditu arada a Nauâllei Galerie a ICR Veneţia, proiectu ditu cânâscuta Bienalâ ditu câsâbă, furnie cu cari bâgă oarâ că aestu spaţiu tindi multu prezenţa culturalâ a Românillei şi fați ma bunu dialoglu artistic internaţional. Atelierul aduți deadun artişțâ ditu Românie, deadun cu tiniri artişțâ ditu Republica Moldova, tu ațelli şapti meși ali Bienalâ. România ari dauâ spaţii expoziţionali la Bienala di Artâ di Veneţia: spaţiul ți lu ari ditu 1938 tu Giardini della Biennale ş-Naua Galerie, tora alâxitâ tu spaţiu di lucru artistic. Ministrul adâvgă că, estanu, tema a Bienalei, ‘Xeñi iuțido/Foreigners Everywhere’, aduți aminti că, cu tuti că suntu ahoryea, oamiñilli sunt ligaț pritu creativitati ş-artâ şi trecu, ași, sinurli gheografiți ş-culturali. Uidisitu cu spusa ali Ralucâ Turcan, aestu averu iasi tu migdani tu expoziţia ‘Ți easti lucurlu/What work is’ ți reprezintâ România la Bienala di Artâ di estanu.

    Autor: Corina Cristea

    Apriduțearea: Aurica Piha

     


    bienal di arta di Venetia    , Bruxelles, Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu, Schengen, scrutin

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

    România easti tu Schengen, ama…

    România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi ațeali 17 aeroporturi internaționali, catacumu ș-tu ațeali 4 porturi si la Amarea Lai, di dumânica ți tricu, ațiloru ți yinu ditu vâsilii i s-ducu tu vâsilii ditu spaţiul di libirâ urdinari nu mata lâ suntu mutriti /controlati documentili di câlâtorie. Cu tuti aesti, poliţişțâlli pot s-mutreascâ cându ș-cându actili a niscântpor oamiñi ta s-bagâ oarâ maca vârâ ari acti falsi, ică nu ari izini s-fugâ ditu vâsilie, i ma s-hibâ oamiñi câftaț di poliție, s-veadâ maca suntu tiñisiti nomurli ti fciorilli sum 18 di añi, ta s-alumtâ contra a migraţillei ş-a traficlui di oamiñi. Călliurli terestri armân, tora di oarâ, nafoara a spațiului Schengen, di itia a veto-ului ali Afstrie, ți s-feați ma multu di ispetea a niscântor isâchi electorali interni.

    Di Bruxelles, Comisia Evropeanâ deadi asiguripseri că va s-facâ gaireț ti unâ apfasi bunâ tu ți mutreaști apruchearea ș-cu sinurli terestri di estanu. Tu Românie, di la politițieñi, la cetâțeñi aplo, intrata, a că parțialâ, tu zona di libirâ urdinari adusi harauâ. Premierlu suțial-dimucrat Marcel Ciolacu dzâsi că Chivernisea ari unu planu limbidu și susto ti apruchearea acutotalui pânâ tu bitisita a anlui 2024. Aestu lucru țâni,ama, sh-di evoluţii ş-catastisi politiți externi ți nu sunt tu sfera di intervenţie diplomaticâ a Românillei – dzâsi nica ministrul di Interni, Cătălin Predoiu.

    Di 20 añi membrâ ali NATO

    Ancllidearea a 20 añi di la apruchearea a Românillei la NATO, catacum ş-yustusearea a 75 di añi di anda fuadratâ Alianţa Nord-Atlanticâ furâ yurtusiti, marţâ, Bucureşti, prit unâ şedinţâ comunâ, cu sâltânati, a aților dauâ cameri a Parlamentului. Deputaţlli ş-senatorlli apruceharâ unâ declaraţie tu cari cundilleadzâ că apartenenţa a Românillei la Alianţâ easti unâ garanţie a protecţillei a cetâţeñilor, a dimucraţillei ş-a libirtâţlor a cathiunlui omu. Prezidentul a Senatlui ș-caplu a PNL, Nicolae Ciucâ, gheneral di ashceri tu rezervâ, luyursi că, tu 20 añi di la aprucheari, România putu s-agiungâ unu membru-clleai ali NATO. Ti România, intrata tu Alianțâ fu adrarea a unlui yisu istoric ş-un imperativ a securitatillei – dzâsi ș-ministrul di Externi, Luminița Odobescu, ți reprezentă România, Bruxelles, la evenimentili ti yurtusearea aților 75 di añi di cându s-adră NATO. Unu sondaj faptu di Institutul Român ti Evaluari şi Strateghie scoasi tu migdani că, cama di 80% ditu româñi minduescu că aprucheara a vâsilillei tu NATO fu unu lucru bunu ş-că aliaţlli va u apărâ România ma s-ibâ atacatâ.

    Di Uniunea Evropeanâ, București

    București s-feați, stâmâna aesta, unâ andamusi di lucru ti prioritățli ali Uniuni Evropeanâ tu aeșțâ ținți añi ți va s-yinâ. Andamusea, iu loarâ parti ş-premierlli ditu Belgie, Ungarie ş-Croaţie, lu avu nicuchiru prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, deadun cu prezidentul a Consiliului Evropean, Charles Michel. Tuț mutrirâ acţiuñli ti umplearea a scupadzlor comuni di ânvârtușami a profilului ali Uniuni, proțes iu – uidisitu cu spusa a prezidentului Iohannis – România poati s-agiutâ multu. Uniunea Evropeanâ ahurhi, anu, unu proțesu di definiri a priorităţlor a llei strateghiți, scoțândalui tu migdani temili: securitatea ş-apărarea, tindearea, rezilienţa ş-competitivitatea, energhia ică migraţia. Aghenda Strateghicâ ti ciclul instituţional 2024-2029 lipseaști s-hibâ apruchearea di Consiliul Evropean la andamusea ți va s-facâ tu bitisita a meslui cirișaru

    Ghidi anti-deepfake

    Ta s-bagâ oarâ la riscurli di securitati ciberneticâ, Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ di București scoasi tu padi, luni, unu ghidu ți sâ-lli agiutâ româñlli s-ducheascâ materialili di turlie deepfake. Ghidlu ari informații minuti ti ți va s-dzâcâ deepfake, proțeslu ti cum s-adarâ ş-cum cum putem s-lâ bâgămu oarâ a aluștor materiali. Tora ghidlu eaasti pi site-ul dnsc.ro și-âlli anveațâ cetățeñlli ți lipseaști s-adarâ ma s-hibâ victimi a unlui deepfake. Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ fați tâmbihi că, estanu, tu Românie, s-facu tuti ațeali patru turlii di scrutini electorali, iara dumenea dighitalâ poati s-agiungâ unu locu complexu di alumtâ ideologhicâ, iara tehnologhiili deepfake, suntu axi s-da aproapea farsi /fârâ câsuri imaghini ș-boț, pot s-lâ alâxeascâ minduita a ș-votlu/psiflu a oamiñloru.

    BNR ș-toclu-clleai

    Banca Naţionalâ a Românillei apufâsi, gioi, s-lu ţânâ toclu-clleai di 7% tru anu, nialâxitu di unu anu ş-patru meși. Furâ țânuti ș-livelurli di tocu la cari potu s-amprumutâ bănțâli comerțiali di la BNR ş-ațeali ți li aproachi aesti, atumțea cându țânu pâradzlli tu depoziti adrati la banca țentralâ. Uidisitu cu luyurserli ali BNR, rata di cathi anu a inflaţillei s-adră cama mari, tu yinaru, la 7,41%, ama scâdzu tu meslu șcurtu la 7,23%. Uidisitu cu evaluărli di tora, inflația va sâ scadâ ma largu, ama, di cara nu sâ știi cum va s-ducâ lucârli ş-niți riscurli ți va s-facâ ditu misurli fiscali bâgati tu practico di pțânu chiro ta s-andrupascu proțeslu di ânvârtușami bughetarâ, cata cumu ş-ditu plafonarea a adaoslui comerțial la produsi alimentari di thimellu. Lucri nisiguri ş-riscuri ti evoluţia ti unu vade di mesi a inflaţillei va s-facâ ș-di ispetea a polimlui ditu Ucraina, conflictul ditu Orientul di Mesi ş-evoluţiili icunomiți ditu Evropa, ma multu ditu Ghirmânie.

     

    Autor: Roxana Vasile

    Apriduțearea: Lala Tașcu

     

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

    Congreslu a Partillei Popularâ Evropeanâ (PPE), București

    Cama di 2000 di delegaț ditu 40 di vâsilii, pritu cari ş-13 şefañi di statu ş-di chivernisi, prezidențâ di partii ș-comisari evropeañi, loarâ parti, ñercuri ș-gioi, București, la Congreslu a Partielli Popularâ Evropeanâ. Ursula von der Leyen fu aleaptâ cu furñia aesta candidatâ a PPE la prezidințillea a Comisillei Evropeanâ. Tu arada ali unâ conferinţâ di presâ, ea dzâsi că scupolu easti țânearea ma largu ali unâ Uniuni Evropeanâ vârtoasâ și siyurâ, iriñeaticâ ș-tu prucuchíi, dimucraticâ ş-unitâ. Ea dzâsi nica că “a prezidentului arusu Vladimir Putin nu lipseaști sâ-lli si da izini s-amintâ polimlu pritu cari mindui s-alâxeascâ diznău, cu zorea, sinurli.” Candidata PPE lu spusi iarapoi andrupâmintul ti Ucraina, ti yinitorlu evropean a llei ș-tâxi tu idyiul chiro că va s-ducâ ma largu alumta contra a alâxearillei climaticâ.

    Tu prota dzuuâ a Congreslui di Bucureşti, Partia Popularâ Evropeanâ vulusi isa cu tuț membrilli unu manifestu electoralu tu cari caftâ ta s-hibâ aprucheati acutotalui ș-România ş-Vâryâria tu spaţiul Schengen. Documentul lo nica ș-votlu a popularilor ditu Afstríi, vâsilíi a curi canțelar, Karl Nehammer, ș-el ditu idyea fumealli politicâ, s-âncuntră, pânâ tora. București, prezidentul PPE, Manfred Weber, dzâsi diznău că România ş-Vâryâria tiñisescu acutotalui tuti criteriili. Aduțemu aminti că, tu andreu, anlu ți tricu, Consiliul a Uniunillei Evropeanâ votă intrata a Românillei ș-a Vâryârillei tu Schengen maș aerian ș-maritim, ditu marțu 2024. Andamusea fu andreaptâ avândalui ca nicuchiri Partia Naţional Liberalâ, la co-guvenari tu Româníi, tu parteneriat cu Partia Popularâ Evropeanâ. Bucureştiul fu nica nicuchiru a unlui congres a Popularilor Evropeañi tu sumedru 2012.

     

     

    Andrupâmintu-mplinu ti aderarea a Românillei la Schengen

    Tu gairețli a llei di aderari-mplinâ/pân di mardzinâ la spațiul Schengen, România ari ș-andrupâmintul a Belgillei, cari u ari tora prezidențillea a Consiliului ali Uniuni. La Consiliul di Justiţíi ş-di Afaceri Interni, di stâmâna aesta, di Bruxelles, ministrul ti Lucri di Nuntru, Annelies Verlinden, cundille că prezidențillea belgianâ a Consiliului UE ma largu va s-cilâstâseascâ ti unâ aprucheari-mplinâ la Schengen a aților dauâ vâsilii, tu sinfuníi cu urnimiili a Comisillei Evropeanâ.

    Dusu la Consiliu, ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, cundille că Bucureștiul lureadzâ chiola ti vigllearea a sinurloru ş-alumtâ contra a migraţillei ți s-fați contra a nomlui tu Româníi. El dzâsi că România ñicură migraţia cu vârâ 60% tu anlu ți tricu ș-adâvgă: “ma s-mutrimu la catastisea terestrâ/di pi locu, videmu că România poati s-anvârtușeadzâ zona Schengen ş-nu easti ndreptu dotu s-himu maș parţial integraţ tu spaţiul Schengen”. Bruxelles, ministrul român vulusi cu omologlu a lui vâryaru ş-cu comisarlu evropean ti lucri di nuntru unâ nauâ aradâ di colaborari ti managementul a sinurloru. Ațeali dauâ stati au tora un plus di 85 di miliuni di evradz ti criştearea a capacităţlor.

     

     

    Andamusili a prezidentului Klaus Iohannis

    Prezidentul Klaus Iohannis zburâ, gioi, București, cu canțelarlu afstriacu Karl Nehammer, iara dupâ andamusi, şeflu a statlui scrisi pi unu singiru di soțializari că proțeslu di aderari-mplinâ a Românillei la Schengen va s-ducâ ninti pânâ va s-bagâ tu pratico aestu scupo. “Uniunea Evropeanâ lipseaști s-hibâ unitâ, vârtoasâ şi tu prucuchii, prosperâ, iara dapoaia intrata a vâsilillei a noastâ tu spaţiul di libirâ urdinari va s-anvârtușeadzâ nica ma multu securitatea evropeanâ ti hâirlâtichea a tâtâloru cetâţeñilor”, dzâsi prezidentul a Românillei.

    Canțelarlu ali Afstrii dzâțea, tu moabetea ți u țânu dinintea a partițipanţâlor la Congreslu PPE, că sinurli a Uniunillei au ananghi di finanţari ş-di proțeduri di azil bâgati irushi tu practico trâ ațelli ți suntu paranomu pi teritoriul comunitar ta s-poatâ s-hibâ turnaț tu patrida a loru. Stâmâna aesta, șeflu a statlui avu unâ andamusi, București, ș-cu omologlu a lui ditu Republica Moldova viținâ, Maia Sandu. Ma ninti, ș-premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu Maia Sandu, contextu tu cari spusi dzinău andrupâmintul “susto” ti imnaticlu ivropean a Chişinâului.

     

    Apofasi tu Camera a Deputațlor

    Camera a Deputaţilor apruche proiectul di nomu ți da izini ti andridzearea a alidzerloru  prezidenţiali tu meslu yizmâciuni. PSD şi PNL, ți cumândârsescu tora, s-achicâsirâ ta s-dizvârteascâ protlu turu a alidzerloru tu 15 di yizmâciuni, iara doilu tu 29, idyiul mesu. Actulu normativ fu contestatu di USR ş-Forţa a Dreaptâllei la Curtea Constituţionalâ, ți va s-acațâ tu moabeti tu dzuua di 20 di marțu sesizarea ali opoziţíi. Di Camera a Deputațlor ari tricutâ şi s-dusi ș-la promulgari ș-proiectul di nomu ți pruveadi ca a traficanţâloru di droguri di mari piricllu s-nu mata lâ si da pidepsi cu suspendari, iara  tranzacţionarea/darea-loarea di substanţi psihoactivi s-pidipseascâ cu hâpsanea/zândanea di la trei la dzți añi. Nu dipu tu soni, deputaţlli nu apruchearâ cu majoritati di voturi moţiunea simplâ bâgatâ di ministrul di finanţi, Marcel Boloş. Iniţiatorilli, USR ş-Forţa a Dreaptâllei, lu câtâyursirâ că bâgă taxa di 10% pi conțediili medicali. Alliumtrea, ministrul Boloş nu apruche stespurli ți âlli si bâgarâ și spusi că inițiativa ali poziţii easti politicianistâ.

     

    Simona Halep, azvindzeari parţialâ la Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne

    Tribunalul di Arbitraj Sportiv di Lausanne âlli ñicurâ a giucâtoarillei di tenis Simona Halep, di farâ armâneascâ, pideapsa ti dopaj di la 4 añi la nauâ meși. Românca, ți ma ninti eara numirlu unu mondialu, ți amintă la Roland Garros şi Wimbledon ș-ți ari cama di 20 di alti trofei, poati s-toarnâ pi teren/chilimea veardi di agiocu, ti itia că suspendarea a llei provizorii ahurhi tu dzuua di 7 di sumedru 2022. Suspendarea fu apufusitâ ti dauâ ași dzâsi delicti sportivi – prezenţa tu urinâ ali unâ substanţâ niaprucheatâ ş-nereguli tu paşapoartea biologhicâ. Uidisit cu spusa a TAS, Halep vini dininti cu spunearea că, câlcarea a nomurloru antidoping fu faptâ fârâ nâetea a llei. Ea deadi tu giudico compania canadianâ ți adră suplimentili nutriţionali di itia a curi luyurseaști că fu testatâ pozitiv ş-caftâ despâgubiri/sâ-lli si pâlteascâ 10 miliuni di dolari.

     

    Autoru: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha