Un
fost premier şi un fost şef de serviciu secret condamnaţi pentru corupţie,
primarul general al Capitalei arestat sub acuzaţii similare, oligarhi şefi de
partid, foşti comunişti filoruşi convertiţi la valori occidentale sau foşti
creştin-democraţi, odinioară promotori ai reunificării cu România, transformaţi
în avocaţi ai Moscovei – nimic nu lipseşte din pitorescul peisaj politic al
Republicii Moldova. Pe acest fundal, Uniunea Europeană s-a văzut nevoită să
ceară tranşant Chişinăului să respecte recomandarea Comisiei de la Veneţia,
potrivit căreia, în actuala situaţie politică, schimbarea sistemului electoral
nu este recomandată.
Promovată de aşa-numitele partide mari, adică democraţii,
declarat pro-occidentali, ai premierului Pavel Filip şi socialiştii filoruşi ai
preşedintelui Igor Dodon, reforma presupune alegerea uninominală a jumătate din
cei 100 de deputaţi, până acum aleşi integral pe liste.
Experţii Comisiei de la
Veneţia avertizează că proiectul, virulent criticat de opoziţie, ONG-uri şi
presă, nu beneficiază de un consens larg în societate. De asemenea, spun ei,
modificarea sistemului electoral implică riscul ca deputaţii aleşi în
circumscripţii uninominale să fie vulnerabili în faţa cercurilor de afaceri şi,
deci, coruptibili.
Serviciul pentru Acţiune externă al Uniunii Europene a cerut
Republicii Moldova să respecte autoritatea Comisiei şi a anunţat că
împărtăşeşte criticile acesteia privind iniţiativa schimbării sistemului electoral.
Preşedintele democrat al Parlamentului, Andrian Candu, susţine că Bruxellesul
nu va condiţiona relaţiile sale cu Chişinăul de acest proiect şi că este
dreptul suveran al Republicii Moldova să decidă. Optimismul său robust nu pare,
totuşi, împărtăşit de propriul coleg de partid, premierul Filip. Acesta a
plecat intempestiv la Bruxelles ca să-i roage pe preşedintele Consiliului
European, Donald Tusk, şi pe comisarul pentru extindere, Johannes Hahn, să nu
lege acordarea unui credit de 100 de milioane de euro, vital pentru Chişinău,
de controversata reformă electorală.