În cadrul unei dezbateri prezidate de președintele
Comitetului Economic și Social European, dl Luca Jahier, desfăşurate luna
trecută la Bucureşti, a fost evidențiată importanța comunicării valorilor
Uniunii Europene către tineri, în special în contextul populismului în creștere
și al nivelului scăzut de încredere în instituțiile democratice, întâlnite în
întreaga Uniune.
Mai mult decât orice contează opinia tinerilor cu
privire la problemele lor, a precizat Gabriela Drăgan, directorul general al
Institutului European din România. A mai fost amintit faptul că în privinţa
educaţiei, responsabilitatea statelor membre este maximă. Chiar dacă există un
cadru european, programe Erasmus şi alte iniţiative, finanţări din fonduri
europene care vizează tinerii, problemele esenţiale privind gradul de educaţie
şi cultură rămân în continuare responsabilitatea statelor membre. Se observă
prezenţa multor strategii foarte bune, dar cu implementare deficitară. Gabriela
Drăgan, directorul general al Institutului European din România, a clarificat: La
nivelul Uniunii Europene există o strategie a competitivităţii care vizează
primii doi parametrii, inclusiv problematica tinerilor: este vorba de părăsirea
timpurie a şcolii şi de procentul tinerilor care finalizează o formă de
învăţământ terţiar. În legătură cu cei doi indicatori, fără să intru foarte
mult în detalii, pot spune că la al doilea indicator,învăţământul terţiar,
ne-am atins obiectivul. Trebuie să spun că ţinta noastră ţine cont de cea a UE,
ţinta naţională e sub ţinta UE şi aproape ne-am atins-o, respectiv avem 26,3%
în acest moment şi ţinta pe care ne-am propus-o este de 26,7%. Este sub ţinta
UE, dar decât să produci diplome şi după aceea să nu aibă acoperire pe piaţa
muncii, e mai bine să mergem cu paşi mici.
Luând ca reper Eurobarometrul 2018, Gabriela
Drăgan a precizat că pe eşantion de tineri între 15 şi 30 de ani, s-a putut
constata cât sunt sau nu implicaţi tinerii în organizaţii. Astfel au fost
identificate 8 tipuri de organizaţii şi tinerii din 28 de state au fost
întrebaţi în ce măsură sunt implicaţi în funcţionarea acelor organizaţii:
interesant, la nivel european, a fost să se descopere că peste jumătate dintre
tineri sunt implicaţi în cel puţin un tip de organizaţie. Între organizaţii se
remarcau cluburile de sport, alături de cluburi de divertisment, organizaţii
culturale, locale, politice, care apără drepturile omului, organizaţii cu
activitate pe domeniul schimbărilor climatice. În România, cel mai important
procent de tineri, a declarat că participă la activităţile unui club de
divertisment, respectiv 17%, reprezentând un loc fruntaş între ţările UE.
România se plasează astfel alături de Ungaria cu 15%, Polonia cu 14%, dar şi Belgia
cu 30%. În schimb suntem codaşi în privinţa tinerilor care merg la un club
sportiv.
În privinţa dorinţei de a se implica în activităţi
voluntare, tinerii români ocupă o poziţie medie. Iar întrebaţi care ar trebui
să fie priorităţile finanţărilor în cazul politicilor pentru tineret, trei
pătrimi dintre tineri au afirmat că programele de educare şi formare sunt
prioritare.
Conform rezultatelor sondajului, s-a descoperit că
tinerii din România s-au plasat într-un procent destul de bun, alături de state
precum Austria, Italia, Malta, Bulgaria, Polonia , în privinţa participării la
vot la alegeri locale, regionale sau la orice nivel, 70% din cei intervievaţi
declarând că au participat la alegeri. Se constată că deschiderea de a se
implica într-un act cetăţenesc există, de aici încolo rămânând decidenţilor europeni să găsească căile de
comunicare, pentru a transmite într-o
manieră credibilă informaţia că prezenţa la vot, a tinerilor, cel mai curând la
alegerile europene, este importantă.