Radio România Internațional

Tag: schi alpin

  • Predeal

    Predeal


    Astăzi vă invităm într-una dintre cele mai populare staţiuni de pe Valea Prahovei, Predeal. Situat la numai 140 de kilometri nord de Bucureşti, Predealul este una dintre cele mai căutate staţiuni montane din România şi, totodată, oraşul situat la cea mai înaltă altitudine din ţară, respectiv 1059 de metri. Este o staţiune ideală atât pentru turism activ şi de relaxare, cât şi pentru practicarea sporturilor de iarnă, ne-a spus Mihai Predeleanu, purctător de cuvânt al Primăriei oraşului Predeal, ne-a spus de ce merită să venim aici:


    “Oraşul Predeal oferă condiţii deosebit de bune pentru schiul alpin, este un loc propice pentru învăţarea tehnicilor în acest sport de iarnă, de alunecare pe zăpadă, schiul alpin şi de snowboard. Domeniul schiabil în momentul de faţă nu este deschis, pentru că temperatura a fost foarte crescută în ultima perioadă. Se produce zăpadă artificială şi sperăm undeva după data de 3-4 ianuarie să putem da drumul la cel puţin o pârtie şi o instalaţie de transport pe cablu.”



    Domeniul schiabil din Predeal cuprinde, în mod obişnuit, şase pârtii, două pârtii de începători, trei pârtii pentru intermediari şi pârtia Subteleferic, mai dificilă, destinată celor care au deprins foarte bine acest sport. Lungimea totală a pârtiilor de schi este de 8 kilometri, iar nocturna funcţionează doar pe pârtia Clăbucet. Tot aici, cei ce nu ştiu să schieze pot învăţa tainele acestui sport de la instructorii specializaţi, vorbitori de engleză, franceză şi germană, care organizează cursuri pentru toate vârstele, atât individual, cât şi pentru grupuri.


    Dacă nu aveţi echipament sportiv potrivit, puteţi găsi chiar în staţiune. Toate centrele de închiriere sunt concentrate la baza pârtiilor, iar pentru utilizarea echipamentului timp de mai multe zile acestea acordă şi reduceri.



    Iar atunci când nu e zăpadă, vizitatorii mai au câteva tentaţii. Revine la microfon Mihai Predeleanu: “Turiştii pot porni pe unul dintre traseele pe care le avem în zona adiacentă oraşului, de asemenea, pot vizita Fun Parkul pe care îl avem lângă cabana Trei Brazi, sau pot face alte drumeţii în zonă.”


    Fun Park-ul este un spaţiu destinat atât copiilor, cât şi adulţilor, cu tubing, cu tiroliană, cu diferite alte activităţi şi concursuri, dar şi zonă de săniuş.


    În staţiune, hoteluri de la 2 la 5 stele vă aşteaptă cu facilităţi diverse, de la restaurante cu specific internaţional, până la piscine şi săli de fitness sau zone SPA.


    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre de a veni la schi, la Predeal, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie




  • Sportivul săptămânii: Schioarea Ania Caill

    Sportivul săptămânii: Schioarea Ania Caill

    România, deşi este o ţară cu munţi spectaculoşi, acoperiţi
    de zăpadă mai multe luni pe an, nu se află printre naţiunile cu sporturi de
    iarnă dezvoltate. Există puţine pârtii omologate, fie că este vorba de cele
    de schi, de bob sau de sanie. Costurile
    mari ale pregătirii şi participării la concursuri reprezintă o altă piedică în
    calea afirmării sportivilor români. Cu toate acestea, în ultima vreme, au
    apărut rezultate internaţionale care ne dau speranţe, precum cele ale sportivei
    Ania Caill, în vârstă de 27 de ani, specialistă în schi alpin. Ea a reuşit,
    săptămâna trecută, mai multe clasări pe podiumul concursurilor de la Val
    Gardena, din Italia, întreceri din circuitul de schi alpin al Federaţiei
    Internaţionale de Schi. În două probe de coborâre, miercuri, ea s-a clasat, de
    fiecare dată, pe locul 3. Apoi, joi, în concursul de slalom super-uriaş, s-a
    situat pe locul secund. Pentru aceste rezultate, Radio România Internaţional a
    desemnat-o Sportivul Săptămânii.


    Ania Monica Germaine Caill s-a născut în Franţa, la Limoges,
    pe 27 octombrie 1995. Are dublă cetăţenie, româno-franceză, mama ei fiind
    româncă. A concurat până în 2011 pentru Franţa, dar a hotărât, un an mai târziu,
    să participe la competiţii sub culorile României. A luat parte la Jocurile
    Olimpice din 2014, desfăşurate în Rusia, la Soci, şi la cele din 2018, din
    oraşul sud-coreean Pyeongchang, obţinând însă rezultate modeste. În 2022, deşi
    graţie punctelor obţinute de ea la competiţiile internaţionale, România a
    obţinut un loc la schi alpin pentru Jocurile de la Beijing, acest loc i-a fost
    refuzat Aniei. Ea rămâne însă românca cel mai bine clasată în ierarhia mondială
    de schi alpin.



  • Vacanță în Țara Dornelor

    Vacanță în Țara Dornelor

    Situată în inima Bucovinei, regiunea
    Țării Dornelor poate fi destinația tuturor, indiferent de preferințe. Aici se
    pot practica turismul activ și cel balnear, ecoturismul sau turismul cultural.
    Asociația de ecoturism Țara Dornelor ne invită, mai ales în această perioadă,
    să descoperim zona și gazdele care s-au pregătit astfel încât să ne asigure
    tuturor o vacanță în siguranță. Cazimirciuc Maricica, managerul destinației de
    ecoturism Țara Dornelor, spune că această zonă a Bucovinei, este în prezent una
    dintre cele patru destinații de ecoturism din România, recunoscute oficial.

    Specificul destinației este dat de cadrul natural al depresiunii
    intramontane, situată în interiorul Carpaților Orientali, mai exact în
    sud-estul județului Suceava. Municipiul Vatra Dornei, satele și comunele
    încadrate de masivele Suhard, Giumalău, Bistriței și Călimani alcătuiesc
    arealul Țării Dornelor. Este greu să descrii în câteva cuvinte tot ce are mai
    frumos sau mai bun de oferit această zonă.

    Aș pleca de la un articol publicat
    în ziarul Glasul Bucovinei din data de 1 septembrie 1925, intitulat «O
    preumblare la Vatra Dornei, acum 45 de ani.» Astfel, «atunci, la Dorna, natura
    era în toată splendoarea ei. Aer curat, apă minerală îndeajuns și viață
    patriarhală care te odihneau și te întorceai acasă atât de întărit, încât erai
    în stare să răstorni munții.»

    Așadar, de peste 150 de ani, frumusețea
    peisajului montan, oamenii buni și primitori, care păstrează stilul de viață
    pur tradițional, izvoarele de apă minerală cu proprietăți curative, obiceiurile
    și meșteșugurile transmise din generație în generație înscriu destinația
    noastră printre preferințele vizitatorilor care optează pentru cunoaștere,
    odihnă și tratament, relaxare în natură, dar și pentru activități în aer liber.



    Vatra Dornei, este cunoscută și sub
    numele de Perla Bucovinei. Stațiunea așezată la o altitudine de 800 de metri,
    este cunoscută printre iubitorii sportului montan dar și printre cei care doresc
    să-și petreacă un concediu într-o oază de liniște. Aici puteți practica diferite
    sporturi montane sau puteți face o plimbare prin parcul stațiunii pentru a vă
    bucura de aerul puternic ionizat. Apele minerale de aici sunt recomandate
    pentru tratamentul afecțiunilor sistemului nervos periferic, ale sistemului
    locomotor și cardiovascular. Însă întreaga zonă a Țării Dornelor este ofertantă
    din punct de vedere al activităților. Cazimirciuc Maricica, manager al
    destinației.

    Aici îi așteaptă păduri nesfârșite, piscuri
    înalte de cucerit, arii protejate și poteci tematice, sute de kilometri de
    trasee de drumeție și de bicicletă, activități în aer liber precum easy rafting
    și caiac, călărie, escaladă și alpinism, nordic walking și tiroliană.

    În
    sezonul de iarnă, recomandăm schi alpin, schi de tură, patinaj, snowtubing sau
    escaladă pe gheață și, nu în ultimul rând, plimbări cu sania trasă de cai. Îi
    așteaptă gazde primitoare, cu preparate tradiționale cum numai ele știu să
    gătească. Acum, că ne apropiem cu pași repezi de sezonul rece, mizăm pe zăpadă
    și pe porția de relaxare și de sănătate pe care ne-o oferă practicarea
    sporturilor de iarnă aici, în Țara Dornelor.

    Sperăm ca restricțiile impuse de
    această pandemie să permită, totuși, turiștilor să se bucure de tradițiile și
    obiceiurile sărbătorilor de iarnă. Acestea sunt adevărate spectacole atât din
    punct de vedere cultural, cât și gastronomic. În fiecare an, gazdele din Țara
    Dornelor abia așteaptă să-și primească oaspeții cu camere calde și curate, cu
    masa plină de bunătăți, cu colinde și cu cântece de voie bună.


    Targetul Asociației de Ecoturism Țara
    Dornelor este dezvoltarea economică a destinației prin ecoturism, continuă Cazimirciuc
    Maricica, manager al destinației. Avem în plan lansarea pachetelor și
    programelor ecoturistice, care cuprind activități variate în natură, experiențe
    gastronomice, vizite și drumeții în cele mai frumoase locuri din Țara Dornelor,
    majoritatea cu implicarea ghizilor locali. Aceste pachete pot fi personalizate
    în funcție de particularitățile solicitanților: vârstă, buget, condiție fizică
    sau preferințe culinare. Ne adresăm mai multor categorii de turiști: cupluri,
    grupuri de tineri, dar și de seniori, și familii cu copii.

    Un exemplu pentru
    sezonul de iarnă ar fi observarea naturii pe schiuri de tură, în Parcul
    Național Călimani. Este un pachet destinat tinerilor, care, pe lângă
    satisfacția de a schia pe zăpada neîncepută, le oferă și posibilitatea să
    descopere urme de animale sălbatice precum ursul, lupul, ciuta, cerbul sau
    chiar să întâlnească păsări ca bufnița sau cocoșul de munte. De fapt, toate
    programele pe care le-am conceput se referă la experiențe bazate pe natură și
    activități în aer liber, pe interacțiunea cu oamenii de pe aceste meleaguri, cu
    tradițiile și obiceiurile lor.


    Promovarea potențialului turistic al
    destinației joacă, de asemenea, un rol important în activitatea Asociației de
    Ecoturism Țara Dornelor. Cazimirciuc Maricica, manager al destinației. Chiar dacă târgurile de turism naționale și internaționale, unde eram
    mereu prezenți, au fost sistate, site-ul țaradornelor.ro este actualizat la zi
    cu articole și informații proaspete, numai bune de accesat de către turiștii
    noștri din țară și din străinătate. Noi am făcut o monitorizare încheiată la
    începutul anului 2019, conform căreia turiștii străini care ne-au vizitat în
    ultimii ani provin din Germania, Franța, Anglia, Belgia și chiar din SUA.
    Așadar, într-o perioadă în care căutăm cu toții un echilibru emoțional și
    mintal, prin reconectare cu natura, într-un mediu liniștitor, destinația
    ecoturistică Țara Dornelor satisface această necesitate, devenită un lux al
    lumii moderne. Vă așteptăm cu drag la noi.



    Iată așadar o zonă potrivită pentru
    toată familia, în orice anotimp. Vă așteptăm și data viitoare cu o nouă
    destinație.

  • Giocurile olimpiţe a tineretului european

    Ideea olimpică easte una di aţeale ma cuvârdoan’ile create di soţietatea omenească. Actualitatea a l’ei easte multu importantă ama şi di ciudie. Omenirea nu pare să mata aibă chiro trâ unâ vreare gheneralizată di pace, niţe trâ sportu ca promotor a mărilor idei. De faptu, şi sportul şi opinia publică par să hibă înlocuite di m’işcare di biţi şi di lumi virtuale ideale. Din fericire, cu harauă, niţe de un polim global nu para avem chefe. Sportul arâmâne, cu tute aeste, unâ genă a fericiril’ei umanâ şi tute suntu perfecte, ma că faţim sportu într-un decor feeric, învarligaţ di albul a neauâl’ei, la unâ temperatură ţi aruşeaşte faţâle la tută lumea, mări şi cama multu aţilor m’iţl’i. La giumitate di şcurtu, în România, la munte, si desfăşurat antriţerile a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, numite inspirat şi Olimpiada m’ică a v’initoarilor steale. Participă tineri din Europa cu vârste întră 14 şi 18 an’i iara întriţerile au loc maşi tru an’l’i impari, veara şi iarna. Sum numa di Dzâle olimpiţe europeane a tinerilor, giocurile olimpiţe a tineretului european debutarâ la Bruxelles, tru veara al 1991, şi la Aosta, în Italia, doi an’i ma târdziu, iarna. Mesajulu aţistor manifestări easte multu generos şi inspirat, ducânda la unâ aprucheare semnificativă di sportu, întreaţire şi olimpismu. Easte ndreptu că scădzu semnificativ vârsta a multor participanţâ la Giocurile olimpiţe mări, aţeale multu ma cunoscute, ama întreaţirile destinate strictu a tinerilor sum 18 an’i fac ma m’iţ efectile negative ale competiţie şi transformă tut lucurlu într-un gioc, altâ turlie multu serios. Olimpiţli tiniri suntu vidzuţ, fără niţe unâ şideare pi dauâ, ca v’initori competitori tru întreaţirile sportive ţi va-s atragâ intirease multu mări, mediatizare mondială şi fonduri di pâradz incredibile. Mulţâ di competitoril’i ţi ţricurâ dzâle trâ mirache la Braşov, tru munţâil’I a Româniil’ei, sum ţercl’urile olimpiţe di iarnă, va-s agiungâ ică suntu deja nume ţi conteadză tru istoria cama multu olimpică a unor sporturi di mare atractivitate şi muşuteaţâ. Tru arhiusita a întrtiţearil’ei di la Braşov, succesulu avea forma a cifrilor: aproapea unâ m’il’e di participanţâ, vârâ 350 di medalii, 45 di state. La final, succeslu înseamnă mulţan’iisirea a finalizaril’ei cu ghine a unui efortu însimnat, bucuril’a a adunaril’ei cu soţâl’i, cu năi soţ şi colegi di competiţie, tut lucurlu la unâ vârstă tru care v’initorulu si scrie cu speranţe. Tute decursirâ fără sincope poate sâ si dzâcâ la final, iara aprecierile a participanţâlor sunt di aţeale ma bunile. Fu unâ turlie di carnaval a neauâl’ei, cu multă căldură şi exuberanţă, ca unâ vacanţă tricută pi pârtia di schi, pi piste ică pi gl’eaţă, într-un decor cu bradz şi cu Martin, ursul carpatin. Easte ţea ma avdzâta figură a Giocurilor olimpiţe a tineretului european, di afom’ia că easte mascota aţistei andâmusire. Easte un personaj ahoria di simpatic, ţi sumarâde, tru stran’e ţi pitrec la tricolorul românescu. Easte pi schiuri, pi patine, ţâne întru mână unâ crosă ică unâ tufehce di-tru probile di biatlon, în poziţii agile di sportiv serios. În total suntu 8 imaghini cu Martin olimpiculu a iarnâl’ei, de faptu supranuma a lui easte ursul carpatin, şi iţe imaghine corespunde a unei probâ di aţeale 8 a întreaţirilor a tinirilor di 14-18 an’i, di la Braşov: schi alpin, schi fondu, biatlon, hochei pi gl’eaţă, ansărituri cu schiurile, patinaj viteză, patinaj artistic şi başi modernul snowboarding. Alantâ olimpiadă di iarnă a tineretului european va sâ si desfăşoarâ piste doi an’i, tru Austria şi Liechtenstein.

    24.feb.2013,



    Autor: Marius Tiţa



    Armânipsire: Hristu Steriu