Radio România Internațional

Tag: schimbari

  • Animalele de companie şi schimbările climatice

    Animalele de companie şi schimbările climatice

    Studii realizate în străinătate relevă că firmele care produc hrană pentru animalele de companie ar polua mai mult decât maşinile. Conform acestor studii, carnea mâncată de animalele de companie este echivalentul a 64 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an, ceea ce are cam acelaşi impact asupra mediului ca un an de poluare cu gaze de eşapament de la 13,6 milioane de maşini.



    În ce măsură hrănirea şi întreţinerea unui animal de companie ar influenţa nivelul emisiilor de dioxid de carbon?



    Am discutat pe această temă cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă şi cu profesorul Mario Codreanu de la Facultatea de Medicină Veterinară din București.



  • Summit european fără Marea Britanie

    Summit european fără Marea Britanie

    Reuniţi la Bruxelles pentru prima dată în peste 40 de ani fără
    reprezentantul Londrei, liderii comunitari au făcut cunoscute ‘liniile roşii’ peste care nu vor trece în negocierea ieşirii Marii Britanii
    din Uniunea Europeană. De
    fapt, ‘cei 27’ nu vor
    începe niciun fel de discuţii, atâta timp cât Londra nu va activa articolul 50
    al Tratatului de la Lisabona, cu alte cuvinte clauza de părăsire a Uniunii.
    Odată acest moment consumat, divorţul se anunţă dureros, condiţiile urmând să fie drastice în
    privinţa accesului britanicilor la piaţa unică. Este ştiut că, la ora actuală,
    un număr important de europeni, inclusiv români, trăiesc şi muncesc în Marea
    Britanie, contribuind la bunăstarea acestei ţări. Or, Londrei i s-a transmis
    că, fără respectarea, între altele, a liberei circulaţii a forţei de muncă, nu
    se poate gândi la piaţa unică.

    De altfel, la Bruxelles, preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a precizat că Bucureştiul va acţiona în negocierile cu Marea
    Britanie în interesul cetăţenilor săi: ‘Uniunea celor 27 de state membre trebuie
    să iasă întărită din această încercare. Am subliniat că avem nevoie de o
    abordare cât mai pragmatică, care să detensioneze situaţia, să ne permită să
    mergem înainte. Regatul Unit va respecta în această perioadă libertatea de
    circulaţie a cetăţenilor şi drepturile lucrătorilor europeni. Acest lucru mi-a
    fost confirmat, în mod direct, de către premierul Cameron. Asigur, astfel,
    comunitatea românească care locuieşte şi lucrează în Marea Britanie că România
    va urmări în negocieri cu maximă prioritate apărarea intereselor lor.’

    Ieşirea Marii Britanii din Uniunea
    Europeană va diminua simţitor şi bugetul comunitar.

    Fost ministru de Finanţe,
    Ioana Petrescu a precizat că Marea Britanie a contribuit, numai anul trecut, cu
    circa opt miliarde de euro net … Odată cu validarea Brexitului, România, beneficiară
    de fonduri europene, ar putea primi mai puţini bani. Ioana Petrescu a mai spus
    că este posibil şi ca investiţiile să aibă de suferit: ‘Acest Brexit aduce multă nesiguranţă, multă instabilitate şi
    posibilitatea reală ca şi alte ţări să iasă din Uniunea Europeană. În momentul
    în care eşti parte a unei uniuni care are astfel de probleme, unde există
    această criză, până nu vom vedea din nou acea stabilitate şi predictibilitate a
    Uniunii Europene, cred că investitorii vor sta să se gândească de două ori dacă
    să vină să investească într-o ţară a Uniunii Europene.’

    Ce fel de
    schimbări va aduce Brexit-ul în peisajul internaţional şi cum va influenţa
    interesele Europei şi ale României? Numai timpul o va spune. Cert este că, pe
    de o parte, nu se pot şterge cu buretele peste 40
    de ani de apartenenţă britanică la Uniunea Europeană. Pe de alta, Uniunea
    trebuie să se restructureze, pentru a duce la o reconstrucţie a încrederii în
    proiectul european pe care naţionaliştii şi euroscepticii îl pun mai mult ca
    oricând, încurajaţi de votul britanicilor, sub semnul întrebării.

  • Jurnal românesc – 30.03.2015

    Jurnal românesc – 30.03.2015

    Proiectul noului Cod Fiscal şi cel de Procedură Fiscală se află în dezbatere în Parlamentul de la Bucureşti, după ce au fost aprobate de guvern săptămâna trecută. Premierul Victor Ponta şi-a exprimat speranţa că ele vor fi adoptate în până la finele sesiunii parlamentare, 30 iunie, astfel încât să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Cele mai importante prevederi vizează TVA de 20% pentru toate bunurile şi serviciile, şi de 9 procente pentru carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă, legume şi fructe. Şi accizele la principalele produse energetice se vor diminua. Alte măsuri prevăzute în noul cod fiscal începând din 2018 vizează reducerea CAS cu 3 procente la angajat şi cu 2 la angajator. În ceea ce priveşte cota unică, aceasta ar trebui să scadă din 2019 de la 16% la 14%. FMI consideră, totuşi, că România nu are spaţiu să reducă taxele, până nu îmbunătăţeşte colectarea lor şi administrarea veniturilor. La rândul său, opoziţia liberală consideră că măsurile fiscale, dar şi o creştere a taxelor şi impozitelor locale vor afecta mediul de afaceri.




    Proteste faţă de politicienii cu probleme penale din Parlamentul de la Bucureşti au avut loc, duminică, în Italia, în faţa reprezentanţelor diplomatice ale României din Roma, Milano şi Torino. Şi la Bucureşti şi în alte mari oraşe din România au avut loc proteste împotriva modului în care aleşii se folosesc de imunitatea care le este conferită prin lege pentru a scăpa de problemele cu justiţia. Unii manifestanţi au cerut anularea imunităţii parlamentare. Protestele survin după votul din Senatul României în cazul fostului ministru social-democrat al transporturilor, Dan Şova, acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Majoritatea senatorilor prezenţi au votat favorabil cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a lui Şova, dar aceasta a fost respinsă din lipsă de cvorum.




    33 de elevi ucraineni din regiunea Lugansk, din estul Ucrainei, au petrecut vacanţa în România, mai precis în judeţul Suceava (nord-est), într-un gest de solidaritate al românilor cu populaţia Ucrainei afectată din conflictul din sud-estul ţării, a anunţat Ministerul de Externe de la Bucureşti. Autorităţile de la Bucureşti vor analiza cu deschidere eventuale solicitări similare, mai multe consilii judeţene din ţară exprimându-şi disponibilitatea de a primi în tabere şcolare elevi din zonele afectate de conflict din Ucraina şi de a le oferi condiţiile adecvate pentru petrecerea vacanţelor într-un mediu deschis şi prietenos.




    PNL a depus în Parlamentul de la Bucureşti un proiect de lege privind votul prin corespondenţă. În opinia liberalilor, simpla mărire a numărului de secţii de votare nu este suficientă, iar proiectul va intra în dezbatere parlamentară şi va fi un test important pentru actorii politici. Alegătorul care optează pentru votul prin corespondenţă va primi acasă un plic care conţine instrucţiunile de vot şi un certificat de alegător. În plus, în plic va exista Declaraţia pe proprie răspundere, care are rolul de a certifica, prin semnătura şi datarea olografă, că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale. Potrivit proiectului liberal, alegătorul expediază votul, prin intermediul unui operator poştal ales în urma unei licitaţii, la Biroul Electoral Central, care verifică dacă acesta este valid şi îl introduce în urnă, urmând a fi deschis în momentul încheierii procesului de votare.

  • O nouă sesiune parlamentară

    O nouă sesiune parlamentară

    În noiembrie, clasa politică şi opinia publică au fost acaparate de alegerile prezidenţiale, câştigate, neaşteptat, de fostul lider liberal Klaus Iohannis. În decembrie, şeful social-democrat Victor Ponta a primit, la un scor confortabil, un nou vot de învestitură la şefia Guvernului, la care, alături de PSD, sunt asociate UNPR, PC şi dizidenţa liberală PLR, cooptată în locul UDMR. De acum, odată deschisă noua sesiune parlamentară, senatorii şi deputaţii preiau prim-planul scenei.



    Pentru majoritatea dominată de social-democraţi, prioritare sunt o nouă agendă de lucru a Legislativului şi un dialog mai susţinut cu puterea executivă. Prezentarea, la începutul fiecărei săptămâni, în plen, a obiectivelor guvernului e promisiunea pe care şi-o asumă premierul. Deopotrivă puterea de stânga şi opoziţia – generic, numită, liberală, odată cu accelerarea procedurilor de fuziune, într-un nou PNL, a naţional-liberalilor cu democrat-liberalii – promit că vor ridica scutul imunităţii parlamentare pentru aleşii implicaţi în dosare de corupţie.



    Deputatul Tinel Gheorghe precizează că liberalii vor insista să rămână fără mandat aleşii locali care, în toamnă, şi-au schimbat partidele profitând de o ordonanţă de Guvern invalidată ulterior de Curtea Constituţională. Modificarea legislaţiei electorale, eventual prin revenirea, pentru Parlament, la votul pe listă în locul aşa-numitului uninominal, ce s-a dovedit un eşec răsunător, e un alt obiectiv comun al PSD şi PNL. Divergenţele apar când se discută despre alegerea primarilor, pe care social-democraţii ar dori-o tranşată dintr-un singur tur de scrutin, iar liberalii în două tururi.



    Scop calificat drept foarte ambiţios de mai toţi comentatorii politici, liberalii îşi mai propun ca în această sesiune parlamentară să schimbe majoritatea din Senat şi Camera Deputaţilor, astfel încât să obţină răsturnarea Cabinetului Ponta prin moţiune cenzură. Pe agenda Legislativului vor mai fi introduse amendamente constituţionale, un nou cod fiscal, precum şi legea insolvenţei pentru persoanele fizice.



    Una peste alta, va fi o sesiune laborioasă şi dramatic grevată de impopularitatea Parlamentului de la Bucureşti, a cărui rată de încredere gravitează, de mulţi ani, în jurul a doar zece procente. Şi pe care cetăţenii îl consideră ineficient şi bugetofag, mai ales că, după alegerile legislative din 2012, a fost gonflat la nu mai puţin de 588 de aleşi, între timp împuţinaţi de anchetele anticorupţie soldate cu arestări şi condamnări.



    O recunoaşte însuşi preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, care şi-a atenţionat colegii că întreaga instituţie suferă de un deficit de imagine, iar membrii săi sunt percepuţi de public drept” hoţi”, “corupţi” şi “chiulangii”. El mai spune că aceste etichete sunt nedrepte şi descurajante pentru mulţi dintre parlamentarii care muncesc cu seriozitate şi înţeleg rolul pe care îl au în Legislativ.

  • Scena politică de la Bucureşti

    Scena politică de la Bucureşti

    De-a lungul legislaturilor, formulele guvernamentale s-au modificat, iar aritmetica majorităţilor parlamentare a fluctuat adesea. Dar deputaţii şi senatorii şi-au conservat, grijulii, mandatele de patru ani şi electoratul n-a fost convocat vreodată la urne înainte de termen. Cu un tonus ameliorat de victoria la prezidenţialele din noiembrie a fostului său lider, Klaus Iohannis, PNL anunţă că doreşte să preia guvernarea. Şi că, pentru aceasta, nu exclude provocarea, în premieră, a unui scrutin anticipat.



    Co-preşedintele liberal Alina Gorghiu a anunţat, luni, că, în cursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, va fi depusă o moţiune de cenzură, a cărei temă va fi stabilită după redactarea programului de guvernare. Ea recunoaşte, însă, că nu-i defel facilă răsturnarea Executivului condus de social-democratul Victor Ponta şi format din alianţa de stânga PSD-UNPR-PC, plus dizidenţa liberală PLR, a preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. Alina Gorghiu: Desigur, nu suntem copii, să ştiţi că ştim că este un lucru care se poate îndeplini extrem de dificil.”



    Aritmetica le e categoric defavorabilă liberalilor. Instalat acum mai puţin de o lună, cabinetul Ponta în cea de-a patra sa formulă, a primit, la învestire, 377 voturi pentru şi doar 134 de parlamentari, liberali şi neafiliaţi, au votat împotrivă. Parte a Guvernului până în decembrie, UDMR s-a abţinut. Celălalt co-preşedinte PNL, ex-liderul democrat-liberal Vasile Blaga, spune că va iniţia discuţii cu toate partidele, pentru formarea unei noi majorităţi, care să-i elimine pe social-democraţi de la putere. Vasile Blaga:


    “Vom discuta exact în momentul în care acest program de guvernare va fi finalizat, pentru a aduce o nouă majoritate în jurul acestui program de guvernare. Sigur, se va discuta cu forţele politice din parlament, exceptând PSD.”



    Pe Facebook, mijlocul său predilect de comunicare după ce a pierdut prezidenţialele, premierul Ponta anunţă că a luat act de intenţiile PNL. El avertizează că un scrutin anticipat ar presupune o perioadă de instabilitate politică de peste trei luni, pentru care liberalii ar trebui să-şi asume răspunderea. Iar alegerile s-ar desfăşura tot pe baza actualei legi electorale, deci noul legislativ ar avea la fel de mulţi parlamentari precum cel existent. De aceea, Ponta le cere liderilor PNL concursul pentru schimbarea, în prealabil, a legii electorale.



    Chiar şi comentatorii care-l antipatizează profund pe premier găsesc ideea rezonabilă, fiindcă ar mai diminua ruptura dramatică dintre politicieni şi cetăţeni. În 2009, în cadrul unui plebiscit care a îndeplinit toate condiţiile legale, trei sferturi dintre cei veniţi la urne au cerut un Parlament unicameral, cu doar 300 de aleşi. Trei ani mai târziu, în urma introducerii aşa-numitului vot uninominal, românii s-au trezit cu 588 de senatori şi deputaţi, care populează unul dintre cel mai gonflate şi costisitoare parlamente din Europa.

  • Jurnal românesc – 30.09.2014

    Jurnal românesc – 30.09.2014

    Organizarea congresului românilor de pretutindeni, pe care Guvernul îl pregătea pentru 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, la Palatul Parlamentului, continuă să fie incertă, din cauza neînţelegerilor dintre Executiv şi Comisia parlamentară pentru diaspora. În timpul vizitei făcute zilele acestea în Grecia, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a declarat că discuţiile se poartă asupra datei, metodologiei şi bugetului evenimentului, care, prin lege, este organizat sub auspiciile Parlamentului de la Bucureşti. Recent, mai mulţi membri ai Comisiei parlamentare pentru românii de pretutindeni au cerut demisia ministrului Stanoevici, pe care l-au acuzat că nu a consultat Legislativul în privinţa alegerii datei congresuluii. Organizarea anuală a unui congres al românilor din întreaga lume este prevăzută în Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aprobată încă din 2007.



    Situaţia comunităţii româneşti din Portugalia s-a aflat pe agenda discuţiei pe care şeful diplomaţiei, Titus Corlăţean, a avut-o, la Bucureşti, cu vicepremierul lusitan, Paulo Portas. Cei doi au apreciat că românii din Portugalia, care formează cea mai numeroasă comunitate provenită dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, este un exemplu de integrare reuşită. Cu acestă ocazie, ministrul Corlăţean a mulţumit pentru modul în care autorităţile portugheze s-au implicat, în special în ultimul deceniu, în procesul de integrare a cetăţenilor români.



    30 septembrie este ultima zi în care impozitele pe clădiri, terenuri şi mijloacele de transport pot fi plătite fără penalităţi, atrag atenţia autorităţile locale. De miercuri, pentru sumele neachitate se aplică majorări de întârziere de 2% pentru fiecare lună. Plata impozitelor se poate face şi online, la adresa www.ghiseul.ro.


    Primii militari români care vor fi instruiţi pentru a pilota avioane F-16 au plecat, astăzi, în Portugalia. Este vorba de un detaşament de 23 de ofiţeri şi maiştri militari ai Forţelor Aeriene Române. În total, peste 80 de piloţi, membri ai personalului tehnico-ingineresc şi specialişti în planificare vor participa la cursul organizat, în următorii doi ani, în Portugalia. Avioanele F-16 urmează să intre în dotarea Forţelor Aeriene Române începând din 2016.



    Delta Dunării este vulnerabilă în faţa schimbărilor climatice preconizate pentru următoarele decenii, relevă un studiu al organizaţiei World Wide Fund România. Potrivit cercetării, creşterea temperaturii medii anuale afectează atât calitatea apei, florei şi faunei, cât şi sănătatea oamenilor sau economia zonei. ONG-ul apreciază că o măsură esenţială ar fi refacerea zonelor umede, îndiguite în perioada comunistă şi transformate în terenuri agricole. Cu cele 5.400 de specii de plante şi animale, această zonă este a treia din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea, după Bariera de corali din Australia şi Arhipelagul Galapagos din Ecuador. Rezervaţia biosferei Delta Dunarii a fost inclusă, la începutul anilor ’90, în patrimoniul UNESCO.



    Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, participă, zilele acestea, la cea de-a X-a Conferinţă a Oraşelor şi Regiunilor Europene, organizată de Primăria din Viena. Printre temele majore se numără imigraţia, deschiderea IMM-urilor în zonele sărace şi tendinţa oraşelor de a se mări prin zone metropolitane.