Tag: Schengen

  • Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Retrospectiva săptămânii 9/06-15/06/2013

    Relaţiile româno-germane, în prim-plan


    Premierul român, Victor Ponta, a făcut, la începutul săptămânii, o vizită în Germania – poate cea mai importantă deplasare externă de la reconfirmarea sa în funcţie, la finele anului trecut. Discuţia pe care a avut-o cu cancelarul Angela Merkel a fost dominată de componenta economică a relaţiei bilaterale, în condiţiile în care Germania rămâne, de ani buni, primul partener comercial al României. De asemenea, Ponta a evocat dorinţa Bucureştiului de a încheia un parteneriat strategic cu Berlinul, aşa cum Bucureştiul are cu Parisul. La rândul sau, cancelarul Merkel a enumerat care sunt, în opinia sa, criteriile pe care autorităţile de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească pentru ca economia românească să devină şi mai atractivă pentru investitorii germani. Respectarea standardelor statului de drept, siguranţa juridică şi combaterea eficientă a corupţiei sunt criteriile după care investitorii germani se ghidează, a precizat cancelarul.



    Spaţiul Schengen, prioritate de politică externă


    România aşteaptă, înainte de finele anului, o decizie favorabilă în privinţa aderării sale la spaţiul Schengen, a declarat ministrul de externe, Titus Corlăţean, după vizita pe care a făcut-o în Franţa. Într-un interviu acordat RFI, Corlăţean a spus că a discutat cu omologul său, Laurent Fabius, despre eforturile pe care România le-a făcut pentru securizarea frontierelor sale la standarde înalte. Dialogul politic al României cu membrele UE care au ridicat semne de întrebare avansează în direcţia cea bună, a mai spus Corlăţean. Prevazută, iniţial, pentru primăvara lui 2011, intrarea României în spaţiul de liberă circulaţie a fost condiţionată in unele state comunitare, cum este Olanda, de reforme profunde în justiţie şi o luptă eficientă împotriva corupţiei. Bucureştiul susţine, în schimb, că respectă toate criteriile tehnice ale aderării, fapt recunoscut, nu o dată, de Comisia Europeană.



    Despre Constituţie şi referendum


    Alianţa de centru – stânga aflată la guvernare în Romania, USL, lucrează de zor la proiectul de revizuire a Constituţiei, care stârneşte polemici aprinse în spaţiul public. Comisia parlamentară care se ocupa modificarea Legii Fundamentale a adoptat, deja, un şir nesfârşit de amendamente, inclusiv pe teme considerate sensibile. Limitarea mandatului prezidenţial, atât ca timp, cât şi ca atribuţii, sancţionarea drastică a aşa-numitului traseism politic — fenomen devenit endemic în rândul politicienilor români – , reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, garantarea utilizării simbolurilor minorităţilor naţionale şi recunoaşterea rolului pe care Casa Regală şi Biserica Ortodoxă l-au avut în evoluţia Statului Român sunt doar câteva dintre noutăţi. Tot săptămâna aceasta, şeful statului, Traian Băsescu, a început procedurile tehnice ale organizării unui referendum privind legislativul unicameral, cu un număr maxim de 300 de parlamentari. Un demers similar a făcut şi în 2009, cand majoritatea covârşitoare a românilor prezenţi la urne s-au pronunţat în favoarea celor două propuneri ale preşedintelui. Deşi, în principiu, toate formaţiunile politice au salutat rezultatul referendumului de atunci, punerea în practică a acestuia a eşuat.



    România îşi menţine interesul aparte pentru Dunăre


    România şi Bulgaria vecină au deschis circulatia pe noul pod care leaga localitatile Calafat si Vidin, cea mai lungă construcţie de acest fel peste Dunăre. La inaugurare au fost invitati, între alţii, comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, şi premierul român, Victor Ponta. Podul, al doilea peste Dunăre care leagă cele doua state comunitare, este parte a coridorului paneuropean de transport intre oraşul german Dresda si metropola turcă Istanbul. Pe de altă parte, preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, au discutat, deja, despre o nouă construcţie de acest tip. Întâlnirea acestora a avut loc în marja summit-ului şefilor de stat din Europa Centrală, organizat la Bratislava, în Slovacia. Cu această ocazie, România şi-a reiterat interesul crescut pe care îl are pentru Strategia Dunării, în contextul pregătirii noului exerciţiu bugetar al UE, din perioada 2014 – 2020. Gazoductul Nabucco, o altă tema aflată în atenţia Bucureştiului, a figurat, şi el, pe agenda reuniunii.



    România, sub ape


    Ploile torenţiale care au lovit, în ultimele zile, teritoriul României au provocat moartea a cel puţin trei persoane. Potrivit unui bilanţ al ministerului de interne, zeci de localităţi au fost afectate de precipitaţiile abundente. Guvernul a decis să sprijine financiar 200 de familii aflate în situaţii extrem de dificile.

  • Măsuri privind Acordul Schengen

    Măsuri privind Acordul Schengen

    Plenul Parlamentului European a aprobat, miercuri, pachetul guvernanţei Schengen, adică două regulamente privind un nou mecanism de evaluare a respectării în teren a regulilor spaţiului de liberă circulaţie, precum şi instituirea temporară a verificărilor la graniţele interne în situaţii excepţionale.



    Potrivit pachetului de masuri, echipe de inspecţie vor face vizite neanunţate pentru a monitoriza orice încercare de a introduce verificări ilegale la graniţele interne. Al doilea regulament subliniază că reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne este o măsură de “ultimă instanţă”. În situaţia unei ameninţări serioase la securitatea internă şi ordinea publică, controalele ar putea fi reintroduse pentru 30 de zile şi extinse până la maximum şase luni. Atunci când unele evenimente neprevăzute necesită o acţiune imediată (de exemplu, în cazul unui atac terorist), statele membre pot reintroduce controalele la graniţă unilateral, pentru maximum zece zile. Orice prelungire a acestui termen trebuie să fie monitorizată la nivelul UE. Statele candidate la Schengen şi cele deja membre ale spaţiului vor fi evaluate identic şi se vor supune aceloraşi reguli.



    Totodată, se mentioneaza ca “migraţia şi trecerea frontierelor externe de către un număr mare de resortisanţi ai unor ţări terţe nu trebuie considerate o ameninţare pentru ordinea publică sau securitatea internă”. Regulamentele ar putea fi aprobate de către Consiliul European în toamna acestui an.



    Agentia de presa Mediafax mentioneaza ca mai mulţi eurodeputaţi români au salutat adoptarea pachetului de guvernanţă Schengen.



    Liberalii şi-au exprimat speranţa că deblocarea acestui pachet de măsuri, care a stârnit polemici aprinse în ultimii doi ani la nivelul Consiliului European şi al PE, va impulsiona negocierile României pentru accesul în Schengen. Social-democratii cred, in acelasi timp, că noile reguli în domeniu vor pune capăt standardelor duble cu care s-au confruntat România şi Bulgaria în încercarea de a adera la Schengen. La randul lor, democrat-liberalii evidentiaza faptul ca România stă mai bine decât multe ţări, din perspectiva siguranţei graniţelor, ceea ce ar putea să fie un argument suplimentar în perspectiva aderării la Spaţiul european de liberă circulaţie, pana la sfarsitul anului.



    Intrarea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie a fost blocată, până, acum, nu din considerente tehnice, ci din cauza rezervelor formulate de unele state, care au cerut o reformă profundă a sistemului judiciar.

  • Rumänien und Bulgarien erhalten Unterstützung für den Schengen-Beitritt

    Rumänien und Bulgarien erhalten Unterstützung für den Schengen-Beitritt

    Die Europäische Kommission hat einmal mehr einräumen müssen, dass Rumänien und Bulgarien alle Kriterien für den Beitritt zum Schengener Raum erfüllen. Die Erfahrung der letzten zwei Jahre hat allerdings gezeigt, dass die Zugehörigkeit zum grenzkontrollfreien Raum einiges mehr voraussetzt.



    Rumänien und das benachbarte Bulgarien erfüllen ausnahmslos die Kriterien für den Beitritt zum Schengener Raum. Das bestätigte die Europäische Kommission in ihrem letzten Schengen-Bericht. Die europäische Exekutive versichert in dem Dokument, dass sie die Bemühungen der beiden Länder auf ihrem Weg zum Schengen-Beitritt nach wie vor unterstützen werde. Diess, weil innerhalb der EU noch keine Einstimmigkeit hinsichtlich der Aufnahme Rumäniens und Bulgariens herrsche.



    Und dennoch ernteten die beiden osteuropäischen Staaten in der Vergangenheit genug Lob für ihre gut gemachten Hausaufgaben in der Schengen-Akte. Jedoch gelang es weder Rumänien noch Bulgarien, alle Mitgliedsstaaten davon zu überzeugen, und das ist eine der Prioritäten ihrer Au‎ßenpolitik, die noch nicht erreicht wurde. Darüber hinaus konnten Bukarest und Sofia nicht einmal eine Zusage erhalten, dass der Beitritt in einem für beide Staaten akzeptablen Zeitfenster gebilligt wird.



    Sukzessive Aufschübe seit dem Frühjahr 2011 haben Schengen zu einem schwer zugänglichen Raum gemacht, obwohl Rumänien und Bulgarien seit fast 6 ½ Jahren EU-Mitglieder sind. Die Aufnahme in den grenzkontrollfreien Raum gilt, neben der Einführung des Euro, als Vorzimmer der vollständigen EU-Integration. Und eben der Schengen-Beitritt wurde im Falle Rumäniens von Staaten wie den Niederlanden und Deutschland an unumkehrbare Justizreformen und eine effizientere Korruptionsbekämpfung gebunden.



    Das Justizsystem beider ex-kommunistischer Staaten bleibt derweil unter Beobachtung durch die Europäische Kommision. Mit dem Kooperations- und Überprüfungsmechanismus wird die Entwicklung der Justiz überwacht, deren tiefgreifende Reformen in beiden Ländern noch ausbleiben.



    Andererseits war und ist der verpasste Schengen-Beitritt für die Politiker in Bukarest nicht leicht zu verdauen. 400 Millionen Bürger reisen ohne Passkontrollen in diesem Raum. Vor geraumer Zeit erklärte Au‎ßenminister Titus Corlăţean, dass Rumänien eine korrekte, legitime Entscheidung erreichen müsse, die auf dem Alter der Mitgliedschaft, auf einem Europäischen Vertrag beruhen sollte.“ Auch wenn Rumänien faktisch das Recht hat, unzufrieden zu sein, weil es alle Beitrittskriterien erfüllt, wird der Schengen-Beitritt weiterhin an eine gut funktionierende Justiz gekoppelt sein. Um dem Schengen-Raum beitreten zu können, braucht man die Justiz“, räumte selbst Präsident Traian Băsescu unlängst ein.

  • Le notizie del giorno 12.06.2013

    Le notizie del giorno 12.06.2013

    Bratislava — Il presidente romeno Traian Băsescu partecipa il 12 e il 13 giugno a Bratislava, in Slovacchia, al XVIIIesimo vertice dei capi di stato dell’Europa Centrale, la cui agenda è dominata dalle strategie per la ricostruzione dei Paesi colpiti dalla crisi. Stando alla presidenza slovacca, il vertice rappresenta una delle poche occasioni in cui gli stati membri dell’UE possono incontrare stati non-membri e in cui si possono avviare dibattiti su temi in attualità.



    Parigi — Entro fine anno, la Romania aspetta una decisione favorevole sul suo ingresso nell’Area Schengen. Lo ha dichiarato il ministro degli Esteri, Titus Corlăţean, al termine della sua visita in Francia. In un’intervista a Radio France Internationale, Corlatean ha spiegato di aver discusso con il collega Laurent Fabius degli sforzi della Romania per garantire la sicurezza dei propri confini ad alti standard. Il dialogo politico tra la Romania e gli stati membri UE che hanno sollevato punti interrogativi va nella giusta direzione, ha aggiunto il ministro. Previsto inizialmente per la primavera del 2011, l’ingresso della Romania nello spazio di libera circolazione europeo è stato bloccato da alcuni stati comunitari, che hanno sollecitato riforme profonde nella giustizia e un contrasto più efficace alla corruzione. Bucarest afferma di osservare tutti i criteri tecnici per l’ingresso, fatto riconosciuto anche dalla Commissione Europea.


    Bucarest — Il 14 giugno, il commissario europeo allo Sviluppo Regionale, Johannes Hahn, farà una visita in Romania dove incontrerà il premier romeno Victor Ponta, per partecipare insieme all’avvio dei lavori di costruzione del Laser ELI-NP di Magurele (nei pressi della capitale Bucarest), il più importante progetto di investimento nell’infrastruttura di ricerca scientifica in Romania, finanziato all’85% con fondi Ue. Insieme al presidente bulgaro, Rosen Plevneliev, il commissario europeo e il premier romeno inaugureranno il nuovo ponte sul Danubio, che collega la città romena di Calfat a quella bulgara di Vidin. I due Paesi hanno firmato l’accordo per la costruzione di questo ponte stradale e ferroviario nel 2000, ma l’ultimazione del progetto ha registrato dei ritardi per mancanza di fondi. Il ponte, lungo 2 km, fa parte del corridoio paneuropeo di trasporto che collega la città tedesca di Dresden a quella turca di Istanbul.


    Bucarest — La Commissione Europea ha stanzia 54 milioni di euro alla Romania, per sviluppare un progetto destinato alla prevenzione delle alluvioni. L’investimento totale ammonta a 63 milioni di euro. Stando al Ministero dell’Ambiente di Bucarest, l’applicazione del progetto diminuirà del 7% il rischio alluvioni nei bacini idrografici esposti. Circa 1,5 milioni di abitanti beneficeranno di protezione contro le inondazioni nelle zone di intervento.



    Bucarest — I sei candidati rimasti in lizza per la carica di giudice da parte della Romania alla Corte Europea per i Diritti Umani sono intervistati al Ministero della Giustizia. La lista breve, di tre nomi, arriverà al Governo, il quale la manderà al Consiglio d’Europa. Il giudice della Romania alla Corte Europea per i Diritti Umani sarà eletto dall’Assemblea Parlamentare del Consiglio d’Europa.



    Bucarest — I turisti romeni possono visitare senza problemi Istanbul, evitando la zona Taksim, dove si svolgono proteste. Lo ha reso noto l’Associazione Nazionale delle Agenzie Viaggi della Romania (ANAT), precisando che nelle zone turistiche della Turchia – Antalya, Bodrum, Kusadasi — l’attività turistica si svolge normalmente, e la Turchia resta fra le prime tre destinazioni di vacanze dei romeni. L’ANAT aggiunge che i recenti avvenimenti in Turchia non hanno provocato problemi nei trasporti, né a Istanbul, né in alte zone, e non impediscono in alcun modo le attività turistiche.

  • Eveniment Top – 08.06.2013

    Alâxearea a Nomlui di Timel’iu s-duţi ninti



    Bucureşti, protili moaubeţ ali Comisii di alâxeari Nomlui di Timel’iu, adusirâ alâxeri di mari simasii, printrâ cari şi n’icşurarea a numirlui di deputaţ la 300, la cari s-adavgâ reprezentanţâl’ii a minorităţlor naţionali. Comisia nu apruchie, pi di altâ parti, turlia a unicameralismului, amendamentili ţi mutreau alâxearea a formâl’ei di guvernământu ali vâsâlii tu republicâ parlamentarâ, ama şi niţi pripunearea di scuteari a zborlui stat naţional, pitricutâ di reprezentanţâl’ii dit Parlamentu a minoritatâl’ei maghiarâ. Întrâ apofasiili luati easti şi bâgarea tu proiectul a yinitorlui Nom di Timel’iu a noţiunâl’ei di “reghiuni”, cari va s-completeadzâ turliili di îndridzeari administrativâ a teritoriului.



    Vizita a premierlui Victor Ponta tu Polonii



    Polonia va s-agiutâ autorităţli români tu proceslu di îndridzeari administrativâ şi tu ţi mutreaşti luarea a pâradzlor europen’i – apufusirâ, tu aestâ stâmânâ, Varşovia, premierlu Victor Ponta şi omologlu a lui, Donald Tusk. Polonia easti un model ti România şi un soţ bun, fărâ s-hibâ di mesi vârâ interes ahoriea tu vârâ domeni întrâ dauli vâsâlii, dzâsi Victor Ponta: Voi, ca di tora şi ninti, pi timeilu ali unâ ligâturâ di turlii politicâ multu bunâ şi a interesilor ţi suntu idyea ti dauli vâsâlii, Polonia s-u veadâ dealihea România ca un soţ şi partener strateghic. Polonia şi România lipseaşti s-aibâ, tu an’ii ţi va s-yinâ, un rol multu mari tu reghiuni, tu Uniunea Europeană.” Doil’ii premieri şi-aspusirâ andruparea mutrinda aflarea di năi sursi di energhii, România şi Polonia avândalor idei deadun tu ţi mutreaşti politica a mediului şi aţea energheticâ.



    Prezidentul a Parlamentului turţescu – Bucureşti



    Prezidentul aţil’ei Mari Adunari Naţionalâ di Ankara, Cemil Çiçek, fu aştiptat di prezidentul Traian Băsescu, avu andamuseri cu prezidenţâl’ii a doilor udaţ a Parlamentului român şi zburâ tu Plenlu a Udălui a Deputaţlor. Oficialu turcu alâvdă nivelu multu bun a schimburilor comerciali dintrâ România şi Turchia, cari, cu tuti griutăţli ţi li adusi criza icunumicâ, furâ – tu anlu ţi tricu – di 6 miliardi di dolari. Tora, tu Românii suntu cama di 7.000 di investitori turţâ. Oficialii di Bucureşti aspusirâ nica unâ oarâ că România andrupaşti aderarea ali Turchii la UE şi tut ei pistipsescu câ Ankara va s-agiutâ multu împrustarea a proiectului european.



    Comisarlu european ti Agriculturâ, Dacian Cioloş, tu vizitâ tu Românii



    Comisarlu european ti agricultură, Dacian Cioloş, adră unâ vizitâ di dauâ dzâli tu România, iu fu câlisit la Congreslu mondial a ayinâl’ei şi a yinlui. Dacian Cioloş dzâsi câ sectorlu vitivinicol easti unlu dintrâ nai ma bunili domenii dit agricultura europeanâ: Cu tutâ crizâ, cari agudi baia sectoari ali icunumii europanâ, maxus tu ţi mutreaşti competivitatea, putearea di exportu, yinlu easti unlu dit domeniili iu exporturli europeani crescu di la an la an tu aestu chiro. Ama ta s-ţânem aestu ritmu lipseaşti inovarea şi cercetarea di la ayini pânâ la yinlu dit cunetâ.” Dapoiaia, comisarlu Cioloş participă la unâ conferinţâ mutrinda perspectivili a sectorlui di pon’i dit Românii.



    Raportul ali Comisii Europeanâ tu ţi mutreaşti libirtatea di urdinari



    Comisia Europeanâ şi-aspusi disnău andruparea mutrinda intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu spaţilu Schengen, chiola vâsâliili membri nuica nu luarâ unâ apofasi tu ţi mutreaşti data di integrari a daulor stati. Tu raportul semestrial a imnarâ’ei a spaţilui european di libirâ urdinari, executivlu comunitar spusi că aţeali dauâ vâsâlii bâgarâ tu practico meatri cari va s-agiutâ la atindzearea a scupolui. Tu Schengen urdinâ vârâ 400 di milioani di cetăţen’i a statilor membri şi un numir tut ma mari di cetăţen’i a nâscântor stati terţe.



    George Becali, nica unâ condamnari



    Emburlu George Becali fu condamnat la 3 an’i di hapsi cu executari tu dosarlu “Valiza”, vechl’iu dit 2008, cându el câtâpâţi s-da al unâ echipâ 1,7 milioani di euro ta s-amintâ gioclu cu contracandidata a echipâl’ei Steaua tu alumta ti marli titlu. Finanţatorlu Becali fu aflat ca avândalui câbati mutrinda aruşfetea şi angrâpserili psfeti sum simnâturâ privatâ. Becali dzâţi câ a vru maşi sâ-l’i premiadzâ pi giucâtori, ta sâ-l’i motiveadzâ şi nu s-li da mitâ. UEFA lipseaşti tora s-aspunâ şi ea ţiva tu aestâ catandisi, iara Steaua easti tu piriculu s-hibâ scoasâ dit competiţiili europeani. George Becali, ţi easti tora tu hapsi ti trei an’i tu un dosar mutrinda un schimbu di locuri cu statlu, va s-contestâ la CEDO şi pideapsa tu dosarlu Valiza”.



    Festivalu a Teatrului di Sibiu



    Tu Sibiu easti tora Festivalu Internaţional di Teatru. Ti 10 dzâli, suntu îndreapti 360 di evenimenti prezentati di companii di teatru dit cama di 70 di vâsâlii. Estan, Franţil’ia easti statlu câlisit di tin’ii. Nai ma marea secţiuni easti aţea a spectacolilor di pi sucachi, ama şi aţea a conţertilor dit Pâzarea Mare. Festivalu di Sibiu easti treilu dit Europa ca mărimi, dupu aţel dit Edinburgh dit Marea Britanii şi Avignon dit Franţâl’ii.



    S-dişcl’isi iara Muzeulu a Colecţiilor di Artâ



    Bucureşti s-dişcli’si disnău, stâmâna aestâ, Muzeulu a Colecţiilor di Artâ, ţi prezintâ lucrări ţi furâ a nâscâtor mări personalităţ dit cultura românâ dintrâ aţeali dauâ polimuri mondiali. Muzeulu are 34 di colecţii pi cari publiclu nu li mai vidzu dit anlu 1986. Pi ningâ colecţiili di picturi româneşţâ, a niscântor pictori cum suntu Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba icâ Nicolae Tonitza, muzeulu ari tu expoziţii şi un desen a pictorlui olandez Vincent van Gogh.



    Armâneaşti: Cristina Mina


  • Schengen, un objectif difficile à atteindre

    Schengen, un objectif difficile à atteindre


    La Roumanie et la Bulgarie auraient dû célébrer cette année deux ans depuis leur adhésion à l’espace de libre circulation. Pourtant, les hostilités déclenchées à plusieurs reprises par certains pays membres ont rendu impossible l’accomplissement par Bucarest et Sofia de leur plus grand objectif de politique étrangère depuis leur intégration de l’UE.


    Lors du récent Conseil Justice et Affaires Intérieures de Bruxelles, les ministres européens ont décidé de reprendre les discussions sur l’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’espace Schengen fin 2013 pour établir les procédures à suivre pour une adhésion en deux étapes. Il s’agirait dans un premier temps d’une ouverture des frontières aériennes et maritimes de Schengen à la Roumanie et à la Bulgarie et puis des frontières terrestres. Rappelons que la présidence irlandaise de l’UE avait inscrit dans un premier temps, à l’agenda du Conseil JAI du 7 mars, le vote en vue de l’entrée dans l’espace Schengen de Bucarest et Sofia. Pourtant, face à l’opposition de Berlin exprimée quelques jours auparavant, la Roumanie a renoncé à demander le vote sur cette question.


    L’Allemagne, par la voix de son ministre des Affaires Intérieures, Hans-Peter Friedrich, critique notamment l’absence de progrès réels dans la lutte contre la corruption menée par Bucarest et Sofia. En plus, ajoute le responsable allemand, les deux pays ont toujours du mal à mettre en place certaines mesures. Même si, lors du Conseil JAI, la majorité des Etats membres ont exprimé des positions de soutien pour l’adhésion des deux pays, l’Allemagne, les Pays Bas et la Finlande ont lié ce thème à la nécessité d’enregistrer des progrès substantiels dans le Mécanisme de Coopération et Vérification dans le domaine de la Justice.


    Le chef du département Schengen de Bucarest, Marian Tutilescu, affirme:«Trois Etats membres ont exprimé la nécessité d’attendre jusqu’au prochain rapport élaboré dans le cadre du Mécanisme de coopération et de vérification, à la fin de cette année. Parmi les autres pays qui se sont exprimés, je mentionnerais le Danemark, l’Autriche, la Suède, la Slovaquie, l’Italie et l’Espagne. Ces pays ont clairement déclaré qu’il n’existait aucune liaison entre les deux mécanismes et que la Roumanie et la Bulgarie avaient accompli toutes les conditions d’adhésion. Ce fut aussi la conclusion d’une décision du Conseil adopté en juin 2011 qui aurait imposé une prise de décision lors de cette réunion ».


    Tant pour la Roumanie, que pour la Bulgarie, l’adhésion à Schengen demeure un objectif majeur de politique étrangère. C’est pourquoi les deux pays se sont proposé d’opérer un changement de stratégie.


    Luminita Apostol, correspondante de la Radio publique roumaine à Bruxelles : « La Roumanie se propose de changer sa stratégie au sujet de l’adhésion à l’espace de libre circulation et aux côtés de la Bulgarie, elle commencera une véritable offensive, selon le ministre roumain de l’Intérieur, Radu Stroe. Les responsables roumains auront des pourparlers directs avec tous les Etats Schengen, y compris avec ceux qui soutiennent l’adhésion des deux pays, mais surtout avec les autres, toujours réticents – Allemagne, Pays-Bas et Finlande. Pour ce qui est de l’Allemagne, le ministre Radu Stroe a déclaré que la Roumanie proposera même l’envoi de policiers roumains, ainsi que d’autres mesures techniques de coopération. L’Allemagne a évoqué aussi la question des immigrés roumains, qui ne travaillent pas et qui arrivent à recevoir des aides sociales, devenant ainsi un fardeau pour le système allemand. »


    Les Allemands, les Néerlandais ou les autres citoyens européens ont-ils de bonnes raisons de craindre une adhésion prématurée de la Roumanie et de la Bulgarie à Schengen ?


    Réponse avec l’analyste Alexandru Cumpanasu : « S’ils en ont, ils devront les argumenter. La position du ministre allemand de l’Intérieur et des autres Etats en question est plutôt floue, puisqu’ils affirment que nous ne remplissons pas certaines conditions essentielles. Or, faire une telle déclaration ne suffit pas. Et comme ils ont du mal à trouver les arguments pour soutenir leur point de vue, ils font référence au Mécanisme de Coopération et de Vérification, ce qui, à mon sens, n’est pas correct. Certes, considérées séparément, les remarques relatives à ce mécanisme sont justes et nous devons y remédier, mais il ne faut pas les mettre en rapport avec la question de l’adhésion à l’espace Schengen. C’est dire que leur argument ne tient pas debout. La discussion est déjà de nature politique, donc trop peu technique. Je pense que lorsqu’on invoque ce mécanisme, on ne peut pas parler de la grande corruption, car les faits de corruption d’un ministre, d’un parlementaire, d’un maire n’ont rien à voir avec l’immigration illégale, soit la principale crainte lorsqu’il s’agit de Schengen, lequel se définit comme espace de libre circulation des personnes et des biens. Quel est alors le rapport avec la corruption du ministre ou du maire? »


    De plus, affirme Alexandru Cumpănaşu, les rapports du Mécanisme de coopération et de vérification concernant la frontière roumaine sont positifs dès 2010. Le refus de l’admission dans l’espace Schengen entraîne des pertes notamment économiques, ajoute Alexandru Cumpănaşu, en rappelant les conséquences qui en découlent pour importateurs et exportateurs. (aut. : Corina Cristea ; trad.: Ioana Stancescu, Mariana Tudose, Alex Diaconescu)

  • Băsescu schlägt nationales Maßnahmenpaket hinsichtlich des Schengenbeitritts vor

    Băsescu schlägt nationales Maßnahmenpaket hinsichtlich des Schengenbeitritts vor


    Rumäniens Au‎ßenpolitik verfolgt drei wichtige Achsen: die EU-Mitgliedschaft, die NATO-Mitgliedschaft und die strategische Partnerschaft mit den USA. Das erklärte Staatschef Traian Băsescu vor dem Parlaments-Plenum. Seine Rede im Parlament bezog sich auch auf den erneut verschobenen Schengen-Beitritt Rumäniens und gab Anla‎ß zu einem Schlagabtausch zwischen Regierung und Opposition.


    Staatpräsident Traian Băsescu hat am Dienstag seine erste Rede vor den vereinten Kammern der neuen Bukarester Legislative gehalten. Seine Ansprache wurde von den Senatoren und Abgeordneten der Opposition mit Beifall empfangen, aber auch mit Kritik von den Parlamentariern der Regierung.




    Präsident Băsescu schlug dem Parlament und der Regierung eine Partnerschaft hinsichtlich des Schengenbeitritts des Landes vor, den er als nationales Ziel bezeichnete. Der Staatschef trug dabei eine Reihe von seiner Ansicht nach wichtigen Ma‎ßnahmen vor. Sollten diese von den Politikern umgesetzt werden, könne die Aufnahme Rumäniens in den europäischen Freizügigkeitsraum beim Treffen des EU-Rates für Justiz und Inneres im Dezember gesichert werden, hie‎ß es. Um welche Art von Ma‎ßnahmen handelt es sich?




    Traian Băsescu:


    Die Ernennung der Führung der Generalstaatsanwaltschaft und der Nationalen Antikorruptionsbehörde in kürzester Zeit, die Entfernung der Minister aus der Regierung, gegen die strafrechtlich ermittelt wird. Au‎ßerdem soll es ein Statut der Parlamentarier geben, das sie vor dem Gesetz jedem Normalbürger gleichstellt. Die Umsetzung des Strafgesetzbuches und der Strafverfahrensordnung gemä‎ß den eingegangenen Verpflichtungen. Nicht zuletzt ist es sogar eine Verpflichtung des Parlaments, soweit mir das bekannt ist, einen Verhaltenskodex der Parlamentarier zu haben.“




    Die gegen die Regierung gerichtete Kritik bezog sich nicht nur auf die verbrecherischen“ Minister, wie der Präsident sie nannte, sondern auch auf einige Äu‎ßerungen der Politiker aus dem Regierungslager, die Traian Băsescu als europafeindlich“ bezeichnet hatten. Er stellte die Frage der Vertrauenswürdigkeit Rumäniens wieder in den Vordergrund und betonte, dass diese nicht im Zusammenhang mit den Handlungen der Diplomatie, sondern mit denen der Politiker steht. Băsescu sagte au‎ßerdem, dass Rumänien drei bedeutende Au‎ßenpolitikachsen habe: die Zugehörigkeit zur EU, zur NATO und die strategische Partnerschaft mit den USA.




    Die Reaktionen der Politiker, die die Rede des Präsidenten verfolgt haben, bestätigen, dass der Schengen-Beitritt sämtliche Parteien bewegt. Alle von Präsident Traian Băsescu angesprochenen europapolitischen Ziele genössen Vorrang auf der Arbeitsagenda der Regierung, sagte Ministerpräsident Victor Ponta.




    Was den Fall des Verkehrsministers Relu Fenechiu anbelangt, den der Präsident als Hindernis für den Schengen-Beitritt bezeichnete, erklärte Victor Ponta Folgendes:


    Wieso kann sich die Justiz seit fünf Jahren, seitdem er angeklagt wurde, nicht darüber ausdrücken, ob Herr Fenechiu etwas getan hat oder nicht? Ich habe sehr deutlich gesagt: an jenem Tag, an dem ein Richter über jegliches Regierungsmitglied einen Schuldspruch vekündet, verlä‎ßt der Betroffene die Regierung.“




    Der derzeitige Verkehrsminister Fenechiu wurde in den vergangenen Jahren mehrmals verdächtigt, in Korruptionsfällen verwickelt worden zu sein. Fenechiu verteidigt sich indes und sagt, man habe ihm in all den Jahren nichts Ernstes anlasten können und es handle sich um politisch motivierte Ermittlungen gegen ihn.




    Die Liberalen blieben der Ansprache des Präsidenten fern. Der liberale Senatsvorsitzende Crin Antonescu beschlo‎ß gemeinsam mit den Senatoren der National-Liberalen Partei, sich an der ersten Plenartagung, bei der der Staatschef seine Rede gehalten hat, nicht zu beteiligen. Seiner Meinung nach habe Traian Băsescu seine Legitimität infolge des Referendums zur Amtsenthebung vom letzten Sommer verloren.

  • Politica: il presidente Basescu propone partenariato per l’adesione a Schengen

    Politica: il presidente Basescu propone partenariato per l’adesione a Schengen


    Nel suo primo discorso tenuto, martedì, davanti alla plenaria del nuovo Parlamento di Bucarest, eletto a dicembre 2012, applaudito dai senatori e deputati dell’Opposizione, ma criticato dai parlamentari della maggioranza, il capo dello stato Traian Basescu ha proposto al Legislativo e al Governo un partenariato in vista dell’obiettivo nazionale di adesione all’Area Schengen. Il presidente ha presentato un set di misure, che, se attuate dalla classe politica, potrebbero assicurare una decisione favorevole all’ingresso della Romania nello spazio di libera circolazione europeo, al Consiglio Giustizia e Affari Interni del prossimo dicembre. Di che misure si tratta?



    “Una rapida nomina dei vertici della Procura Generale e della Direzione Nazionale Anticorruzione, l’allontanamento dal Governo dei ministri sotto inchiesta, uno statuto dei parlamentari che li metta alla pari di qualsiasi cittadino davanti alla legge, l’implementazione, in conformità agli impegni assunti, del Codice penale e del Codice di procedura penale. E, non in ultimo, un impegno, proprio del Parlamento, da quello che so, per un Codice di condotta dei parlamentari”, ha precisato il presidente.



    Le critiche mosse da Traian Basescu alla maggioranza non hanno riguardato solo quelli che il presidente ha chiamato “i ministri penali”, ma anche alcune dichiarazioni dei politici, che Basescu ha definito “antieuropee”. Il capo dello stato ha riportato alla ribalta la questione della credibilità della Romania, sottolineando che non è legata a quello che fa la diplomazia, ma alle azioni dei politici. Basescu ha pure affermato che la Romania ha tre grandi assi di politica estera: l’appartenenza all’Ue, alla Nato e il partenariato strategico con gli Usa.



    Le reazioni dei politici che hanno seguito il discorso del presidente confermano il fatto che l’adesione all’Area Schengen rappresenti una priorità nazionale. Tutti gli obiettivi di politica europea ricordati dal capo dello stato sono priorità anche sull’agenda del Governo, ha affermato il premier Victor Ponta. Il premier ha accennato anche al caso del ministro dei Trasporti Relu Fenechiu, sotto inchiesta.



    “Perchè la giustizia non può dire una buona volta, da cinque anni da quando è sotto inchiesta, se il signor Fenechiu sia o meno colpevole? Io ho detto molto chiaramente, nel giorno in cui per la prima volta un giudice si pronuncerà su qualsiasi membro del Governo, quel giorno, se il rispettivo ministro è colpevole, se ne andrà”, ha detto Ponta.



    Il presidente del Senato, il liberale Crin Antonescu e i senatori del Partito Nazional-liberale hanno deciso di non essere presenti al discorso del capo dello stato nella plenaria. Nellopinione di Antonescu, Traian Basescu ha perso la legittimità in seguito al referendum per la sua sospensione dall’incarico della scorsa estate.

  • Abstimmung zum Schengen-Beitritt Rumäniens vertagt

    Abstimmung zum Schengen-Beitritt Rumäniens vertagt


    Beim EU-Rat für Inneres und Justiz haben Europas Innenminister beschlossen, sich erst Ende des Jahres mit dem Thema Schengen-Beitritt Rumäniens und Bulgariens wieder zu befassen. Somit wollen die EU-Minister eine Lösung für die stufenweise Aufnahme beider Staaten in die grenzkontrollfreie Schengen-Zone finden.


    Ursprünglich sollten die EU-Innenminister an ihrem Treffen einen Beschluss darüber fällen. Das hatte zumindest die irische EU-Ratpräsidentschaft im Vorfeld des Ministerrates am 7. März geplant. Deutschland sprach sich jedoch deutlich dagegen. Beide Länder müssen entscheidend gegen Korruption vorgehen, bekräftigte der deutsche Innenminister Hans-Peter Friedrich. Es gebe eine Reihe von Ma‎ßnahmen, die sowohl von Bukarest als auch von Sofia nicht richtig umsegetzt wurden, fügte Friedrich hinzu.


    Die gleiche Stellung dazu hatten vorher die Niederlande bezogen, die den Schengen-Beitritt der zwei EU-Staaten lange blockierten. Die rumänischen Behörden bekräftigten hingegen, das Land habe die Beitrittskriterien erfüllt und alle Mitgliedstaaten haben dies auch bestätigt. Bukarest bestand dennoch angesichts der politischen Meinungsverschiedenheit auf europäischer Ebene nicht auf der Abstimmung bei dem EU-Ministerrat.


    Die rumänischen Behörden einigten sich stattdessen über die Notwendigkeit einer Strategieänderung hinsichtlich des Schengen-Beitrittes Rumäniens, der bereits seit zwei Jahren vertagt wird. Zusammen mit den bulgarischen Behörden soll Rumänien diesbezüglich eine Offenssive starten“, sagte Inneminister Radu Stroe. Diese sieht Gespräche mit allen Schengen-Mitgliedssaten, insbesondere mit Deutschland, den Niederlanden und Finnland vor, Staaten, die starke Bedenken angesichts der Fortschritte Rumäniens und Bulgariens im Kampf gegen Korruption äu‎ßerten.


    Bukarest soll des Weiteren den Berliner Behörden vorschlagen, rumänische Polizisten nach Deutschland zu entsenden und technische Ma‎ßnahmen gemeinsam umzusetzen, um die Überwältigung des von Berlin signalisierten Problems der Zuwanderung von Rumänen nach Deutschland zu erleichtern. Diese würden nicht arbeiten, Sozialhilfe zu Unrecht beziehen und das deutsche Sozialsystem belasten, bekräftigen die deutschen Behörden.


    Der irische Justizminister Alan Shatter sagte, es sei derzeit unklar, was bis Jahresende geschehen soll, er ziehe es aber vor, das Glas als halbvoll zu betrachten. Shatter nannte keinen festen Termin für den Schengenbeitritt Rumäniens und Bulgariens, betonte aber, es handele sich um einen anhaltenden Prozess. Es sei nicht ausgeschlossen, dass die Situation sich künftig anders entwickelt, es gab aber eine Reihe von Staaten, die bislang politische Bedenken hatten. Ich bin optimistisch, dass wir im Herbst erhebliche Fortschritte Rumäniens und Bulgariens feststellen werden, das kann aber nicht sicher vorausgesagt werden. Mit diesem Thema soll sich bestimmt auch die nächste EU-Ratpräsidentschaft, die litauische befassen“, fügte Shatter hinzu.

  • Eveniment Top – 09.03.2013

    Intrarea ali Românii tu spatilu di libirâ urdinari – Schengen – amânatâ nica unâ oarâ



    Intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu spaţiul Schengen fu disnău amânatâ. La Consiliul di Goustiţii şi Afaceri Interni, di gioi, di Bruxelles, minişţrâl’ii europen’i di Interni s-achicâsirâ ca aestâ temâ s-hibâ zburâtâ pânâ tu inşita a anlui, ta s-aflâ unâ soluţii ti aderarea tu dauâ etapi. Niscânti vâsâlii condiţionarâ apruchiearea lor di yinitorlu raportu pi giustiţii ali Comisii Europeani, cari va s-hibâ îngrâpsit tu Andreu. Hiindalui la Consiliul JAI, ministrul di Interni, Radu Stroe, dzâsi că Bucureştiul îndreadzi unâ alâxeari di strategii şi, deadun cu Vâryâria, va s-ahurheascâ tu chirolu ţi va s-yinâ unâ ofensivâ prit cari va s-adarâ moaubeţ directi cu vâsâliili ţi îndrupăscu apruchiearea lor, ama maxus cu aţeali cari nica nu vor s-da cali la intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari – Ghermănia, Olanda şi Finlanda.



    Deputaţâl’ii român’i nu paruchiarâ prota moţiuni simplâ ali opoziţii dit leghislatura di tora



    Guvernul cumândisit di Victor Ponta s-alumtă cu prota moţiuni simplâ dit legislatura di tora, bâgatâ di opoziţia democrat-liberală, pi tema a catandisâl’ei a combinatlui Oltchim Râmnicu – Vâlcea. Deputaţl’ii nu apruchiarâ, marţâ, moţiunea cari giudicâ Executivlu ti catandisea a combinatului, unlu dit nai ma mărli dit Europa di Est. Aţei ţi îngrâpsirâ motiunea câftau demisia minişţrâlor di Finanţi, Daniel Chiţoiu şi aţilui di Icunumii, Varujan Vosganian, a curi lâ aduţi câbati di intrarea ali Oltchim tu insolvenţâ, ama şi că proceslu di privatizari şeadi, nu s-duţi câtâ iuva.. Combinatlu ari niscânti borgi di suti di milioani di euro. Guvernul câtâpâţi, tu toamna ţi tricu, s-vindâ pachetlu majoritar di acţiun’i, ama privatizarea nu amintă. Puterea dzâţi că griutăţli di la Oltchim vinirâ unâoarâ cu lipsa di responsabilitati a guvernilor di ma ninti.



    Caplu ali diplomaţii di Ungaria – tu vizitâ Bucureşti



    Ministrul ungar di Externi, János Martonyi, adră, luni ţi marţâ, unâ vizitâ oficialâ tu Românii, cu furn’iea a yurtusearâl’ei a 10 an’i di la simnarea ali declaraţii mutrinda parteneriatlu strategic întrâ dauli vâsâlii. Tu minduita al Martony, niţi un dintrâ dauli stati nu vor s-aspargâ parteneriatlu strategic chiola suntu nisâcnti tensiun’i ma n’iţ icâ ma mări intrâ Bucureşti şi Budapesta. Titus Corlăţean spusi: Tu minduita a noastâ, parteneriatlu strategic întrâ România şi Ungaria easti împrustarea naturalâ a ligâturâl’ei di bunâ viţinâtati şi di achicâseari întrâ dauli vâsâlii..” Corlăţean şi Martony evaluarâ stadiul a Parteneriatlui, zburârâ ti îndauâ turlii di avansare, di crişteari a proiectilor ţi li au deadun, inclusiv aţilor ţi mutrescu afirearea a minorităţlor naţionali dit dauli stati. Caplu ali diplomaţii dit Românii dzâsi câ asumarea ali identitati ali unâ minoritati naţionalâ nu lipseaşti s-calcâ nomlu a statlui iu bâneadzâ. Ligâturli româno-ungari furâ tensionati ti furn’iea că Budapesta şi-arătă a autorităţlor locali dit aţeali trei giudeţi ali Românii iu ma multu bâneadzâ maghiari. Aesti treili vor s-lâ si da cali s-aspindzurâ hlambura aşi-dzâslui Ţinut Secuiescu” pi instituţiili publice, lucru cari, prit nom, nu easti apruchiat.



    Leghislaţia mutrinda retrocederea a casilor luati zorlea di regimlu comunistu — disnău tu moaubetea a autorităţilor di Românii



    Guvernul di Bucureşti analizeadzâ un nău proiectu di nom ţi mutreaşti darea nâpoi a casilor nationalizati di regimlu comunistu, unâ lucru ţi easti ca un schin di ma ghini di 20 di an’i. România ari chiro pânâ pi 12 di Apriiur s-tin’iseascâ câftarea ali Curti Europeani ti Îndrepturili a Omului ta s-îndreagţ aestâ problemâ. CEDO “s-alumtâ” cu mutli plângeri a aţilor ţi s-ved ca hiindalor fârâ îndrepturi. CEDO dzâsi că, tu lipsa ali unui nom cari s-îndreagâ aestâ catandisi, va giudicâ un dupu alantu, tuti cazurili şi va s-stuhinâ statlu român s-da despâgubiri multu mări. Pânâ tora, statlu român deadi despăgubiri di 5 miliardi di euro şi lipseaşti s-mai da nica 16 miliardi. Premierlu Victor Ponta hâbârisi că va ca executivlu s-şi tin’iseascâ borgea ţi u ari tu Parlament pi yinitorlu proiectu di nom şi s-îndreagâ aestâ problemâ. Victor Ponta: “Voi s-încl’idem pi 19 di Marţu aestu capitol dit isturia ali Românii şi am nâdia că va s-adrăm aestu lucru cât s-poati di ghini. Easti prota oarâ cându ufilisescu aesti instrumentu di turlii constituţionalâ. Şi niţi nu voi sâ-l mai ufilisescu tu chirolu ţi va s-yinâ. Sâştiâ că voi s-hibâ unâ apofasi asumatâ di tuti forţili di turlii politica — ţi au borgi.”Uidisit cu năulu proiectu, proprietarl’ii di ma ninti a casilor luati zorlea di regimlu comunistu cari nu pot s-hibâ despăgubiţ tu naturâ, va s-l’ia puncti cu pâhâ di un leu, raportat la valoarea a casâl’ei, cu cari va s-patâ s-ancupârâ, prit licitaţii, casi şi terenuri agricoli scoasi la vindeari di stat.



    Steaua amintă Bucuresti mecilu cu campioana ali Europi la fotbal, Chelsea Londra



    Steaua Bucureşti, goala echipâ româneascâ di fotbal ţi easti tu primvearea a competiţiilor continentali, hârsi nica unâ oarâ inimli a fan’ilor a ei şi nu maşi. Stelisţâl’ii amintarâ, gioi, pi teren propriu, cu scorlu di 1-0, tu pota etapâ a optimilor di finala a Ligâl’ei Europa. Multu cânâscuta echipâ englezâ “Chelsea” easti pi prtlu loc tu clasamentul mondial a cluburilor, pi meslu Şcurtu. Returlu va s-gioacâ pi 14 di Marţu, Londra.





    Armâneaşti: Cristina Mina

  • Schengen: ingresso Romania, ripreso entro fine anno

    Schengen: ingresso Romania, ripreso entro fine anno


    A Bruxelles, i ministri dellInterno e della Giustizia hanno deciso che il tema dell’ingresso di Romania e Bulgaria nell’Area Schengen sia ripreso entro fine anno, per una soluzione a due tappe. Il voto sull’adesione dei due Paesi, inclusa inizialmente dalla Presidenza di turno irlandese dell’Ue sull’agenda del Consiglio Giustizia e Affari Interni del 7-8 marzo, è stata rinviata in seguito all’opposizione ferma espressa dalla Germania nei giorni scorsi. Il ministro dellInterno tedesco, Hans-Peter Friedrich, ha sostenuto che Bucarest e Sofia devono fare ancora dei progressi nella lotta alla corruzione. Allo stesso tempo, afferma Friedrich, ci sono misure che non sono applicate correttamente dai due Paesi o sono applicate in modo deficitario.



    La Germania non è l’unica ad opporsi all’adesione di Romania e Bulgaria a Schengen. Anche l’Olanda vi si dichiara da parecchio tempo contraria. Ricordando di aver adempiuto all’acquis Schengen — fatto riconosciuto, peraltro, dallo scorso anno da tutti i Paesi membri — Bucarest ha deciso di non sollecitare più all’attuale Consiglio Giustizia ed Affari Interni un voto per l’ingresso a Schengen, in assenza di un consenso politico a livello europeo. Per il successivo periodo, la Romania si è proposta di modificare la strategia, cominciando assieme alla Bulgaria un’offensiva — com’è stata definita dal ministro dellInterno romeno Radu Stroe — nell’ambito della quale avrà consultazioni dirette con tutti gli Stati membri Schengen. Soprattutto con quelli che esprimono ancora dei riserbi — Germania, Olanda e Finlandia — e che condizionano l’ingresso al prossimo rapporto della Commissione Europea sulla giustizia romena, che verrà reso pubblico a dicembre.



    Per quanto riguarda la Germania, il ministro Stroe ha precisato che Bucarest proporrà l’invio di ufficiali romeni, ma anche altre misure tecniche di cooperazione, nel contesto in cui le autorità tedesche hanno accennato anche alla questione degli immigrati romeni in Germania, di cui alcuni non lavorano, beneficiano di sussidi sociali e, secondo le autorità di Berlino, diventano un fardello per il sistema sociale. Nessuno può sapere cosa succederà fino alla fine dell’anno, ha dichiarato, dal canto suo, il ministro della Giustizia, dell’Uguaglianza e della Difesa irlandese Alan Shatter, il quale ha affermato, però, che preferisce vedere la metà piena del bicchiere. Senza avanzare una data precisa, Shatter ha affermato che non può predire il futuro, ma – ha sottolineato – “posso dire che sarà un impegno continuato. È possibile che ci siano alcune evoluzioni, ma c’è un gran numero di stati membri che, per motivi politici, hanno avuto delle difficoltà in questo momento con l’adesione di Romania e Bulgaria a Schengen. Sono ottimista che saranno compiuti progressi in autunno, ma non posso predirlo con accuratezza”, ha detto Schatter. Il ministro ha aggiunto che l’argomento sarà sicuramente affrontato dalla prossima presidenza di turno dell’Ue, che passerà alla Lituania.

  • Rumänien verzichtet auf Abstimmung über Schengen-Beitritt

    Rumänien verzichtet auf Abstimmung über Schengen-Beitritt


    Einige Tage vor dem Treffen der EU-Justiz- und -Innenminister am Donnerstag kündigten Deutschland und Finnland an, sie würden ihr Veto-Recht gegen den Beitritt Rumäniens zum Schengener Raum geltend machen. Darauf erwiderte der rumänische Ministerpräsident Victor Ponta, Rumänien werde keine Abstimmung zu diesem Thema verlangen und keinen festen Termin zum Endtakt dieses Prozesses in Kauf nehmen.


    Die Perspektive eines Schengen-Beitritts scheint immer entfernter für Rumänien zu werden. Schon seit ihrem EU-Beitritt 2007 wünschten sich Rumänien und sein Nachbarland Bulgarien auch den Beitritt zum Schengener Raum. Vier Jahre später paraphierte das Europäische Parlament durch sein Votum das Dokument, wodurch bestätigt wurde, da‎ß die zwei EU-Länder die technischen Bedingungen zur Aufnahme in den Schengener Raum erfüllt hatten.


    Trotzdem erklärten sich einige EU-Staaten gegen diese Entscheidung, aufgrund der Korruption und der Verspätungen bei der Umsetzung der Justizreform in Rumänien und Bulgarien. Neulich bekräftigte Deutschland seine Position gegen den Schengen-Beitritt der zwei Länder. Die Stellungnahme erfolgte einige Tage vor dem Treffen der EU-Justiz- und -Innenminister am 7. und 8. März, bei dem das besagte Thema diskutiert werden könnte.


    Nach dem vom deutschen Bundesinnenminister Hans-Peter Friedrich angedrohten Veto gegen einen zügigen Schengen-Beitritt Rumäniens hat Premier Victor Ponta die Konsequenzen gezogen: Rumänien werde beim EU-Innenministerratstreffen vom 7. und 8. März auf eine derartige Abstimmung verzichten — sie mache angesichts des in Aussicht gestellten Veto Berlins keinen Sinn“. Es auf eine Konfrontation mit Deutschland ankommen zu lassen, sei nicht im Interesse des Landes, zudem wolle Rumänien seine innenpolitischen Probleme nicht exportieren“, sagte der Premier bei einer Pressekonferenz. Zurzeit überlege die Regierung deshalb Strategieänderungen“ in puncto Beitrittsverhandlungen, da die bisherige nichts gebracht habe, so Victor Ponta.


    Wir werden keinen Termin mehr in Kauf nehmen, weil dies letzten Endes nicht von Rumänien abhängt.“, sagte Ponta.


    Andererseits widersprach der rumänische Au‎ßenminster Titus Corlăţean mit technischen Argumenten den Befürchtungen des deutschen Bundesinnenministers, da‎ß ein Nicht-EU-Bürger mit einem durch Korruption erhaltenen rumänischen Visum nach Deutschland einreisen könnte. Titus Corlăţean:


    Schon seit einigen Jahren werden die Visa von den zuständigen rumänischen Behörden aufgrund eines nach Schengen-Kriterien gut organisierten Systems ausgestellt. Es handelt sich um Zugriff zu Datenbanken, von denen die meisten nicht komplett mit den Schengener Datenbanken vebunden sind. Das sind Verfahren, wo Korruption nicht mehr entstehen kann. Rumänien verfügt heute an der Ostgrenze der Europäischen Union über die modernste EU-Technologie. In diesen Verfahren gibt es keine menschliche Interferenzen.“


    Rumänien hat etwa eine Milliarde Euro, zum grö‎ßten Teil Geld aus EU-Fonds, in die Sicherheit und die Modernisierung der Grenzen und der verwendeten Technologie investiert. Die Position Deutschlands wird aber auch von Finnland unterstützt, das seinerseits angekündigt hat, es werde von seinem Veto-Recht gegen den Schengen-Beitritt Rumäniens und Bulgariens Gebrauch machen. Das Parlament und das Regierungskabinett in Helsinki begründeten ihre Entscheidung dadurch, da‎ß die zwei EU-Länder, die den Schengen-Beitritt anstreben, zu korrupt seien und die Grundsätze des Rechtsstaates nicht einhalten würden.

  • Le Flash 06.03.2013

    Le Flash 06.03.2013


    Metro – Les salariés du métro bucarestois ont organisé une marche de protestation, après l’échec des négociations sur une nouvelle convention collective — vu que l’actuelle convention expire à la fin du mois. Ils s’opposent également à ce que le métro soit sorti de sous le contrôle du ministère des Transports, pour être subordonné à la mairie. Cette décision a été prise en septembre dernier et les syndicats craignent qu’elle n’entraîne une baisse des salaires. Les syndicats du métro menacent de déclencher la grève générale après le 1er avril si, d’ici là, une nouvelle convention collective n’est pas négociée. Le réseau métropolitain de bucarestois s’étend sur 70 km.



    Schengen – La Commission européenne demande une perspective claire pour la Roumanie et la Bulgarie et un calendrier de leur adhésion à l’espace Schengen — écrit le quotidien allemand Die Welt, en citant un porte-parole de la commissaire européenne aux affaires intérieures, Cecilia Malmstrom. Celle-ci a critiqué le fait que le ministre allemand de l’Intérieur, Hans-Peter Friedrich n’a présenté aucune perspective aux deux pays. Selon la responsable européenne, la Commission encourage toutes les parties à collaborer pour trouver une solution. Rappelons que quelques jours avant le Conseil Justice et Affaires intérieures, prévu les 7 et 8 mars, le ministre allemand de l’Intérieur a annoncé qu’il bloquerait l’entrée de la Roumanie et de la Bulgarie dans Schengen.



    Responsabilité – Le gouvernement roumain examine le premier projet de loi sur lequel il compte engager sa responsabilité devant le Parlement. Le document concerne la restitution des propriétés confisquées par le régime communiste. Le premier ministre Victor Ponta a précisé que la nouvelle loi maintient les principes de la restitution en nature, ainsi que de l’échelonnement du remboursement et de l’imposition pour ceux qui ont acheté des propriétés en litige. La Roumanie a déjà payé aux anciens propriétaires quelque 5 milliards d’euros de dédommagements, pourtant des demandes sont déjà formulées pour 8 autres milliards — a précisé l’exécutif. Des milliers de plaintes ont été déposées à la Cour européenne des droits de l’homme par des Roumains qui réclament leurs droits.

  • A la Une de la presse roumaine 06.03.2013

    A la Une de la presse roumaine 06.03.2013


    La décision de l’Allemagne de mettre son veto à l’adhésion de la Roumanie et de la Bulgarie à l’espace Schengen fait couler beaucoup d’encre dans la presse roumaine de ces derniers jours. Mardi, le chef de l’Etat, Traian Basescu, a convoqué à Cotroceni son premier ministre, Victor Ponta, le ministre des Affaires Etrangères, Titus Corlatean et celui de l’Intérieur, Radu Stroe pour discuter en marge du dossier Schengen.


    « La Roumanie ne sollicitera plus de vote pour son adhésion et ne prendra en compte aucun délai pour finaliser ce processus » a affirmé Ponta cité par Jurnalul National. Surtout « qu’il est fort probable que les Pays Bas adoptent la même position que l’Allemagne » a poursuivi Ponta dans les pages de Jurnalul. Dans un communiqué de l’Ambassade allemande à Bucarest, repris par la presse, Berlin explique son geste par une question : « la Roumanie pourrait-elle vraiment assurer la protection des frontières extérieures de l’UE ? ». Techniquement oui, dirait-on, surtout que, comme l’affirme Florin Iaru dans son édito de Adevarul, « les autorités roumaines ont déboursé entre 1 et 7 milliards de dollars pour la sécurité de leurs frontières non –européennes ». Pourtant, rappelle le journaliste, « quant il s’agit d’efficacité, les garde-frontières roumains servent d’exemple à leurs confrères occidentaux ».


    Et Florin Iaru s’explique : en ce qui concerne les méthodes censées les enrichir rapidement. Pour sa part, le président du Sénat roumain, Crin Antonescu, cité par Jurnalul National, considère que la compagne électorale allemande et la peur de se voir envahir par un afflux d’immigrants a poussé Berlin à bloquer l’entrée de Bucarest à l’espace de libre circulation. Quelle que soit l’explication, une chose reste pourtant certaine. L’adhésion de la Roumanie à Schengen est, une fois de plus, « un échec nommé désir », comme écrit Florin Iaru.


    Passons à tout autre sujet proposé cette fois-ci par Romania libera qui s’attarde sur la nouvelle loi de la propriété. Au terme de ce document, « les dossiers de rétrocession des propriétés abusivement confisquées par les communistes seront solutionnés d’ici 2016 ». Le journal rappelle que plus de 200.000 dossiers attendent toujours un dénouement. Romania libera affirme que les premiers qui se verront restituer les propriétés confisquées seront ceux qui exigent la rétrocession de terrains agricoles. Surtout que, ajoute le journal, « selon l’Agence, les Roumains sollicitent la restitution de quelque 200.000 hectares sur un total détenu par l’Etat de quelque 400.000 ».


    Le sujet est repris également par Adevarul qui ajoute que « le gouvernement roumain doit élaborer la nouvelle loi avant le 12 avril, date butoir fixée par la Cour Européenne des Droits de l’Homme ». En plus, le journal a calculé que l’Etat roumain doit aux anciens propriétaires 8 milliards de lei de dédommagements, soit quelque 2 milliards d’euros.


    Et c’est toujours Adevarul qui nous informe « qu’à part les crédits, c’est le fardeau du prix de l’essence qui pèse le plus sur la population roumaine ». La majoration du prix de l’essence de 9 centimes d’euro par litre a propulsé la Roumanie en quatrième position dans un top des hausses de prix les plus dures en vigueur depuis un an. D’après un classement établi par Bloomberg et repris par la presse roumaine, la Roumanie se situe 8ème dans un classement européen des prix à la pompe, avec 6,7 dollars pour un gallon d’essence. Adevarul précise qu’un tel tarif pèse lourd sur le budget des ménages roumains et que de plus en plus de Roumains renoncent à leurs voitures.


    Pourtant, cela n’empêche pas le producteur roumain Dacia de présenter au Salon automobile de Genève ces deux derniers nouveau-nés : la Logan MCV et le Duster Aventure. Des photos dans Adevarul qui rappelle que le salon est ouvert au public du 7 au 17 mars. Les fans Dacia auront donc à choisir entre un Duster pour des escapades dans la nature et une Logan à 5 places et doté d’un coffre fort de 573 litres. A vous de choisir, à moi de mettre un point final à la revue de la presse.

  • Schengen-Debakel: Ponta und Băsescu nuancieren ihre Positionen

    Schengen-Debakel: Ponta und Băsescu nuancieren ihre Positionen


    Deutschland droht, dem Schengen-Beitritt Rumäniens mit einem negativen Votum in die Quere zu kommen. Bukarest warte auf klare und fundierte Argumente, so der rumänische Premierminister Victor Ponta, der Deutschland aufforderte, deutlich zu sagen, was Rumänien tun müsse, um die mehrmals aufgeschobene Aufnahme in den Schengen-Raum zu erzielen.


    Der rumänische Regierungschef hat indessen seine Position nuanciert, nachdem er am Samstag eine Erklärung des rumänischen Chefdiplomaten Titus Corlăţean bekräftigt hatte, laut der der Schengen-Beitritt für Rumänien keine Priorität mehr darstelle, wenn das Land beim EU-Justiz und -Innenministerrat vom 7.-8. März in Brüssel keine begründete Antwort bekommen werde. Bukarest hebt jetzt die Tatsache hervor, dass Rumänien alle technischen Beitrittskriterien erfüllt habe.


    Um einem Misserfolg beim Justiz- und Innenminister-Rat der EU vorzubeugen, werde Rumänien keine Abstimmung zu diesem Thema verlangen, machte Ponta noch bekannt. Er fügte hinzu, die grundsätzlichen Ziele der europäischen Integration Rumäniens werden sich nicht ändern. Nur die Strategie, die zur Erfüllung dieser Ziele führen soll, müsse geändert werden. Victor Ponta dazu:


    Unsere Absicht ist es, unsere Gründe beim Rat für Justiz und Inneres erneut vorzutragen und die Erfüllung der technischen Kriterien zu unterstreichen. Es wäre gut, von Deutschland eine klare Stellungnahme über das zu erhalten, was wir in der Zukunft zu tun haben. Es gibt auch viele andere bedeutende Aufgaben für unser Land .“


    Seinerseits erklärte der rumänische Staatspräsident Traian Băsescu, dass er den Premierminister in der Änderung der Strategie unterstützen werde. Bukarest sollte im Falle einer unklaren Antwort vom Brüssel einen neuen Termin für die Besprechung des Schengenbeitritts im September oder Dezember ausmachen. Băsescu zufolge sei Deutschland nicht das einzige EU-Land, das sich im Fall einer Abstimmung gegen den Schengen-Beitritt Rumäniens ausgesprochen hätte. Daher müsse Rumänien umsichtiger vorgehen. Eine korrekte Strategie wäre, sicher zu stellen, dass Rumäniens Fortschritte in Brüssel zur Kenntnis genommen werden, die ebenfalls im Justizbericht der Europäischen Kommission erwähnt wurden.


    Der rumänische Staatschef erklärte auch, warum der Schengenbeitritt für Rumänien ein bedeutendes Ziel sei: Der Schengenbeitritt ist für uns sowohl aus der Perspektive der Integriation als auch aus wirtschaftlicher Sicht wesentlich. Der vielleicht wichtigste Aspekt ist aber der politische.“


    Die liberaldemokratische Opposition kritisierte indes das Vorgehen der Regierung weiter. Mit seiner Attitüde und seinen Taten verliere das Kabinett Ponta seine europäischen Verbündeten, hie‎ß es. Die Liberakdemokraten kündigten au‎ßerdem an, demnächst einen einfachen Antrag zum Thema im Parlament einzulegen.