Tag: Schengen

  • Les priorités de la présidence belge du Conseil de l’UE.

    Les priorités de la présidence belge du Conseil de l’UE.

    L’adhésion de la
    Roumanie et de la Bulgarie à l’espace Schengen, bien que partielle est un bon
    signe, a affirmé le premier ministre belge, Alexander De Croo, dont le pays a
    assumé la présidence tournante du Conseil de l’Union européenne. Il a précisé
    que l’adhésion des deux Etats à l’espace européen de libre circulation, le 31
    mars, avec les frontières aériennes et maritimes constituait des pas importants
    en avant et qu’il attendait à ce que les étapes suivantes soient réalisées
    aussi.

    Alexander De Croo: « Je sais que
    les deux Etats ont fait d’importants efforts, des pas en avant, pour répondre à
    toutes les questions qui ont été posées par autant de pays au sujet de Schengen
    et nous voulons applaudir vraiment tous les efforts faits jusqu’ici. Je crois
    que ces pas partiels qui ont été faits sont un bon signe et un premier pas, mais
    je m’attends si tout ira conformément au plan, que les prochains pas soient
    faits. » a déclaré Alexander De
    Croo.



    Des conséquences économiques à ne pas
    ignorer




    Le premier
    ministre roumain, Marcel Ciolacu, déclarait à l’automne 2023 que le manque à
    gagner s’élevait à au moins 2% du PIB mais l’ex ministre de l’économie, Florin
    Spătaru, estimait les pertes annuelles de la Roumanie à une dizaine de
    milliards d’euros. Les dommages infligés aux compagnies de transport de
    Roumanie sont immenses, a également déclaré l’eurodéputé roumain Dan Nica. Il a
    dit que les camionneurs roumains étaient humiliés parce qu’ils devaient
    patienter des heures et même des jours aux poste-frontière et c’est pourquoi
    ils devraient recevoir des compensations.

    Dan Nica: « Il faut identifier des fonds
    nécessaires pour compenser immédiatement les entreprises de transport de fret
    et les camionneurs. Ils n’ont rien fait d’erroné et méritent bien des
    compensations pour leurs pertes financières immenses. » a déclaré Dan
    Nica.



    Des priorités urgentes sous le signe des
    élections aux Etats-Unis





    Même si l’adhésion
    intégrale de la Roumanie et de la Bulgarie à Schengen est importante pour la
    présidence belge du Conseil de l’UE, son agenda est rempli par d’autres
    priorités beaucoup plus urgentes. Dans le contexte de l’agression de la Russie
    en Ukraine, du conflit entre Israël et les terroristes du Hamas et de
    l’aggravation des tensions militaires dans la région de la mer Rouge, les
    regards du bloc communautaire sont fixés sur le début du processus d’élection
    du président des Etats Unis, pays qui joue un rôle clé pour la sécurité de
    l’Europe dès la fin de la Seconde Guerre Mondiale. Le lendemain des primaires
    d’Iowa, remportées par l’ex président américain Donald Trump qui s’est vu ainsi
    consolider le statut de candidat favori des Républicains aux élections
    présidentielles de novembre, le premier ministre belge a déclaré que l’Europe
    ne devrait pas craindre un retour de celui-ci à la Maison Blanche, malgré ses
    politiques résumées par le slogan « L’Amérique en premier plan ». Alexander
    De Croo est d’avis que l’UE devrait mettre à profit l’occasion de devenir « plus solide, plus puissante, plus
    souveraine et plus résiliente »
    , puisqu’elle risquait de rester seule.
    Le responsable belge a également souligné que la présidence belge du Conseil de
    l’UE contribuerait à protéger ses citoyens, à consolider l’économie et à
    préparer un avenir européen commun.

  • Priorităţile preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene

    Priorităţile preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene

    Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, deşi parţială,
    este un semn bun, a spus prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo, a cărui
    ţară a preluat preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. El a
    apreciat că intrarea celor două state în spaţiul european de liberă circulaţie,
    la 31 martie, cu frontierele aeriene şi maritime reprezintă paşi importanţi
    înainte şi că se aşteaptă să fie îndeplinite şi etapele următoare. Alexander De
    Croo:

    Ştiu că
    ambele ţări au făcut mari eforturi, paşi înainte pentru a răspunde la toate
    întrebările care au fost puse de atâtea ţări legate de Shengen şi vrem să
    aplaudăm cu adevărat toate eforturile făcute. Cred că acei paşi parţiali care
    au fost făcuţi sunt un semn bun şi un prim pas, dar mă aştept ca, dacă
    lucrurile vor continua, să meargă conform planului, să se facă şi următorii
    paşi. Consecințele neaderării complete la spațiul Schengen sunt
    semnificative din punct de vedere economic.


    Premierul român, Marcel Ciolacu,
    declara în toamna lui 2023 că prejudiciul se ridică la cel puțin 2 procente din
    Produsul Intern Brut, iar fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, estima
    că România pierde anual 10 miliarde de euro. Daunele provocate companiilor de
    transport din România sunt uriaşe, a declarat şi eurodeputatul român Dan Nica.
    El a spus că transportatorii români sunt umiliţi pentru că trebuie să piardă
    ore sau chiar zile la punctele de trecere a frontierei şi consideră că aceştia
    trebuie despăgubiţi. Dan Nica:

    Trebuie găsite acele fonduri
    care să fie puse la dispoziţie imediat şi firmele de transport şi
    transportatorii să fie compensaţi. Aceştia nu au făcut nimic greşit şi merită
    ca să fie compensaţi pentru pierderile financiare uriaşe. Deşi aderarea integrală
    a României şi Bulgariei în Schengen este importantă pentru preşedinţia belgiană
    a Consiliului UE, altele sunt adevăratele priorităţi ale acesteia.

    În contextul
    agresiunii Rusiei în Ucraina, al conflictului dintre Israel şi teroriştii Hamas
    şi al creşterii tensiunilor militare în regiunea Mării Roşii, privirile
    blocului comunitar sunt atrase de începutul procesului pentru alegerea
    preşedintelui Statelor Unite ale Americii, ţară care joacă un rol-cheie în
    asigurarea securităţii Europei încă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război
    Mondial. La o zi după ce fostul preşedinte al SUA, Donald Trump, şi-a
    consolidat statutul de candidat favorit al republicanilor pentru alegerile
    prezidenţiale din noiembrie, premierul belgian a declarat că Europa nu trebuie
    să se teamă de revenirea acestuia la Casa Albă, în ciuda politicilor sale
    subsumate principiului America, pe primul plan. Alexander De Croo
    este de părere că Uniunea Europeană trebuie să profite de ocazia de a deveni
    mai solidă, mai puternică, mai suverană şi mai rezistentă, pentru
    că riscă să rămână singură. El s-a angajat că preşedinţia belgiană a
    Consiliului UE va contribui la protejarea cetăţenilor, la consolidarea
    economiei şi la pregătirea viitorului european comun


  • January 16, 2024 UPDATE

    January 16, 2024 UPDATE

    Protests – Further talks took place on Tuesday afternoon at the headquarters of the Romanian Transport Ministry, attended by the representatives of the main professional associations, but not of those who are protesting across the country. Employers say that they reached a consensus with minister Sorin Grindeanu and a protocol with very clear deadlines was signed, which benefits the transport of people and goods, even for those who are protesting. The president of the COTAR confederation, Vasile Ştefănescu, says that immediate measures have been established to streamline traffic in customs points, and in relation to the legislative changes that he considers necessary, including the elimination of unfair competition and unauthorized activities, the setting-up of working groups has been agreed. Discussions were also held with the professional associations at the Agriculture Ministry. The authorities promised a constant dialogue with the farmers representatives and to make decisions following consultations within working groups. Minister Florin Barbu says that at this moment the claims presented by farmers have all been solved.



    Schengen – Romania and Bulgaria have made considerable efforts to meet the criteria for Schengen accession – says the Belgian Prime Minister Alexander De Croo, whose country currently holds the rotating presidency of the Council of the European Union. He is convinced that the partial accession of the two countries with maritime and air borders, as of March 1, is a first step and a good sign. De Croo made the statements in Strasbourg, where he went on Tuesday to present his countrys priorities to the members of the European Parliament. 2024 will be a crucial year, because much is at stake for Europe; the stake is very high for the West, it will be a year in which our democracies and freedoms will be put to the test – says the Belgian Prime Minister, referring to the elections for the European Parliament, as well as the presidential election in the US.



    Videoconference – The Romanian Defense Minister, Angel Tîlvăr, had a video conference call with his counterpart from neighboring Ukraine, Rustem Umerov, on Tuesday. According to a Romanian Foreign Ministry communiqué, the two ministers discussed the evolution of the Russian Federations war of aggression against Ukraine, almost two years after the start of the conflict. “I told Minister Umerov that Romania condemns in the harshest terms the Russian aggression, the attacks on the Ukrainian population and civil infrastructure, actions that have intensified in recent weeks, and I assured him that Romania continues to support Ukraine, alongside allies and partners” said the defense minister Tîlvăr. The two officials also discussed concrete measures to strengthen bilateral cooperation in the field of defense, with emphasis on the importance of training Romanian and Ukrainian pilots at the European F-16 Training Center in Romania.



    Polo – Romanias mens polo team finished 8th in the European Championship in Croatia, after being defeated by Serbia 18-7 in the last match on Tuesday. Romania had won all matches in Group D, 12-8 against the Netherlands, 13-5 against Slovenia and 8-7 against Slovakia, and in the play-off it defeated Georgia 18-11. In the round of 16, the Romanians were outclassed by Spain 7-24, and in the first match for the 5th to 8th places they lost to Montenegro 11-18. At the last edition of the championship final, from 2022, Romania ranked 10th. The best European ranking was 4th place, in 1993 and 2006. Next the Romanian national team will participate in the World Championship in Doha, in Qatar, where it will play in group D, against Hungary (on February 5), Kazakhstan (on February 7) and Italy (on February 9).



    Gaza – Israeli army tanks have returned to the north of the Gaza Strip, from where they left last week – residents of the area told international media on Tuesday. Violent explosions were reported there, after two weeks of relative calm. At the time, Israel had announced the withdrawal of its forces from the north as part of a transition to smaller, targeted operations against the Palestinian Islamist movement Hamas. The army claims that, overnight, it killed dozens of Hamas fighters in the clashes in Beit Lahiya, also in the north of Gaza Strip. The health authorities in Gaza say, in turn, that in the last 24 hours, Israeli bombings have killed 158 people in the enclave, raising the death toll of the war to 24,285 people. (LS)

  • Nachrichten 16.01.2024

    Nachrichten 16.01.2024

    Am Dienstagnachmittag fanden im rumänischen Verkehrsministerium neue Gespräche statt, an denen Vertreter der wichtigsten Berufsverbände teilnahmen, nicht aber die Demonstranten im Lande. Die Arbeitgeber sagen, sie hätten einen Konsens mit Minister Sorin Grindeanu erzielt, und es wurde ein Protokoll mit sehr klaren Fristen unterzeichnet, das sowohl für den Personen- und Güterverkehr als auch für die Demonstranten von Vorteil ist. Der Präsident der COTAR-Konföderation, Vasile Ștefănescu, erklärt, dass Sofortmaßnahmen vereinbart wurden, um den Verkehrsfluss an den Zollstellen zu erleichtern, und dass Arbeitsgruppen eingesetzt wurden, um die von ihnen als notwendig erachteten Gesetzesänderungen vorzunehmen, einschließlich der Beseitigung von unlauterem Wettbewerb und unerlaubten Tätigkeiten. Im Landwirtschaftsministerium wurden auch Gespräche mit den Berufsverbänden geführt. Die Behörden versprachen einen ständigen Dialog mit den Vertretern der Landwirte und dass alle Entscheidungen nach Konsultationen in Arbeitsgruppen getroffen würden. Laut Minister Florin Barbu gibt es derzeit keine weitere Forderungen der Landwirte, die noch nicht gelöst wurden.



    Rumänien und Bulgarien haben erhebliche Anstrengungen unternommen, um die Kriterien für die Aufnahme in den Schengen-Raum der Freizügigkeit zu erfüllen – so der belgische Premierminister Alexander De Croo, dessen Land derzeit den Vorsitz im Rat der Europäischen Union innehat. Er ist überzeugt, dass der Teilbeitritt der beiden Länder mit See- und Luftgrenzen am 1. März ein erster Schritt und ein gutes Zeichen ist. De Croo äußerte sich in Straßburg, wohin er am Dienstag gereist war, um den Mitgliedern des Europäischen Parlaments die Prioritäten seines Landes vorzustellen. 2024 wird ein entscheidendes Jahr sein, denn für Europa steht viel auf dem Spiel; für den Westen steht viel auf dem Spiel, es wird ein Jahr sein, in dem unsere Demokratien und Freiheiten auf die Probe gestellt werden, so der belgische Premierminister mit Blick auf die Wahlen zum Europäischen Parlament und die Präsidentschaftswahlen in den Vereinigten Staaten.



    Der rumänische Verteidigungsminister Angel Tilvăr hielt am Dienstag eine Videokonferenz mit seinem Amtskollegen aus der benachbarten Ukraine, Rustem Umerov, ab. Laut einer Pressemitteilung des Verteidigungsministeriums aus Bukarest erörterten die beiden Minister die Entwicklung des Angriffskriegs der Russischen Föderation gegen die Ukraine, fast zwei Jahre nach Ausbruch des Konflikts. Ich habe Minister Umerov mitgeteilt, dass Rumänien die russische Aggression, die Angriffe auf die ukrainische Bevölkerung und die zivile Infrastruktur, die sich in den letzten Wochen verstärkt haben, aufs Schärfste verurteilt, und ihm versichert, dass Rumänien die Ukraine weiterhin an der Seite von Verbündeten und Partnern unterstützt, so Minister Tilvăr. Die beiden Beamten erörterten auch konkrete Maßnahmen zur Stärkung der bilateralen Verteidigungszusammenarbeit, wobei der Schwerpunkt auf der Bedeutung der Ausbildung rumänischer und ukrainischer Piloten im Europäischen F-16-Ausbildungszentrum in Rumänien lag.


    Die Rangliste der fünf meistverkauften Autos in Rumänien ist im Jahr 2023 vollständig von Modellen der rumänischen Marke Dacia besetzt worden, heißt es in einer Pressemitteilung des Unternehmens. Mehr als 46 Tausend Dacia-Fahrzeuge wurden auf dem heimischen Markt zugelassen, was einem Anstieg von fast 15 % im Vergleich zu 2022 entspricht. Die Rangliste der Modelle wird vom Logan angeführt, gefolgt vom Duster und Sandero. Der Dacia Spring war auch 2023 mit einem Marktanteil von 43 % das beliebteste Elektromodell in Rumänien. Nach den fünf Dacia-Modellen wird die Rangliste durch Fahrzeuge von Renault, Toyota, Volkswagen, Skoda und Ford vervollständigt. Dacia wurde 1966 gegründet und ist der größte Automobilhersteller in Rumänien, Marktführer auf dem lokalen Automobilmarkt und der größte Exporteur mit einem signifikanten Beitrag zum BIP des Landes. Dacia wurde 1999 zur Marke der Renault-Gruppe und ist derzeit in 44 Staaten auf vier Kontinenten vertreten.

    Donald Trump hat in Iowa die erste Vorwahl der Republikaner gewonnen, ein überwältigender Sieg, der nur eine halbe Stunde nach Beginn der Abstimmung bekannt gegeben wurde und seinen Status als großer Favorit der Rechten für die Präsidentschaftswahlen im November festigte. Der 77-jährige Magnat, der viermal strafrechtlich angeklagt wurde, ließ seine Hauptrivalen Ron DeSantis und Nikki Haley mit 51% der Stimmen weit hinter sich. Obwohl Iowa weniger als 1% der Bevölkerung der USA ausmacht, nimmt der Bundesstaat seit über 50 Jahren einen wichtigen Platz auf der politischen Bühne der USA ein, da er einen ersten Ton in der Vorwahlsaison angibt. Falls er zum Kandidaten ernannt wird, müsste Donald Trump in den Wahlen gegen Präsident Joe Biden antreten, der ihn vor vier Jahren besiegt hatte.





    Das Doppel von Ana Bogdan aus Rumänien und und Rebeka Masarova aus Spanien steht in Melbourne in der zweiten Runde des Doppelwettbewerbs bei den Australian Open, dem ersten Grand Slam des Jahres. Die beiden besiegten das Doppel Ulrikke Eikeri (Norwegen)/Catherine Harrison (USA) mit 6-4, 6-4. Am Dienstag unterlag die an Nummer 22 gesetzte Rumänin Sorana Cîrstea in der ersten Runde der Australian Open gegen die Chinesin Wang mit 0:6, 7:5, 6:2. Cîrstea wird weiter im Doppelwettbewerb an der Seite der Kroatin Donna Vekic spielen, während eine weitere Spielerin aus Rumänien, Monica Niculescu mit Ingrid Martins aus Brasilien ein Team bildet. 
Die drei Rumäninnen im Hauptfeld der Einzel in Melbourne – Ana Bogdan, Jaqueline Cristian und Sorana Cîrstea – haben ihre Erstrundenspiele verloren.


    Die rumänische Handballnationalmannschaft der Herren trifft heute in Mannheim im dritten Spiel der Gruppe B bei der EM in Deutschland auf Kroatien. Rumänien hatte die ersten beiden Spiele verloren, am Freitag gegen Österreich mit 31:24 und am Sonntag gegen Spanien mit 36:24. Spanien, das zwei kontinentale Titel gewann, 2018 und 2020, ist seit 2022 Vize-Europameister und Kroatien wurde 2020 Vize-Europameister. Die ersten beiden Mannschaften jeder Gruppe sind automatisch für die Hauptgruppen des Wettbewerbs qualifiziert.

  • 15.01.2024 (mise à jour)

    15.01.2024 (mise à jour)

    Protestations – Le premier ministre roumain, Marcel
    Ciolacu, a appelé les chefs des ministères impliqués ces jours-ci dans les
    négociations avec les camionneurs et les fermiers à accélérer les procédures
    pour l’élaboration des actes normatifs censés solutionner les revendications
    des protestataires. Lors de la réunion de lundi, les ministres ont avancé le
    calendrier d’adoption des projets législatifs respectifs. L’Autorité de
    surveillance financière a annoncé être en train d’élaborer une série de mesures
    afin de réduire les tarifs des assurances automobiles, notamment pour les
    routiers qui ne sont pas responsables d’accidents. Par ailleurs, le ministre de
    l’Agriculture, Florin Barbu, et les représentants des associations du domaine
    ont accepté plusieurs revendications des agriculteurs, comme par exemple, le
    versement en régime d’urgence des subventions restantes, la compensation des
    pertes subies suite aux importations ukrainiennes et la revalorisation de
    l’aide publique pour le remboursement de
    l’accise sur le diesel acquis pour les travaux agricoles. Lundi, les
    camionneurs et les agriculteurs ont continué leurs protestations à travers la
    Roumanie.


    Médecins – Le ministre roumain de la Santé, Alexandru
    Rafila, et la direction de la Caisse d’assurance maladie de Roumanie ont lancé
    lundi un appel aux médecins traitant, en leur demandant de collaborer afin de
    trouver, ensemble, des solutions de financement de la santé publique. Les
    médecins généralistes ont déclenché des protestations et menacent d’offrir que
    des consultations payantes et non remboursées après que la Caisse nationale
    d’assurance maladie eut avancé un projet au terme duquel leurs revenus
    diminueront de 30 à 50%. Des mécontentements font irruption parmi les salariés
    des directions de la santé publique. Ceux-ci réclament des majorations
    salariales, tout comme leurs collègues de la Caisse d’assurance maladie. Entre
    temps, la Fédération syndicale Sanitas continue à ramasser des signatures pour
    décider d’une potentielle grève générale dans le domaine. Les syndicalistes
    affirment que le dégel de l’embauche ne suffit pas pour régler les problèmes du
    système de la santé publique. Les salaires ne sont pas attractifs et donc, les
    candidats au poste de médecin ne seront pas nombreux.




    Climat – « Il est nécessaire d’une coopération climatique au niveau
    européen et de ce point de vue, je vous assure que la Roumanie reste ouverte au
    dialogue » a fait savoir le ministre roumain de l’Environnement, Mircea
    Fechet, lors des débats de lundi, de Bruxelles, en marge de la réunion de ses
    homologues européens. « La Roumanie a adopté toutes les mesures
    nécessaires à la préservation d’une population vigoureuse de grands carnivores,
    y compris d’ours » a ajouté le responsable de Bucarest qui participe deux
    jours durant au Conseil informel de l’Environnement.














    Culture -
    L’Académie roumaine et l’Académie des sciences de la République de Moldova ont
    organisé lundi matin une session commune, en système hybride, pour marquer la
    Journée de la culture nationale. Depuis Chisinau, le président de l’Académie
    moldave des sciences, Ion Tighineanu, a mis en évidence l’importance d’une
    telle journée pour la promotion de l’identité nationale. Et lui d’ajouter que
    les représentants de l’espace ethnique roumain, à travers la culture et les
    traditions ancestrales, ont la chance de mettre en avant la vérité sur
    l’identité nationale et sur l’histoire commune. Célébrée chaque année le 15
    janvier, jour de la naissance du grand poète national, Mihai Eminescu, la
    Journée de la culture roumaine a été marquée à travers une série de
    manifestations culturelles organisées aussi bien en Roumanie, qu’en République
    de Moldova et à l’étranger, dans les pays où vivent d’importantes communautés
    roumaines.




    Statistique -
    Même si les Roumains ne figurent pas parmi les Européens aux revenus les plus
    consistants, ils se classent en deuxième position en Europe quant à leur niveau
    de satisfaction de vie, apprend-on auprès d’Eurostat. Selon cette source, le
    niveau moyen de satisfaction de vie est de 7,1 points. Les Autrichiens sont en
    tête du classement avec 7,9 points, suivis par les Roumains, les Finlandais et
    les Polonais, tous avec 7,7 points. En queue du classement, on retrouve les
    Bulgares avec seulement 5,6 points.




    Schengen – La cheffe de
    la diplomatie roumaine, Luminita Odobescu, a déclaré lundi que Bucarest et
    Vienne poursuivent leur dialogue au sujet de l’adhésion complète de la Roumanie
    à l’Espace Schengen. La déclaration a été faite à l’issue d’une conférence de
    presse organisée à l’occasion du début de la présidence belge de l’UE. Y ont
    participé l’ambassadeur belge à Bucarest, John Cornet d’Elzius et la cheffe de
    la Représentation de la CE en Roumanie, Ramona Chiriac qui a affirmé que « La
    Roumanie et la Bulgarie répondent à tous les critères d’adhésion à la zone de
    libre circulation ». A son tour, l’ambassadeur belge a rappelé la
    présidence roumaine du Conseil de l’UE, en 2019, tout en réitérant le soutien
    de Bruxelles à l’adhésion complète de Bucarest et de Sofia à Schengen.


    Prix– La
    présidente moldave Maia Sandu est la première lauréate du Prix « Timisoara
    pour les valeurs européennes », mis en place par la municipalité de cette
    ville de l’ouest de la Roumanie qui a détenu le titre de Capitale européenne de
    la culture en 2023. Cette distinction est censée récompenser des personnalités
    internationales qui défendent les valeurs européennes. Lors de la cérémonie de
    remise de prix, Maia Sandu a affirmé qu’elle souhaitait obtenir pour la République
    de Moldova la prospérité et le développement dont jouissent les autres pays
    européens. De son côté, le jury qui lui a accordé le prix, a apprécié la clarté
    de sa vision concernant l’intégration européenne de son pays et la
    détermination avec la laquelle elle suit dans cette voie.










    Météo – En
    Roumanie, mardi, les températures chuteront sauf dans la partie sud où elles
    seront légèrement au dessus de la moyenne de la saison. Nous aurons entre -3 et
    8 degrés dans la journée. Le ciel sera couvert et des flocons de neige
    tomberont sur les sommets des Carpates et sur le nord de la Roumanie. Le vent
    soufflera légèrement sur le relief et plus fort en altitude où les rafales
    atteindront une vitesse de 80km/h. Une alerte météo aux précipitations
    modérées, au verglas et aux fortes rafales est en vigueur partout en Roumanie
    d’ici mardi, dans l’après-midi.

  • Euro-exit

    Euro-exit

    Ițido câtiguríi ali construcţíi evropeanâ easti luyursitâ un dealihea planu, teoreticu, nai pţân, di inșeari ditu Uniunea Evropeanâ, dupâ urnechea britanicâ. Dupâ idyea urnechi, ți nâ deadi aurlarea di alumtâ Brexit, s-feațirâ Grexit, ti Gârțíi, baș ş-Frexit, ti Franţíi/Galíi, i ciudioslu Ghirmexit, ti Ghirmâníi. Siyura, ari dyeafurăi dupâ numa a cratlui ași cumu u ari elu numa tu limbi ahoryea. Forma ditu soni easti datâ di turlia anglicheascâ, limba adusâ tu organizaţia a Comunităţlor Evropeani di Marea Britaníi, deadun cu Irlanda, tu 1973, la aprucheari. Maca România va s-va s-iasâ ditu Uniunea Evropeanâ, ea va u aibâ numa Roexit, numâ cama vrutâ di Romexit, ți minteaști niheamâ.



    Dupâ euro-hâștea di la aprucherea ditu 2007, ți nu alâsa locu ti poziții anti-evropeani, amânărli ș-ma multu, politica di bullying faptâ di niscânti stati membri chiola tu Uniunea Evropeanâ andicra di Româníi asparsirâ fârâ dânâseari aestâ ducheari. Siyura, România nu easti nai ma bunlu elevu ali Evropâ, ama rolu di dascal sertu i ma multu di elevu monitoru ali clasâ ș-lu loarâ pi aradâ turlii di stati, dupâ problema ti cari sâ zbura. Tu ma multi catastisi âlli si deadi ali Româníi unu chiro di trițeari la unâ nauâ etapâ, ta s-poatâ s-agiungâ la unâ compatibilitati funcționalâ cu mecanismili evropeani.



    S-ancllisirâ pi aradâ tuti, nafoarâ di aprucheara la Schengen, cunuscutlu spațiu comun ți ari unâ ditu libirtățli di simasíi ti construcția evropeanâ, libirtatea di urdinari a oamiñlor. Ahurhindalui di la pruviderli aluștui mecanismu, a statilor lipseaști s-lâ si bagâ zori s-hibâ aprucheati la Schengen, ti unu bun imnaticu ali Uniuni Evropeanâ, iara nu s-hibâ țânuti nafoarâ zorlea. Ma multu, țânearea ali Româníi nafoarâ di spațiul Schengen âlli aduți chireri mări, di chiro, energhíi și di mulțâ pâradz, aspârgândalui pidimolu di crișteari ș-di convergențâ cu politițli evropeani.



    Ti ciudii, Uniunea Evropeanâ nu ari unu mecanismu efițientu ș-ghini adratu ta s-mutreascâ și s-lucreadzâ cu sinurli a llei externi. România ari vârâ giumiati di sinurli a llei cu vâsilii ți nu suntu membri ali Uniuni Evropeanâ. Tu ahurhita a proțeslui, Ghirmânia u lo borgea ta s-hibâ contra ali aprucheari ali Româníi la Schengen, ta s-dzâcâ, tu 2011, dupâ pidimo finanțiaru multu mari ditu partea ali Româníi, că suntu fapti câvulili/condițiili ta s-hibâ aprucheatâ. Proțeslu nu fu bitisit tu aproapea un dețeniu ș-cându Vâryâria ș-România ș-u aspusirâ vrearea ta s-andreagâ ș-aestâ dumeni, s-anchidicarâ di opoziția individualâ ali Olandâ ș-ali Afstríi; s-ciudusea că s-ancheadicâ di unu mecanismu veclliu, di niunanimitati, că aesti vâsilii nu vor s-hibâ aprucheati ș-eali tu Schengen. Tu añilli ditu soni, di pandimíi ș-polimu, cetățeanlu românu nu avdi altu țiva dicâtu cumu Afstria easti contra, tu numa ali întregâ Uniuni Evropeanâ, a imnaticlui normalu ali Româníi.



    Pi di altâ parti, nafoarâ di diclarații, structurli ali UE nu minarâ unu dzeaditu ta s-andreagâ aestâ ceamaunâ iu unâ vâsilíi ș-aduți interesili a llei tu moabetea evropeanâ. Unâ simplâ listâ di obiectivi ecunomiț austrieți tu România, ți româñlli cârtiț caftâ s-hibâ dânâsiti, scotu tu padi că ari multu mari capitalu austriac tu ecunumia româneascâ, tu dumeni suculente ș-di simasíi.


    Ș-cu tuti aesti, Afstria easti ma largu contra a calillei evropeanâ ali Româníi, iara Bruxelles-ul zori nu-ari ti noi. Tu idyiul chiro, Uniunea Evropeanâ nu poati s-gestioneadzâ politica tu ți mutreaști spațiul extracomunitar ș-ma multu, ligâturli cu Ucraina atacatâ di Arusia. Tu chirolu aestu di andrupari mari ali Ucrainâ, ca politicâ evropeanâ, româñlli ved că pidimolu a lor ti vâsilia viținâ nu easti acâțat tu isapi di unâ politicâ evropeanâ acâțatâ canda di somnu. Tu aestâ catastisi, transportul a yiptului ucrainean pritu Româníi lâ aduți a româñlor chireri, baș ditu partea ali Afstríi, statu vrutu di Putin, ș-ali politicâ a llei anti-evropeanâ. Ali Româníi âlli si caftâ s-lișureadzâ transporturli ucraineni, ama transporturli a llei au zñíi di țânearea a llei nafoara a spațiului Schengen.



    Ași, cripărli fapti di politica evropeanâ, di arada, ică andicra di Arusia, deadun cu tratamentul birocraticu fârâ hâiri ș-nefundamentatu a niscântor instituții evropeni asparsirâ pre-ayalea andruparea entuziastâ di altâ oarâ ali construcțíi evropeanâ di cătrâ româñi. Ditu meslu șcurtu 2022, s-adâvgă polimlu ditu Ucraina, ti cari România easti unâ vâsilíi ți u andrupaști. România ș-Ucraina au unu sinuru deadunu di 650 di km, ațelu cu Republica Moldova, tutu câtâ Apiritâ, hiindalui niheamâ ma mari. Rolu strateghicu ali Româníi, ca vâsilíi cu inșitâ la Amara Lai, ași cumu suntu Ucraina ș-Arusia, easti ma ghini achicâsitu di NATO dicât di Uniunea Evropeanâ, anda România easti membrâ tu dauli organizații.



    Autor: Marius Tița


    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • Cele două aeroporturi ale Bucureștiului, pregătite pentru operarea Schengen/Non Schengen

    Cele două aeroporturi ale Bucureștiului, pregătite pentru operarea Schengen/Non Schengen

    Cele două aeroporturi ale Bucureştiului, respectiv
    Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi Aeroportul Internaţional
    Băneasa Aurel Vlaicu, sunt pregătite 100% pentru operarea pe fluxuri
    separate Schengen, non-Schengen, susţin oficialii CNAB.

    Compania Națională Aeroporturi București a luat toate
    măsurile necesare pentru ca infrastructura să asigure o operare fără
    neconformităţi şi în colaborare cu instituţiile abilitate, în special cu
    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, a pregătit procedurile
    specifice. Datele oficiale relevă faptul că, din totalul traficului
    internaţional, două treimi dintre pasageri călătoresc către sau dinspre
    destinaţii aflate în spaţiul Schengen şi, odată cu intrarea României în spaţiul
    de liberă circulaţie, aceşti pasageri nu vor mai trece pe la ghişeele de
    control de frontieră, acestea urmând a fi relocate.


    Fluxurile de pasageri
    sunt pregătite pentru operare, iar ghişeele de control destinate fluxurilor
    non-Schengen, atât pentru ieşirea din ţară, cât şi pentru intrare, sunt deja
    amplasate pe poziţii şi racordate la reţeaua informatică. Pregătirile s-au
    încheiat încă de la finalul anului 2022, şi numai decizia nefavorabilă a
    Consiliului JAI a făcut ca acestea să nu intre atunci în funcţiune. (…) o
    mare parte a infrastructurii de terminal de la aeroportul Henri Coandă – este
    vorba de cea dată în exploatare în anii 2011 şi 2012 – a fost proiectată pentru
    utilizare în sistem Schengen/non-Schengen şi, în perioada scursă de atunci,
    CNAB a trebuit să depună eforturi deosebite pentru a asigura procesarea unui
    trafic de pasageri care, în ultimii 11 ani, s-a dublat, menţionează un
    comunicat CNAB.




    Pe data de 31 decembrie
    2023, ţările-membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat, în unanimitate,
    intrarea graduală a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă
    circulaţie, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei
    măsuri, şi-a ridicat vetoul. Astfel, începând din luna martie a acestui an,
    controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu aceste două ţări vor
    fi ridicate, Austria, Bulgaria şi România angajându-se, de asemenea, să convină
    ulterior asupra unei date pentru încetarea controalelor terestre, a informat
    preşedinţia spaniolă a Consiliului UE

  • Promovarea modului nostru de viață european

    Promovarea modului nostru de viață european

    Promovarea modului nostru de viață european cuprinde măsuri esențiale
    pentru asigurarea bunăstării cetățenilor europeni. Subiecte precum Spațiului
    Schengen, strategia europeană privind serviciile de îngrijire, Spațiul european
    al datelor medicale sau Agenda Uniunii Europene de combatere a criminalității
    organizate și a terorismului au fost și rămân de mare actualitate.

    Nicu
    Ștefănuță face parte din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și a fost coordonator
    în Comisia Specială de luptă împotriva cancerului. A contribuit la dezvoltarea
    măsurilor pentru diminuarea inegalităților în screening-ul, medicația și
    tratamentul cancerului între țările sărace și cele bogate. A reușit să majoreze
    bugetul programului UE pentru Sănătate de la 1,7 miliarde de Euro la 5,1
    miliarde de Euro. De asemenea, a fost implicat activ în dezbaterile privind extinderea
    spațiului Schengen prin aderarea Bulgariei și a României.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.



  • Partieller Schengen-Beitritt: Was kommt nach dem Etappensieg?

    Partieller Schengen-Beitritt: Was kommt nach dem Etappensieg?





    Ende 2023 gab es für Rumänien und Bulgarien eine Nachricht, auf die Bukarest und Sofia fast 13 Jahre lang gewartet hatten: Nachdem Österreich sein Veto aufgehoben hatte, genehmigte der EU-Rat den teilweisen Beitritt der beiden Länder zum Schengen-Raum einstimmig. Konkret werden vorerst die Grenzkontrollen an den Luft- und Seegrenzen zu den beiden Ländern ab dem 31. März 2024 abgeschafft. Wien hat seine Zustimmung jedoch an Bedingungen geknüpft, darunter verstärkte Grenzkontrollen, Investitionen in die Infrastruktur und die Aufnahme von Asylbewerbern aus Österreich, insbesondere von Afghanen und Syrern. Rumänien und Bulgarien werden weiterhin umfangreiche finanzielle Unterstützung und Hilfe von der europäischen Grenzschutzagentur FRONTEX erhalten, um die Grenzkontrollen zu verstärken und die illegale Migration zu bekämpfen.



    In Brüssel begrü‎ßte man die Entscheidung — in einer Verlautbarung der EU-Kommission hie‎ß es, dass die Integration der beiden Länder den Schengen-Raum stärken werde, da sowohl Rumänien als auch Bulgarien neue Pilotprogramme gestartet haben, die andere EU-Staaten nach der kürzlich erfolgten Verabschiedung des Migrationspakts durch den Rat und das Parlament gerade erst umsetzen müssten. Ein weiterer Vorteil ist, dass die Aufnahme Rumäniens und Bulgariens in den Schengen-Raum den Reiseverkehr, den Handel und den Tourismus ankurbeln wird, was einen stärkeren Binnenmarkt bedeutet.



    Für die Bürger Rumäniens werde der Beitritt zum Schengener Luftraum drei wichtige Vorteile mit sich bringen, betonte der Europaabgeordnete Victor Negrescu in Brüssel. Zum einen wird es für rumänische Bürger einfacher, in andere Schengen-Länder zu reisen, was ein verbrieftes Recht ist. Das bedeutet auch, dass Rumänen in der Diaspora leichter mit dem Flugzeug in ihre Heimat zurückkehren können, indem sie die vielen Flughäfen in Rumänien nutzen, von denen viele gerade ausgebaut und modernisiert werden. Zweitens wird Rumänien in der Lage sein, wichtige Güter leichter auf dem Luftweg innerhalb des Schengen-Raum zu transportieren. Dies gilt für den Transport von Medikamenten, für Notfalltransporte, die Beförderung von empfindlicher technischer Ausrüstung, Paketzustellungen und logistische Transporte von zivil-militärischen Komponenten. Und Drittens: Rumänien wird für ausländische Investoren und Touristen attraktiver werden. Die Schengen-Integration mit der Seegrenze wird gleichzeitig die Bedeutung des Hafens von Constanța am Schwarzen Meer exponentiell erhöhen.



    Einziger Wermutstropfen für Rumänen und Bulgarien bleiben jedoch die Landgrenzen, weshalb die Entscheidung nun eher als Etappensieg gilt. Universitätsprofessor Ștefan Popescu, au‎ßenpolitischer Analyst und Kommentator, dazu:



    Die gro‎ße wirtschaftliche Frage, um die es geht, ist die Integration mit den Landgrenzen. Aber angesichts der Zahl der Rumänen, die innerhalb der Europäischen Union jährlich in den Schengen-Raum fliegen, ist dieser Sieg auch wichtig, er hat einen praktischen und symbolischen Wert. Ich hoffe, dass wir uns dadurch auch als Bürger ersten Ranges mit der Europäischen Union identifizieren können. Ich hoffe, dass wir mehr Klarheit über die wichtigste Frage haben werden, um die es geht: die Integration der Landgrenzen. Das Jahr 2024 wird ein schwieriges Verhandlungsjahr sein, weil in der Europäischen Union Wahlen anstehen. Gegen Ende des Jahres im Herbst — werden Wahlen auch in Österreich stattfinden. Und ich denke, dass sich die Verhandlungen über die Integration der Landgrenzen wahrscheinlich bis 2025 hinziehen werden, wenn wir eine andere Europäische Kommission und eine andere politische Konstellation in Wien haben werden. Vorerst ist es auf jeden Fall vorteilhaft, dass die Schengen-Integration mit dem Luftraum und dem Seeverkehr vonstatten geht, auch wenn der letztere im Moment noch unbedeutend ist.“




    Der Beitritt zum Schengen-Raum ist für Rumänien, Bulgarien und die gesamte Union sowohl in wirtschaftlicher als auch in symbolischer Hinsicht von herausragender Bedeutung, sagt auch Universitätsprofessor Ion Bogdan Lefter.



    Da einerseits viele Spediteure und andererseits die Unternehmen, die Waren herstellen, darunter leiden, wenn die Transporte am rumänischen und bulgarischen Zoll gestoppt werden, ist die Wirtschaft der gesamten Europäischen Union vom bisherigen Ausschluss der beiden Länder vom Schengen-Raum betroffen. Natürlich trifft es in erster Linie die beiden Länder, Rumänien und Bulgarien, doch auch für westeuropäische Unternehmen bedeutet es eine zusätzliche Belastung ihrer Bankkonten. Symbolisch gesehen war und ist dies ein Problem für die gesamte Europäische Union, denn es stellt die Kohäsion der EU in Frage, die eine klare Botschaft Botschaften in dieser Hinsicht haben muss.“




    Rumänien und Bulgarien stecken tatsächlich jeden Tag gro‎ße Verluste weg, Experten sprechen von Milliarden Euro weniger Einnahmen jährlich. Kann die rumänische Diplomatie etwas tun, um den Beitritt mit den Landgrenzen schneller zu ermöglichen? Professor Ștefan Popescu meint zum Schluss unseres Features, das Bukarest die Beziehungen zu Wien vernachlässigt habe:



    Diplomatie kann immer etwas bewirken. Die rumänische Diplomatie muss den Druck aufrechterhalten, das Thema auf der Tagesordnung der EU halten und den Dialog mit Wien fortsetzen. Denn abgesehen von den mehr oder weniger berechtigten Ansprüchen Wiens und der Tatsache, dass Rumänien durch die Absicht Österreichs, eine Reform des Schengen-Raums herbeizuführen, in Geiselhaft genommen wurde, muss an der Qualität der bilateralen Beziehungen Rumäniens zu Österreich gearbeitet werden. Mit Österreich verbindet uns vieles, wir haben enge menschliche und wirtschaftliche Beziehungen, und dennoch haben wir mit diesem Land, einem nahen Land in unserer Nachbarschaft, keinen ständigen Dialog geführt.“

  • Aderarea la Schengen – provocări, oportunități și necesitatea unui plan bine definit

    Aderarea la Schengen – provocări, oportunități și necesitatea unui plan bine definit

    Finalul de 2023 a adus României și Bulgariei o veste pe care
    o așteptau de aproape 13 ani – Consiliul Uniunii Europene a aprobat în
    unanimitate intrarea – doar parțială, însă – a celor două țări în Spaţiul
    Schengen de liberă circulaţie, după ce Austria şi-a ridicat vetoul. Mai exact,
    din 31 martie 2024 controalele la frontierele aeriene şi maritime cu cele două
    ţări vor fi ridicate. Pentru acordul său Viena a pus, însă, condiţii, între
    care intensificarea controalelor la frontiere, investiţii în infrastructură şi
    preluarea de solicitanţi de azil din Austria, în special afgani şi sirieni. Iar
    pentru întărirea controlului la frontiere şi combaterea migraţiei ilegale,
    România şi Bulgaria vor continua să primească un sprijin financiar substanţial,
    precum şi asistenţă FRONTEX.

    Decizia a fost salutată la Bruxelles, potrivit
    căruia, integrarea celor două va face Spaţiul Schengen mai puternic, pentru că
    atât România, cât şi Bulgaria au derulat programe-pilot noi, pe care alte state
    abia urmează să le implementeze, după ce Consiliul şi Parlamentul au adoptat
    recent Pactul pentru migraţie. Un alt avantaj este faptul că includerea
    României şi Bulgariei în Schengen va
    stimula călătoriile, comerţul şi turismul, ceea ce înseamnă consolidarea pieţei
    interne. Pentru români, accesul la Schengen Sky va aduce trei beneficii
    importante, a subliniat, tot de la Bruxelles, eurodeputatul Victor Negrescu.

    Unu, cetățenii români vor circula mai uşor în alte state din spaţiul Schengen,
    câştigând un drept pe care îl meritau. Acest lucru înseamnă inclusiv că românii
    din diaspora se pot întoarce mai uşor acasă pe cale aeriană, beneficiind de
    numeroasele aeroporturi existente în România, aflate multe dintre ele în proces
    de extindere şi modernizare. Doi, România va putea transporta mai uşor în zona
    Schengen produse de maximă necesitate folosind transportul aerian. Acest
    lucru se aplică la transportul de medicamente, transportul în regim de urgenţă,
    transportul unor echipamente tehnice sensibile, transportul coletelor sau
    transportul logistic cu componentă civil-militară. Trei, România va deveni mai
    atractivă pentru investitori străini şi turişti. Integrarea
    în Schengen cu frontiera maritimă va creşte, în același timp, exponenţial
    importanţa Portului Constanţa, la Marea Neagră. Ceea ce îi doare cel mai tare
    pe români și pe bulgari ține, însă, de frontierele terestre, de aceea, decizia
    de acum a fost calificată mai degrabă ca o victorie de etapă.

    Profesorul
    universitar Ştefan Popescu, analist şi comentator de politică externă Marea miză, economică, o reprezintă
    integrarea cu frontierele terestre. Dar, având în vedere numărul românilor care
    iau avionul cu destinaţia Uniunea Europeană, spaţiul Schengen, şi această victorie de etapă
    este importantă, are o valoare, deci, şi practică, dar şi simbolică. Sper că ne
    va face şi pe noi să ne raportăm la Uniunea Europeană ca cetăţeni de rangul
    unul. Sper să avem mai multă claritate în privinţa principalei mize: integrarea
    frontierelor terestre. Anul 2024 va fi unul dificil de purtat negocieri, pentru
    că avem alegeri în Uniunea Europeană. Spre sfârşitul anului, în toamnă, vom
    avea alegeri politice la Viena, în Austria. Şi cred că negocierile pentru
    integrarea frontierelor terestre se vor întinde probabil şi spre 2025, când vom
    avea o altă Comisie Europeană, o altă realitate politică la Viena. Dar, este
    bine că intrăm şi cu transporturile aeriene şi cu cele maritime, care, mă rog,
    sunt nesemnificative pentru moment.


    Aderarea la Schengen e un dosar
    restant şi pentru România, şi pentru Bulgaria, pentru întreaga Uniune în ambele
    planuri mari de interes, şi în cel economic, şi în cel simbolic, spune și
    profesorul universitar Ion Bogdan Lefter Pentru că mulţi transportatori, pe de o parte, şi businessurile care
    produc ceea ce se transportă au de suferit, pentru că marfurile se opresc în
    vămile româneşti şi bulgăreşti, deci, economia întregii Uniuni Europene este
    afectată – sigur, în primul rând ale celor două ţări, România şi Bulgaria, dar
    îi ustură şi pe alţii tot la buzunar, la conturi, la conturile din bancă.
    Simbolic vorbind, a fost o problemă – şi este, până când se va rezolva – pentru
    întreaga Uniune Europeană, pentru că e o problemă de coeziune a Uniunii, de
    transmitere de mesaje în acest sens.


    Revenind la
    consecințele pecuniare trebuie spus că cele două țări au pierderi uriașe
    în fiecare zi, iar la final de an vorbim de miliarde
    de euro mai puțin în bugetele lor. Poate să facă ceva diplomația română pentru a
    debloca mai curând și aderarea cu frontierele terestre? Din nou, analistul
    Ştefan Popescu Întotdeauna
    poate să facă. Diplomaţia română trebuie să menţină presiunea, trebuie să
    menţină subiectul în atenţia Uniunii, pe agenda Uniunii Europene şi să continue
    dialogul cu Viena. Pentru că, dincolo de dorinţele mai mult sau mai puţin
    justificate ale Vienei, faptul că România a fost luată ostatică intenţiei
    Austriei de a determina o reformă a Spaţiului Schengen, aici stă şi calitatea
    relaţiei bilaterale a României cu Austria, o ţară cu care împărtăşim nu foarte
    multe, o densitate a relaţiilor umane, economice și iată că totuşi, cu această
    ţară, o ţară apropiată, aflată în vecinătatea noastră, ei bine, cu această ţară
    nu am avut un dialog constant.

    Adică trebuie să ne uităm şi la temele pe
    care noi le-am făcut sau nu le-am făcut în raport cu Viena, dincolo de
    populismul guvernului austriac şi mai ales al cancelarului şi ministrului de
    interne, mai spune profesorul Ștefan Popescu.


  • Declaraţii mutrinda aprukearea tu Schengen

    Declaraţii mutrinda aprukearea tu Schengen

    Ahãtu kiro cãtu nu suntu aprukeaț tu Spațiul Schengen, di liberă urdinari, româñilli şi vãrgarllji ma largu sdukesc tu catastisea di cetățeañi di mâna-a daua ali Uniunii Europeane – fați timbihi di mulțã añi, presa și clasa politică di București și Sofia.


    Aestã prublemã veadi zori, cãnãscutu hiindalui, cã anlu aestu, ditu cirişaru Uniunea va ş-aleagã un nãu Parlamentu, a deapoa, ma nu da cali ti aestu ndreptu şi dauli craturi suntu alãsati nanãparti, cumu nu lã si cadi, atumțealui aestã catandisi hãrneaşti cota

    electorală a partidelor eurosțeptiți i cadealihea antieuropeane tu aesti dauã vãsilii.


    Membri a structurlor comunitari nica ditu 2007, România și Vãrgãria suntu țãnuti tu anticamera Schengen, cama di dzaţi añi, kiro tu cari Croația, intrată tu Uniune tãş tu 2013, ari futã, aoa şi un an, aprukeatã tu spațlu di libirã urdinari. Aclo, cama di 400 de miliuñi di oamiñi potu surdinä elefteru, fără controali tu sinurli interni.


    Ditu arada-a statiloru membri ali Uniuni Europene, maş Vãrgãria și România, ama și nisiili Kipru şi Irlanda nu fac parti ditu Spaţlu Schengen. Aestu, ari ama, patru vãsilii non-UE: Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia. Ti aprukeari nãi membri, easti ananghi di vrearea-a tutãloru vecllilli membri, a deapoa Olanda ari ambudyiusitã, pãnã tora, candidatura ali Vãrgãrie, kiro tu cari Austria ari bãgatã keadicu ti aprukearea ali Românie.



    Tu bitisita-anlui ți tricu, guvernili di Haga şi Viena canda sã spusirã cama cu akicãseari şi trapsirã mãnã, tu ligãturã cu cãftãrli a loru andicra di România şi Vãrgãria. Ațeali dauã vãsilii ditu sud-estul ali Uniuni va sintrã tu spaţlu Schengen, tu meslu marțu, ama maş cu sinurli aerieani şi maritimi.


    Va shibã scoasi controalele maş tu yimbrukili ditu aeroporturi şi porturi. Aeroportulu Otopeni “Henri Coandă”, nai marli ditu vãsilie, easti ndreptu nica ditu 2011 ti operarea Schengen spusi admistraţia aluştui, ti Radio România. Aesta aduți aminti că dauã cirecuri ditu pasageri au curse cãtã şi di cãtã vãsilii Schengen.



    “Easti unã dzuuã di mari pirifañe” ti România şi Bulgaria – vini cu spusa preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, tru un mesaj publicat pi internetu tru română şi vãrgarã. “Statili europeani lu-andrupãscu adzã ndreptulu a a nostu ţi nã si cadi ta s’himu membri tu spaţlu Schengen. A româñiloru lã si cadi nãmuzea şi tiñia şi s’hibã mutriţ isa cu tuţ alanţã cetăţeañi ali Ivropã” — u spusi hãrãcopu, Bucureşti, premierlu Marcel Ciolacu.



    Alliumtrea, opoziţia parlamentară ãlli stipseaşti guvernanţãlli că, tu anu electoralu, lã vindi a româñilor unã pseudovictorie, di itia cã ma largu aeşţã va s’şeadã oari buni cu aştiptarea la sinuru, iara economnia naţională va s’hibã pi kireari ma largu cu pãradzlli, di itia a sticurloru di oarã a transportatorloru, cu aştiptarea pritu yimbruki.



    A deapoa, pi ningã aestea, guvernanţãlli tãxescu cã va li ducã ninti pãzãrãpserli ti scuteari restricţiili şi tu sinurli terestre. Toradioarã, nu easti limbidu cãndu va s’facã aestã jgllioatã, tu condiţiile tu cari, cundilleadzã pitricutlu di la Radio România dusu Bruxelles, Austria ari, nica seamni di ntribari tu ligãturã cu axia ali Românie şi Vãrgãrie ta s’kiverniseascã prublema ali migraţie.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armãnipsearea: Taşcu Lala
















































  • Statements concerning Schengen

    Statements concerning Schengen

    As long as they are not welcomed into the free-movement Schengen Area, Romanians and Bulgarians will continue to feel like second-class citizens of the European Union – the press and the political class in Bucharest and Sofia have been warning for years. The topic becomes all the more urgent as, this year, in June, the Union will elect a new Parliament, and the frustration caused by this undeserved exclusion feeds the electoral share of Eurosceptic or outright anti-European parties in the two countries.



    Members of the EU structures since 2007, Romania and Bulgaria have been kept in the Schengen antechamber for more than a decade, while Croatia, which entered the Union only in 2013, was already co-opted, a year ago, into the free movement area. There, more than 400 million people can travel freely, without internal border controls.



    Among the member states of the European Union, only Bulgaria and Romania, as well as the islands of Cyprus and Ireland, are not part of the Schengen Area. It includes, however, four non-EU countries: Switzerland, Liechtenstein, Iceland and Norway. For the admission of new members, the unanimous acceptance of the old ones is needed, and the Netherlands has so far blocked Bulgaria’s candidacy, while Austria stood against Romania’s admission. At the end of last year, the governments in The Hague and Vienna seem to have become more flexible and renounced, though partially, their objections to Romanias and Bulgarias joining Schengen.



    The two countries from the south-east of the Union will join the Schengen area in March, but only with the air and maritime borders. Controls will be eliminated only in sea port and airport customs. The Otopeni Henri Coandă airport, the largest in the country, has been prepared for Schengen operation since 2011, itsmanagement told Radio Romania, stressing that two thirds of the passengers fly to and from Schengen countries.



    It is a day of great pride for Romanian and Bulgarian citizens, said the president of the European Commission, Ursula von der Leyen, in a message published on the Internet in Romanian and Bulgarian. The European states today support our legitimate right to be members of the Schengen area. Romanians deserve dignity and equal treatment along with all European citizens , stated the Romanian Prime Minister Marcel Ciolacu. The parliamentary opposition, on the other hand, accuses the government of delivering a pseudo-victory to the Romanians in an election year, because they will continue to stand for hours at the border, and the national economy will continue to lose huge amounts, due to many hours wasted by carriers at customs.



    In parallel, the Government has promised that the negotiations to lift the restrictions at the land borders as well will continue. But for the moment it is not clear when this step will be taken, given that, as the Radio Romania correspondent in Brussels notes, Austria is still questioning Romanias and Bulgarias ability to manage the migration issue. (MI)

  • Déclarations concernant l’adhésion à l’espace Schengen

    Déclarations concernant l’adhésion à l’espace Schengen

    Le sujet de l’intégration à l’espace Schengen de la
    Roumanie et de la Bulgarie devient urgent, car cette année, en juin, l’Union
    élira un nouveau Parlement. Par conséquent, la frustration provoquée par l’exclusion
    considérée comme imméritée par les deux Etats alimente leurs partis
    eurosceptiques ou même anti-européens. Membres des structures communautaires
    depuis 2007, la Roumanie et la Bulgarie sont maintenues dans l’antichambre de l’espace
    Schengen depuis plus d’une décennie, tandis que la Croatie, intégrée dans l’Union
    en 2013, est membre de Schengen depuis une année déjà.




    Avantages et
    règles d’adhésion à l’espace Schengen de libre circulation européenne.




    Dans cette espace, plus de 400 millions de personnes
    peuvent voyager librement, sans contrôles aux frontières intérieures. Parmi les
    Etats membres de l’Union européenne, seules la Bulgarie et la Roumanie, ainsi
    que les îles de Chypre et d’Irlande, ne font pas partie de l’espace Schengen. Cet
    espace comprend en revanche quatre pays tiers : à savoir la Suisse, le
    Liechtenstein, l’Islande et la Norvège. Pour l’admission de nouveaux membres, l’acceptation
    unanime des membres anciens est nécessaire. Et voilà que les Pays-Bas ont jusqu’à
    présent bloqué la candidature de la Bulgarie, tandis que l’Autriche a fait
    obstacle à l’admission de la Roumanie.




    Des opinions
    favorables quant à l’admission de la Roumanie et de la Bulgarie




    A la fin de l’année dernière, les gouvernements de La
    Haye et de Vienne semblaient faire preuve d’un peu plus de flexibilité et
    renonçaient, même si partiellement, à leurs objections contre la Roumanie et de
    la Bulgarie. Les deux pays du sud-est de l’Union rejoindront l’espace Schengen
    en mars, mais uniquement avec leurs frontières aériennes et maritimes. Les
    contrôles seront supprimés uniquement aux postes frontières des aéroports et
    des ports. L’aéroport d’Otopeni « Henri Coandă », soit le plus grand
    du pays, est préparé pour le fonctionnement du système Schengen depuis 2011 – selon
    les déclarations de son administrateur pour Radio Roumanie. Et lui de préciser
    que les deux tiers des voyageurs ont des vols à destination et en provenance
    des pays Schengen.




    Réactions
    depuis Bruxelles et Bucarest


    « C’est un jour de grande fierté » pour la
    Roumanie et la Bulgarie – a réagi la présidente de la Commission européenne,
    Ursula von der Leyen, dans un message publié sur Internet en roumain et en
    bulgare.


    « Les Etats européens soutiennent aujourd’hui notre
    droit légitime d’être membres de l’espace Schengen. Les Roumains méritent la
    dignité et l’égalité de traitement avec tous les citoyens européens » – s’est
    réjoui depuis Bucarest le premier ministre Marcel Ciolacu.


    Par contre, l’opposition parlementaire accuse le gouvernement
    d’offrir une pseudo-victoire aux Roumains au début d’une année électorale, car
    ils devront toujours patienter pendant des heures dans de longues files
    d’attente aux frontières et l’économie nationale continuera à souffrir, en
    raison du temps perdu par les transporteurs en douane.



    D’ailleurs, le gouvernement
    de Bucarest promet de poursuivre les négociations pour lever aussi les
    restrictions aux frontières terrestres. Et pourtant, pour l’instant, on ne sait
    pas quand cette mesure sera prise, étant donné que, comme le souligne le
    correspondant de Radio Roumanie à Bruxelles, l’Autriche a encore des questions
    sur la capacité de la Roumanie et de la Bulgarie de gérer le problème des migrants.

  • Declaraţii privind Schengen

    Declaraţii privind Schengen

    Cât timp nu vor fi primiți în Spațiul Schengen, de liberă circulație, românii și bulgarii vor continua să se simtă cetățeni de mâna a doua ai Uniunii Europene – avertizează, de ani buni, presa și clasa politică de la București și Sofia. Tema devine cu atât mai presantă cu cât, anul acesta, în iunie, Uniunea își va alege un nou Parlament, iar frustrarea provocată de această excludere nemeritată alimentează cota electorală a partidelor eurosceptice ori de-a dreptul antieuropene din cele două țări. Membre ale structurilor comunitare încă din 2007, România și Bulgaria sunt ținute în anticamera Schengen de mai bine de un deceniu, în timp ce Croația, intrată în Uniune abia în 2013, a fost, deja, cooptată, acum un an, în spațiul de liberă circulație. Acolo, peste 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără controale la frontierele interne.

    Dintre statele membre ale Uniunii Europene, doar Bulgaria și România, precum și insulele Cipru şi Irlanda nu fac parte din Spaţiul Schengen. Acesta cuprinde, în schimb, patru ţări non-UE: Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia. Pentru admiterea de noi membri, e nevoie de acceptul unanim al celor vechi, iar Olanda a blocat, până acum, candidatura Bulgariei, în timp ce Austria a obstrucționat primirea României.

    La sfârşitul anului trecut, guvernele de la Haga şi Viena par să fi devenit mai maleabile şi au renunţat, fie şi în parte, la obiecţiile faţă de România şi Bulgaria. Cele două ţări din sud-estul Uniunii vor adera în martie la spaţiul Schengen, însă numai cu frontierele aeriene şi maritime. Vor fi eliminate controalele doar în vămile din aeroporturi şi porturi. Aeroportul Otopeni Henri Coandă, cel mai mare din ţară, este pregătit încă din 2011 pentru operarea Schengen – declară admistraţia acestuia, pentru Radio România. Aceasta aminteşte că două treimi dintre pasageri au curse spre şi dinspre ţări Schengen. Este o zi de mare mândrie pentru România şi Bulgaria – a reacţionat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj publicat pe internet în română şi bulgară. Statele europene susţin astăzi dreptul nostru legitim de a fi membri ai spaţiului Schengen. Românii merită demnitate şi tratament egal alături de toţi cetăţenii Europei – a jubilat, la Bucureşti, premierul Marcel Ciolacu.

    Opoziţia parlamentară îi acuză, în schimb, pe guvernanţi că, în an electoral, le livrează românilor o pseudovictorie, fiindcă aceştia vor continua să stea cu orele la cozile de la graniţă, iar economnia naţională va pierde şi pe mai departe sume uriaşe, din cauza timpilor morţi petrecuţi de transportatori prin vămi.

    În paralel, guvernanţii promit că vor continua negocierile pentru ridicarea restricţiilor şi la frontierele terestre. Însă pentru moment nu este clar când va fi făcut acest pas, în condiţiile în care, notează corespondentul Radio România la Bruxelles, Austria are, încă, semne de întrebare în legătură cu capacitatea României şi Bulgariei de a gestiona problema migraţiei.


  • January 1, 2024 UPDATE

    January 1, 2024 UPDATE

    SCHENGEN The EU Council voted unanimously in favour of Romania’s and
    Bulgaria’s gradual accession to the passport-free Schengen Area, after Austria, the last member country opposing
    the measure, lifted its veto. As of March 2024, air and maritime border checks
    with these 2 countries will be abolished, with Austria, Bulgaria and Romania committing
    to also agree on a deadline for ending land border checks.The decision also comprises measures to
    tighten border checks and fight illegal migration, so that Romania and
    Bulgaria will continue to receive substantial financial support and assistance
    from FRONTEX. The European Council president Charles Michel, the head of the
    European Commission Ursula von der Leyen, the head of the European Parliament Roberta
    Metsola and the EU Commissioner for home affairs Ylva Johansson are some of the
    EU leaders who have welcomed the decision.This
    is an important first step, Romania’s president said in his turn, and added
    that lifting land border checks as well remains a priority for Romania.


    AIRLINE The Otopeni Henri
    Coandă International Airport, the largest in Romania, has been prepared for
    Schengen operation ever since 2011. According to the airport spokesman Valentin
    Iordache, two-thirds of the airport passengers have flights to and from Schengen
    member states. Meanwhile, the Romanian state-owned airline TAROM resumed
    flights to and from Tel Aviv on January 1, after having suspended them in the
    wake of the October 7 attacks by the Palestinian terror group Hamas.


    PRICES The year 2024 begins with price
    rises for fuels and foodstuffs as well as for some services. For traditional,
    organic foodstuffs and for food products made in mountain regions, the VAT went
    up from 5% to 9%. Excises are also raised for tobacco, alcohol and soft drinks
    with high sugar content. Also, certain
    micro-enterprises will have to pay higher taxes on turnover, with tax increases
    also in place for banks, hotels and restaurants. Housing costs will also be higher, as the VAT in
    the real estate sector goes up from 5% to 9% for units worth up to EUR 120,000.
    Also as of January 1, meal and holiday vouchers are to be included in the total
    incomes for which health insurance contributions are paid. Analysts predict
    retail price increases will be substantial,
    and expect consumers to turn to cheaper products, while producers will lower
    the product weight in order to observe price caps.


    POLICE Close to 24,000 interior ministry staff are on duty
    during the 4-day New Year’s holiday, while road traffic is monitored by 360 radar
    speed guns and DUI check teams. Also, around 5,000 fire-fighters are on duty
    every day around the country, to provide emergency assistance if necessary. The
    border police also took steps to enhance border monitoring and to streamline
    vehicle and person transit at checkpoints. Meanwhile, the authorities announced
    having seized over 100 tonnes of fireworks kits and opening more than 500 criminal
    investigations in this respect, and have once again called on parents not to
    buy firecrackers for their children as such materials may be extremely dangerous.


    INVOICING Electronic invoicing is compulsory in Romania as of
    January 1 for all B2B transactions. The system entails benefits particularly in
    terms of curbing VAT frauds, the finance minister Marcel Boloş told a press
    conference. He also said that those who will not use the e-Invoicing system may
    receive sentences of 3 to 10 years in prison, if the new law on fighting
    economic and financial crime passes the Constitutional Court review. The
    authorities count on additional revenues of EUR 1 bln. Minister Boloş also said
    that in December the national tax authority’s directorate for large taxpayers
    secured a record-high total of EUR 3.2 bln in state budget revenues. On the
    other hand, the government extended a cap on the price of compulsory motor
    insurance policies, which will stay at the level in February 2023 until March 2024.
    The Cabinet also passed a bill making insurance compulsory for electric bikes
    and scooters as well. (AMP)