Radio România Internațional

Tag: schimburi comerciale

  • Definirea pieței pentru cazurile de concurență

    Definirea pieței pentru cazurile de concurență

    Comisia Europeană a adoptat recent prima revizuire din 1997 privind definirea pieței pentru cazurile de concurență. Principiile notificării de acum mai bine de 25 de ani încă sunt valabile, dar revizuirea a fost necesară întrucât modul în care funcționează astăzi piețele, modul în care companiile concurează și modul în care consumatorii accesează produse și servicii s-a schimbat.

    “De-a lungul anilor, ne-am adaptat practica de aplicare a legii pentru a urmări aceste evoluții ale pieței. Abordarea noastră s-a dezvoltat până la un punct în care notificarea din 1997 a avut nevoie de actualizare. Deci, aici suntem”, a precizat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv responsabil cu politica de concurență, subliniind câteva dintre noutăți –

    “În primul rând, notificarea oferă principii generale și recunoaște că piețele evoluează în timp. În al doilea rând, acoperă abordarea noastră asupra problemelor specifice din piețele digitale și intensive în inovare. Și în al treilea rând, oferă mai multe îndrumări privind piețele geografice și rolul importurilor”.

    “Pentru a ne menține piețele competitive, trebuie să obținem cadrul corect, deoarece piețele competitive vor servi cel mai bine consumatorii”, a subliniat Margrethe Vestager:

    “O piață este locul în care companiile concurează. Deci, definirea pieței se referă la identificarea produselor sau serviciilor concurente într-o anumită zonă. Procedând astfel, luăm în principal perspectiva clientului: dacă prețurile unei companii cresc sau calitatea scade, la ce alte produse ar putea apoi să treacă clientul? A trebuit să luăm în considerare întrebări precum: tabletele de ciocolată sunt pe aceeași piață cu batoanele de ciocolată? Sunt SUV-urile pe aceeași piață cu mașinile mari? Dar există și întrebarea de geografie: în ce zone se confruntă consumatorii cu condiții de concurență similare? Companiile concurează la nivel mondial, în UE, la nivelul statelor membre sau chiar mai mult la nivel local decât atât? Ceea ce vrem să arătăm este dacă diferite produse, vândute în locuri diferite, se constrâng unele pe altele în procesul competitiv. În final, definirea pieței relevante ne permite să analizăm dacă societatea investigată deține puterea de piață.”

    Evoluțiile abordate în noua notificare sunt numeroase. Este vorba despre faptul că digitalizarea a schimbat modul în care se fac afaceri și au trebuit definite piețe pentru serviciile digitale fără un preț monetar; schimburile comerciale au devenit din ce în ce mai interconectate și globalizate și ne confruntăm adesea cu produse vândute pe piețele globale sau importate din afara Europei; există, de asemenea, și cazurile în care produsele relevante nu sunt încă pe piață, iar concurența are loc pe inovație.

    “Am oferit tuturor șansa de a-și exprima părerile, a mai spus vicepreședintele executiv responsabil cu politica de concurență – în general, peste 100 de părți interesate – cetățeni, cadre universitare, întreprinderi și asociații de consumatori – și-au exprimat cu toții ideile, preocupările. De asemenea, cooperarea cu autoritățile naționale de concurență a fost foarte strânsă.” 

     

     

  • Cooperari româno-bavareză

    Cooperari româno-bavareză

    Ligăturli economiţi, politiţi şi culturale, cum şi ndruparea tră aderarea a Româniillei la spaţiul Schengen di libiră circulaţie eara tru menga ali vizita la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Alăxerli comerciale anamisa di România şi vărtoslu landu ghirmabu s-aprukeară, anlu ţi tricu, di 7 miliardi di euro.



    Premierlu Nicolae Ciucă lugurseaşti că părţăli pot s’exploreadză năi domenii di coopiarare cum easti iţrăllia artificială, digitalizarea, industria alimentară ică agricultura. Şeflu a guvernului di Bucureşti aagiumsi pi isapia, că Bucureştiul poati s’aibă besă pi ndruparea ali Bavarie tra s’agiungă la scupolu ti aderarea la Schengem, ratat, nica nă oară, anlu tricutu, di itia a opoziţiillei ali Austrie. Markus Söder spusi că va s’cil4stăsească s’li curămă reticenţele a oficialilor di la Viena.



    Markus Söder: Noi ndrupămu România pi calea a llei ti aderarea la Spaţiul Schengen. Easti multu important ca noi, tru Europa, s’akicăsimu că, aoa, avânda tu videală catastisea cu Ucraina şi cu Rusia, provocărli suntu neise pi ltu livelu; şi nu lipseaşti s’nă dukimu profesori, că lipseaşti s’nă ndrupămu unu alantu şi s’nă tiñisimu. Vidzumu gaereţli şi progresili cari s’feaţiră şi tră Europa vrea s’hibă ghini. Nu himu membri di clasa ntăñea şi clasa a daua. Himu tuţ deadunu şi lipseaşti s’nă ndrupămu şi va s’avemu hăiri maş car ava nă ndrupămu, emu nu altă turlie”.



    Prim-ministrul ali Bavarie lu asiguripsi şi prezidentulu Klaus Iohannis ti ndruparea a landului a lui tru dosarlu Schengen. Şeflu a statlui cundille ligăturli politiţi, economiţi şi culturali niacumtinati anamisa di România şi Bavaria şi lunga a lor adeti. El salută simnarea di cătră prim-ministrul ali Românie şi prim-ministrul ali Bavarie ti Declaraţia mutrinda anvărtuşearea a ligăturloru bilatearali, cari pruveadi şi ahurhearea diznău a lucărlui la Comisia Mixtă Guvernamentală România-Bavaria tru aestu an, la Munchen.



    Markus Söder năpoi adusi aminti sinferlu tră duţearea ma largu a investiţiilor tru economia ali Românie, capitol la cari landul Bavaria easti, pi ningă comerţi, pi protlu loc abamisa di landurile ghimane. Părţăli vor s’dizvolte cooperarea tru domeniul energiillei regenearabile şi ali tranziţie veardi şi lu spusiră sinferlu ta s’lucreadză tru domenii di kipită, catacum sectorlu digital, inteligenţă artificială, biomedicină.



    Aţelli doi analţă oficiali fură simfuñi că un important rol di catalizator a dialoglui anamisa di ateali dauă văsilii lu-ari minoritatea ghimană ditu România, ditu cari işiş prezidentulu Klaus Iohannis faţi parte şi di româñilli cari ş-feaţiră nicukirată tru Ghirmania. Uidisitu cu prim-ministrului Markus Söder, tru landul Bavaria băneadză nai ma marea comunitate di cetăţeni români ditu Germania, iara aesta yilipseaşti ună paradigmă di integrare şi minteari activă tru bana suţială şi culturală. Prezidentulu ali Românie şi prim-ministrul ali Bavarie avură şi ună alăxeari di opinii mutrinda catandisea di securitate şi năpoi spusiră andrupămintulu tră Ucraina ţi easti stuhinată di un an cu ataca arusească.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Cooperare româno-bavareză

    Cooperare româno-bavareză

    Relaţiile economice, politice şi culturale, precum şi sprijinul pentru aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie au jalonat vizita la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Schimburile comerciale între România şi puternicul land german s-au apropiat, anul trecut, de 7 miliarde de euro.



    Premierul Nicolae Ciucă consideră că părţile pot explora noi domenii de cooperare cum ar fi inteligenţa artificială, digitalizarea, industria alimentară sau agricultura. Şeful guvernului de la Bucureşti a constatat, pe de altă parte, că Bucureştiul poate conta pe sprijinul Bavariei pentru atingerea obiectivului aderării la Schengem, ratat, încă o dată, anul trecut, din cauza opoziţiei Austriei. Markus Söder a afirmat că va încerca să înlăture reticenţele oficialilor de la Viena.



    Markus Söder: Noi susţinem România pe drumul său către aderarea la Spaţiul Schengen. Este foarte important ca noi, în Europa, să înţelegem că, aici, având în vedere situaţia cu Ucraina şi cu Rusia, provocările sunt la cu totul alt nivel; şi nu trebuie să ne simţim profesori, ci trebuie să ne sprijinim reciproc şi să ne apreciem. Am văzut eforturile şi progresele care s-au făcut şi pentru Europa ar fi bine. Nu suntem membri de clasa întâi şi clasa a doua. Suntem toţi împreună şi trebuie să ne sprijinim şi vom avea succes doar dacă ne sprijinim, şi nu altfel”.



    Prim-ministrul Bavariei l-a asigurat şi pe preşedintele Klaus Iohannis de sprijinul landului său în dosarul Schengen. Şeful statului a subliniat legăturile politice, economice şi culturale intense dintre România şi Bavaria şi lunga lor tradiţie. El a salutat semnarea de către prim-ministrul României şi prim-ministrul Bavariei a Declaraţiei privind consolidarea relaţiilor bilaterale, care prevede şi reluarea activităţii Comisiei Mixte Guvernamentale România-Bavaria în acest an, la Munchen.



    Markus Söder a reiterat interesul pentru continuarea investiţiilor în economia României, capitol la care landul Bavaria se află, alături de comerţ, pe primul loc între landurile germane. Părţile vor să dezvolte cooperarea în domeniul energiei regenerabile şi al tranziţiei verzi şi şi-au exprimat interesul de a colabora în domenii de vârf, precum sectorul digital, inteligenţă artificială, biomedicină.



    Cei doi înalţi oficiali au fost de acord că un important rol de catalizator al dialogului între cele două ţări este jucat de minoritatea germană din România, din care însuşi preşedintele Klaus Iohannis face parte şi de românii care s-au stabilit în Germania. Potrivit prim-ministrului Markus Söder, în landul Bavaria trăieşte cea mai mare comunitate de cetăţeni români din Germania, iar aceasta oferă un exemplu de integrare şi implicare activă în viaţa socială şi culturală. Preşedintele României şi prim-ministrul Bavariei au avut şi un schimb de opinii privind situaţia de securitate şi au reafirmat susţinerea pentru Ucraina supusă de un an agresiunii ruse.






  • Comisia Europeană lucrează la definirea limitelor concurenţei între societăţi

    Comisia Europeană lucrează la definirea limitelor concurenţei între societăţi

    Definirea pieţei este un prim pas important în evaluarea concentrărilor economice şi a majorităţii cazurilor antitrust, având ca scop stabilirea limitelor concurenţei între societăţi. Comunicarea privind definirea pieţei este în curs de revizuire pentru prima dată de la adoptarea sa, în 1997. Acest proces ţine seama de evoluţiile semnificative din această perioadă, în special de digitalizare şi de noile modalităţi de a oferi bunuri şi servicii, ce reflectă natura interconectată şi globalizată a schimburilor comerciale.

    Principalul obiectiv al revizuirii este să ofere societăţilor mai multe orientări şi un grad sporit de transparenţă şi securitate juridică pentru a facilita conformitatea, inclusiv prin exemple concrete – precizează Executivul comunitar, într-un comunicat. Revizuirea urmăreşte, de asemenea, să contribuie la o asigurare mai eficientă – de către Comisie şi autorităţile naţionale din domeniul concurenţei – a respectării normelor. Modificările propuse oferă orientări noi sau suplimentare cu privire la diverse aspecte esenţiale legate de definirea pieţei: explicaţii privind principiile definirii pieţei şi modul în care definiţia pieţei este utilizată în scopul aplicării normelor în materie de concurenţă, un accent mai mare pe elemente care nu sunt legate de preţ (cum ar fi inovarea şi calitatea produselor şi serviciilor) şi clarificări privind aplicarea prospectivă a definiţiei pieţei, în special pe pieţele care se preconizează că vor face obiectul unor tranziţii structurale (de pildă, schimbări tehnologice sau de reglementare).

    În plus, modificările propuse oferă clarificări în ce priveşte tehnicile cantitative, precum şi orientări extinse privind posibilele surse de dovezi şi forţa probantă a acestora, pe baza experienţei materiale a Executivului comunitar şi a abordării bazate pe fapte a definirii pieţei.

    Părţile interesate sunt invitate să îşi prezinte observaţiile cu privire la proiectul de comunicare până la 13 ianuarie anul viitor. Pe baza dovezilor colectate, inclusiv a observaţiilor primite în cadrul acestei consultări publice, Comisia Europeană va revizui şi va finaliza proiectul, astfel încât versiunea finală a noii comunicări privind definirea pieţei să fie gata în al treilea trimestru din 2023.


  • Creştere a schimburilor comerciale dintre România şi Republica Moldova

    Creştere a schimburilor comerciale dintre România şi Republica Moldova

    Volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Moldova a fost de 573 milioane de dolari americani în primul trimestru, în creştere cu 8,37% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, a afirmat joi Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, potrivit Agerpres.



    “Comerţul bilateral dintre România şi Republica Moldova a crescut spectaculos în ultimii zece ani, printre altele, şi graţie investiţiilor româneşti care au crescut în toată această perioadă. Astfel, nivelul schimburilor comerciale s-a dublat în cinci, de la 1 miliard de dolari în 2014, la 1,95 miliarde dolari în 2020, cu un vârf de 2,2 miliarde dolari în 2019, anul de dinainte de pandemie, a menţionat Daniel Ioniţă, la conferinţa de afaceri Republica Moldova – destinaţie pentru investiţiile româneşti. Ambasadorul României în Republica Moldova a adăugat că, la data de 31 martie 2021, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Moldova a fost de 573 milioane de dolari, din care exportul a fost de 381,5 milioane de dolari, iar importul de 191,5 milioane dolari, soldul fiind de 189,97 milioane dolari, în favoarea României.”



    Potrivit celea;i surese, volumul schimburilor comerciale totale a crescut per ansamblu cu 8,37%, față de anul trecut, “ceea ce pentru noi reprezintă semne de încurajare, semne de revenire treptată la normalitate”. În mare parte, importurile de produse româneşti în Republica Moldova sunt reprezentate de produse petroliere, fiind urmate de medicamente, automobile, fire şi cabluri electrice. Alte importuri includ fire din cupru, insecticid, aparate electrice,”toate fiind inputuri indispensabile, procese de producţie din Republica Moldova – şi din care depind la modul direct competitivitatea producătorilor autohtoni, inclusiv pe piaţa Uniunii Europene”, a mai spus Ioniță.



    “Investiţiile româneşti se găsesc în majoritatea domeniilor de activitate din Republica Moldova: în producţie, în comerţ, în finanţe şi bănci, tehnologie, servicii, protecţia mediului, în domeniul farmaceutic şi în domeniul medical. România ocupă locul I după numărul de societăţi cu capital integral sau parţial românesc înregistrat – 1.653 şi, de asemenea, locul I după valoarea capitalului românesc subscris, respectiv 245 milioane dolari americani. Sectorul bancar domină această cifră investiţională, cu o valoare de circa 78 milioane de dolari americani”, a subliniat ambasadorul României în Republica Moldova.



    Potrivit datelor statistice, sunt înregistrate în România un număr de 6.371 societăţi comerciale cu capital moldovenesc, cu un total subscris echivalent sumei de 59 milioane dolari, a adăugat Daniel Ioniţă. Republica Moldova ocupă locul 35 în clasamentul pe ţări a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină în România. Conferinţa de afaceri Republica Moldova – destinaţie pentru investiţiile româneşti a fost organizată în sistem online de Uniunea Naţională a Patronatului Român (UNPR) şi Asociaţia Investitorilor din România în Republica Moldova (AIR) din cadrul Ambasadei României în Republica Moldova.

  • Noua strategie comercială a UE

    Noua strategie comercială a UE

    Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a început prezentarea noii strategii comerciale a Uniunii cu expunerea princiapalului scop pentru care se fac modificările:

    Avem nevoie de un comerț deschis care să susțină redresarea economică în urma pandemiei de Covid 19. 35 de milioane de locuri de muncă din întreaga Uniune depind de schimburile comerciale.

    Miza este așadar importantă, la fel ca și reformele avute în vedere:

    Am să vă descriu în 3 cuvinte noua noastră strategie: va fi deschisă, durabilă și fermă. În urma consultărilor cu guvernele statelor membre, cu Parlmanentul european și oamenii de afaceri, dar și cu societatea civilă și cetățenii, am ajuns la concluzia că avem nevoie nevoie de o politică în domeniul comerțului care să țină cont de oameni și de valorile noastre, care să contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.

    În același timp comerțul trebuie să vină în ajutorul tranziției către o economie digitală și verde, fără emisii de gaze cu efect de seră.

    Viitoarele noastre acorduri comerciale vor conține ca element esențial angajamente privind respectarea Acordului de la Paris, a anunțat acelaşi Valdis Dombrovskis.

    Iar agenția France Presse remarcă faptul că și în momentul de față chestiunile climatice și de mediu sunt motivele pentru care mai multe state membre sunt reticente față de ratificarea acordului de liber schimb încheiat de Uniune cu cele 4 țări din grupul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay). Reticențele sunt legate de o posibilă despădurire a junglei amazoniene.

    În noua sa strategie comercială, Uniunea Europeană pledează pentru o reformă profundă a Organizației Mondiale a Comerţului, paralizată în ultimii ani de tensiunile dintre Statele Unite și China.

    Organizația a asigurat decenii intregi stabilitatea de care avea nevoie comerțul pentru a se extinde. Acest lucru le-a permis țărilor să se dezvolte prin integrarea în economia globală. Dar regulile nu mai sunt de actualitate. Nu mai garantează corectitudinea. Nu mai răspund nevoilor de sustenabilitate și nici provocărilor digitale, a punctat același Valdis Dombrovskis, pentru care recenta numire în fruntea OMC a unei economiste din Nigeria, cu o cariera de 25 de ani la Banca Mondială, este un semn ca lucrurile pot merge în direcția cea bună.

    Uniunea speră totodată într-o cooperare mai aprofundată cu noua administrație americană, condusă de președintele Joe Biden, după cei 4 ani de politică protecționistă promovată de predecesorul său, Donald Trump.


  • Guvernul de la Roma şi românii din Italia

    Guvernul de la Roma şi românii din Italia

    Relaţiile româno-italiene se desfăşoară sub semnul unui Parteneriat
    Strategic Consolidat, semnat de miniştrii de Externe ai celor două ţări la 9
    ianuarie 2008. Iar prezenţa unei numeroase comunităţi româneşti în Italia – de
    circa 1,2 milioane de persoane – şi a unei importante comunităţi de afaceri
    italiene în România conferă o dimensiune social-economică specială acestor
    relaţii.


    În timp, contactele politice au fost frecvente şi variate:
    preşedintele României a fost în Italia în 2008, 2011 şi 2015, iar primul
    ministru în 2009, 2012 şi 2014. Vizitele în România ale oficialilor italieni la
    cel mai înalt nivel al statului nu au lipsit nici ele – 2011 şi 2016. Să mai
    spunem că între România şi Italia a fost instituit mecanismul Summit-urilor
    Interguvernamentale    : prima ediţie s-a desfăşurat în anul 2008, la Roma, iar a
    doua a avut loc în 2011, la Bucureşti.


    Italia este unul dintre principalii
    parteneri economici ai României, atât prin prisma schimburilor comerciale, cât
    şi prin cea a investiţiilor efectuate. Conform datelor statistice, la 31 martie
    2017 schimburile comerciale româno-italiene însumau peste 3,5 miliarde euro,
    adică cu mai bine de 5% mai mari în raport cu anul anterior. Nu trebuie uitate nici
    schimburile cultural-ştiinţifice! La Roma funcţionează Accademia di Romania,
    iar la Veneţia Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistă. Există 3
    lectorate italiene în România (la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara), precum
    şi 6 lectorate româneşti în Italia (la Calabria, Napoli, Padova, Pisa, Roma şi
    Torino). Apoi, în Italia există peste 100 de asociaţii româneşti. Totodată, în
    România sunt 5 licee cu clase bilingve româno-italiene. Acestea fiind spuse,
    declaraţiile oferite corespondentului Radio România în capitala italiană de
    către actualul ministru de Interne, Matteo Salvini, vin să confirme relaţia
    bilaterală foarte bună. Românii – a spus el – reprezintă comunitatea cea mai
    numeroasă din Italia, dar şi cel mai bine integrată din punct de vedere
    economic, cultural şi comercial    .     De aceea, Matteo Salvini a precizat că este de
    datoria sa ca, în fiecare zi, să protejeze majoritatea covârşitoare a românilor,
    oameni de treabă, izolându-i şi pedepsindu-I pe acei puţini infractori care reuşesc
    să le păteze acestora imaginea.


    Pe de
    altă parte, ministrul Salvini are aşteptări din partea
    României, care deţine preşedinţia semestrială în curs a Consiliului Uniunii
    Europene. El speră că în acest mandat vor fi închise jocuri începute de ani de
    zile pe dosare economice, pentru a lăsa loc problemelor urgente reprezentate de
    ocuparea forţei de muncă, schimburi comerciale, turism, agricultură sau pescuit.
    Nu în ultimul rând, Matteo Salvini este de părere că Europa nu poate să
    reprezinte doar o piaţă bancară, financiară sau de afaceri, ci trebuie să se
    întoarcă spre valorile umane şi ale familiei.

  • UE îşi consolidează relaţiile cu Noua Zeelandă

    UE îşi consolidează relaţiile cu Noua Zeelandă

    Uniunea Europeană şi
    Noua Zeelandă îşi consolidează relaţiile comerciale. După ce, în 2017, cei doi
    parteneri se angajaseră să respecte un set de reguli de cooperare comercială,
    în luna mai a anul trecut Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie care
    autoriza deschiderea negocierilor pentru Acordul de comerţ liber cu Noua
    Zeelandă.


    La sfârşitul săptămânii
    trecute, la Bruxelles, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a subliniat
    importanţa încheierii unui parteneriat comercial de durată cu Noua Zeelandă: Trebuie să facem tot posibilul pentru ca
    acordul comercial cu Noua Zeelandă să fie încheiat în cursul acestui an. Sunt
    convins de faptul că vom reuşi acest lucru până la finele mandatului meu, având
    în vedere optimismul şi entuziasmul care au marcat această întâlnire. Noua
    Zeelandă ocupă deja un loc important pe harta statelor aproape de inimile
    noastre. Nu există nimic între Noua Zeelandă şi Uniunea Europeană ce ar putea
    ridica probleme, deşi vom avea de discutat despre lucruri dificile şi
    solicitante. Relaţiile noastre comerciale se dezvoltă în cel mai bun mod posibil,
    avem idei noi în ceea ce priveşte reformele Organizaţiei Mondiale a Comerţului
    şi, de asemenea, vom discuta despre schimbările climatice nu doar la modul
    marginal. Acesta este un scop comun al Uniunii Europene şi al Noii Zeelande, al
    meu şi al premierului Noii Zeelande.



    În afara schimburilor
    comerciale care vizează bunurile şi serviciile, acordul bilateral între Uniunea
    Europeană şi Noua Zeelandă garantează recunoaşterea mutuală a anumitor
    certificate tehnice, inclusiv proceduri de evaluare pentru echipamente şi
    produsele medicale şi de telecomunicaţii, dar şi utilaje şi instalaţii
    mecanice. Uniunea Europeană este cel de-al treilea partener economic important
    al Noii Zeelenade, după China şi Australia. Valoarea totală a comerţului cu
    mărfuri s-a ridicat la 8,7 miliarde de euro în 2017. Exporturile Noii Zeelande
    către Uniunea Europeană sunt în mare parte reprezentate de produse agricole, în
    timp ce comunitatea europeană trimite spre Noua Zeelandă în special bunuri
    manufacturate.


    Ambii parteneri
    comerciali fac parte din Organizaţia Mondială a Comerţului. Printre cele mai
    importante provocări de pe agenda 2019 a parteneriatului comercial dintre
    Uniunea Europeană şi Noua Zeelandă se numără schimbările climatice, dezvoltarea
    durabilă şi protecţia mediului, dar şi lupta împotriva terorismului.


  • Scutul de confidențialitate UE-SUA

    Scutul de confidențialitate UE-SUA

    Scutul de
    confidenţialitate UE-SUA reprezintă un cadru pentru schimburi de date cu
    caracter personal în scopuri comerciale între Bruxelles şi Washington    , adoptat
    în iulie 2016. Unul dintre scopurile sale este acela de a permite companiilor
    din SUA să primească mai uşor date cu caracter personal de la organizaţii din
    Uniunea Europeană, protejând, însă, drepturile fundamentale ale cetăţenilor
    comunitari. Pentru a monitoriza punerea în aplicare a scutului este prevăzută o
    întâlnire anuală. Raportul privind cea de-a doua reexaminare a funcţionării
    Scutului de confidenţialitate UE-SUA arată că, în
    general, acesta este un succes. Peste 3850 de societăți au primit certificare,
    inclusiv companii precum Google, Microsoft și IBM – alături de numeroase
    IMM-uri.


    UE și SUA se confruntă
    cu provocări comune tot mai mari în ceea ce privește protecția datelor cu
    caracter personal, aşa cum a arătat şi scandalul Facebook / Cambridge Analytica,
    a subliniat, cu prilejul prezentării, comisarul pentru justiție,
    consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová: Vrem ca scutul de confidenţialitate
    să fie un mecanism fiabil, care să ne asigure supravegherea a ceea ce se
    întâmplă în SUA. Am văzut că Administraţia SUA a implementat majoritatea
    recomandărilor pe care le-am făcut în primul raport anual. Nu vedem, însă,
    progrese în ceea ce priveşte numirea unui Avocat al poporului permanent. E
    adevărat, totuşi, că au fost date asigurări privind angajamentul deplin al SUA
    pentru acest lucru. Am inclus un termen clar pentru acest lucru, aşteptăm ca
    guvernul SUA să identifice, până pe 28 februarie 2019, o persoană care să ocupe
    această poziţie în mod permanent.


    Printre
    îmbunătățirile deja efectuate de către SUA la recomandarea Comisiei se numără instituirea
    de către Departamentul Comerțului a
    mai multor mecanisme, cum ar fi un sistem de control prin sondaj, care
    selectează societăți în mod aleatoriu pentru a verifica dacă acestea respectă
    principiile Scutului de confidențialitate. Au fost verificate 100 de societăți:
    21 dintre acestea prezentau probleme care în prezent sunt rezolvate.
    Procedurile de verificare a conformității includ, de asemenea, analiza
    site-urilor web ale participanților la Scutul de confidențialitate, pentru a se
    asigura faptul că linkurile către politicile de confidențialitate sunt corecte.


  • După un an, rezultatele acordului UE-Canada sunt pozitive

    După un an, rezultatele acordului UE-Canada sunt pozitive

    La 21 septembrie, s-a împlinit un an de la intrarea provizorie în vigoare a
    CETA – Acordul economic şi comercial cuprinzător dintre UE şi Canada. Potrivit
    comunicatului Comisiei Europene, acordul începe deja să producă beneficii
    pentru exportatorii din Uniune.




    Peste
    tot în UE, cele mai recente statistici disponibile, privind perioada octombrie
    2017-iunie 2018, indică o creștere a exporturilor cu peste 7 % de la un an la
    altul. În unele sectoare se înregistrează chiar rezultate deosebit de bune. Astfel,
    în sectoarele mașinilor și utilajelor mecanice, care reprezintă o cincime din
    exporturile UE în Canada, s-au realizat creșteri de peste 8%. Produsele
    farmaceutice, care reprezintă 10 % din exporturile UE către Canada, au
    înregistrat o creștere de 10 %. Și în alte domenii exporturile sunt în creștere:
    mobilier, parfumuri/cosmetice, articolele de încălțăminte şi cele vestimentare.
    De asemenea, exporturile de fructe și fructe cu coaja lemnoasă au crescut cu 29
    %, cele de ciocolată cu 34 %, cele de vin spumant cu 11 %.


    Eurodeputatul
    Iuliu Winkler, PPE, vicepreşedintele Comisiei pentru comerţ internaţional din
    cadrul Parlamentului European, comentează: Cifrele pe care Comisia Europeană le-a dat
    publicităţii cu ocazia aplicării, de un an de zile, în mod provizoriu, a
    Acordului comercial dintre UE şi Canada sunt nişte cifre foarte bune… Ele se
    referă la nouă luni, deci, deocamdată este prea devreme să putem stabili o
    tendinţă… Dar putem să spunem că este un început foarte bun. Eu sunt convins şi cred că acesta a fost şi
    sensul acestei sărbătoriri a unui an de aplicare provizorie, din partea
    Comisiei Europene, să dea semnalul că au de câştigat companiile, cetăţenii,
    până la urmă… Chiar în România care, evident, din păcate, nu este liderul
    comerţului european cu Canada, totuşi şi la noi sunt peste 300 de companii care
    exportă direct în Canada şi aceste exporturi ale României pe direcţia Canada
    susţin circa 42 de mii de locuri de muncă. Dincolo de aceste cifre, trebuie să
    vedem relevanţa mai amplă a relaţiei UE – Canada. Mai ales în condiţiile în care,
    pe cealaltă parte a continentului american, avem un preşedinte la Casa Albă
    care se războieşte cu toată lumea, se războieşte acum mai ales cu China, dar
    are problemele lui şi cu UE… în condiţiile în care vedem această volatilitate
    în economia globală şi în domeniul serviciilor financiare, mai ales, un punct
    stabil, o ancoră şi chiar un punct de creştere, ceea ce pare să însemne Canada
    pentru UE, este un lucru foarte valoros.



    Acordul CETA
    a eliminat tarife pentru 98% dintre produsele ce fac obiectul schimburilor
    comerciale dintre UE și Canada.     În baza acordului, 143 de alimente și băuturi
    de înaltă calitate din UE (indicațiile geografice) pot fi vândute acum cu
    denumirea proprie în Canada și sunt protejate împotriva imitației. De asemenea,
    acordul oferă condiții mai bune pentru prestatorii de servicii, o mai mare
    mobilitate pentru angajații întreprinderilor și un cadru care să permită
    recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, de la arhitecți până la
    operatorii de macarale.


    Acordul va intra însă în vigoare integral și
    definitiv numai după ce va fi ratificat de toate statele membre ale UE.




  • UE va intenta un proces la OMC împotriva taxelor impuse de SUA la aluminiu şi oţel

    UE va intenta un proces la OMC împotriva taxelor impuse de SUA la aluminiu şi oţel

    Uniunea Europeană va intenta un proces la Organizaţia Mondială a
    Comerţului (OMC) împotriva taxelor impuse de SUA pe importurile de oţel şi
    aluminiu din UE    .



    Admistraţia Statelor
    Unite ale Americii a anunţat intrarea în vigoare de la data 1 iunie a taxelor
    vamale la importuri de 25% pentru oţel şi de 10% pentru aluminiu impuse Uniunii
    Europene, Mexicului şi Canadei    . Într-un prim răspuns, şeful Executivului
    comunitar, Jean-Claude Juncker, a afirmat că Uniunea Europeană va cere o
    soluţionare prin Organizaţia Mondială a Comerţului şi va aplica măsuri de
    contrabalansare. Este total inacceptabil ca o ţară să impună măsuri
    unilaterale atunci când vine vorba de comerţul mondial    , a mai spus Jean-Claude
    Juncker.

    Statele Unite au încercat să utilizeze
    ameninţarea restricţiilor comerciale ca pe o pârghie pentru a obţine concesiuni
    din partea Uniunii Europene, însă nu acesta este modul în care facem afaceri şi
    cu siguranţă nu între parteneri, prieteni şi aliaţi de lungă durată    , a
    declarat Comisarul european pentru Comerţ,
    Cecilia Malmstrom, care a adăugat: Statele Unite au încercat să ne
    determine să facem concesii înainte să aflăm despre aceste limitări ale
    schimburilor comercial, ale exporturilor noastre care să se facă pe baza unor
    iniţiative asumate de noi sau pe baza unor cote prestabilite. Uniunea
    Euroipeană nu negociază în acest mod! Aşadar, acesta este momentul în care ne
    găsim, avem tarife impuse, lucru care se petrecut şi în privinţa Canadei şi
    Mexicului. Noi am fost extrem de clari în privinţa consecinţelor unei astfel de
    acţiuni. Uniunea Europeană a trimis o solicitare Organizaţiei Mondiale a
    Comerţului, alte ţări vor proceda la fel. Am început pregătirile pentru o
    reacţie adecvată. Evident, ne vom consulta cu ţările membre. Data limită este
    20 iunie. Desigur, ne vom documenta şi vom supraveghea piaţa
    oţelului şi a aluminiului pentru a vedea dacă avem cantităţi ce urmează să
    ajungă în Statele Unite. Noi suntem hotărâţi să protejăm sistemul multilateral;
    Organizaţia Mondială a Comerţului nu este perfectă dar am construit-o împreună
    cu partenerii noştri americani şi ne aşteptăm ca toată lumea să respecte
    regulile.





    UE a avertizat că va
    taxa supliementar motocicletele Harley Davidson şi bourbonul    , măsuri adresate
    bazei politice a parlamentarilor republicani. Statele membre ale UE au susţinut
    planul Comisiei Europene de a aplica taxe pe importuri din SUA de 2,8 miliarde
    de euro (echivalentul a 3,4 miliarde dolari), dacă Washingtonul nu va mai
    acorda UE derogări de la tarifele pe oţel şi aluminiu.




  • Consiliul UE-Cuba

    Consiliul UE-Cuba

    Pe 4
    iulie 2017, Parlamentul European a aprobat primul acord de cooperare între
    Uniunea Europeană şi Cuba    . Europarlamentarii de la Strasbourg au votat Acordul
    pentru Dialog Politic şi Cooperare, unii dintre ei exprimându-și încrederea că
    noua platformă de dialog cu fosta țară comunistă va fi de bun augur pentru
    ambele părți. Parlamentul European cerea autorităţilor cubaneze să deschidă un
    proces democratic care include respectarea drepturilor omului, libertatea
    media, libertatea de asociere, precum şi alegeri libere    . De asemenea,
    Parlamentul European a adoptat și o rezoluţie prin care Uniunea Europeană va
    asista tranziţia economică şi politică în Cuba, inclusiv către standardele
    democratice. Europarlamentarii au cerut eliberarea persoanelor încarcerate
    pentru idealurile lor şi pentru activitatea lor politică paşnică.


    Într-o
    conferință de presă ținută la Bruxelles după întâlnirea bilaterală cu Bruno
    Rodríguez Parrilla    , ministrul de externe al Cubei, înaltul reprezentant la
    Uniunii Europene pentru politică externă Federica Mogherini a rezumat
    intențiile acordului blocului european cu Cuba: Celebrăm astăzi prima reuniune a Consiliului de asociere
    dintre Uniunea Europeană și Cuba, cel mai mare organ de coordonare al acestui
    acord. Acordul, care este în aplicare provizorie din noiembrie 2017, a pus
    capăt unei anomalii. Până acum, Cuba a fost una dintre puținele țări din lume
    fără contracte cu Uniunea Europeană. Și asta în ciuda faptului că Uniunea
    Europeană este primul partener socio-comercial al Cubei, primul investitor și
    principalul asociat. Astăzi am decis să inițiem cinci noi dialoguri în domenii
    importante pentru ambele părți. Am acordat mai multă atenție colaborării în
    neproliferarea armelor de nimicire în masă. De asemenea, punem la punct un nou
    dialog despre controlul armelor convenționale, foarte important pentru regiune.
    Am pus la punct cooperarea pentru agenda 2030 și ne dorim să cădem de acord
    pentru a descoperi potențialul cooperării trilaterale, în țările terțe. Uniunea
    Europeană își dorește să lucreze mai strâns cu Cuba pe teme de interes comun,
    în Caraibe și în America Latină. Cuba a publicat un document pozitiv în ceea ce
    privește rezolvarea conflictelor și în ajutorul proceselor de tranziție. De
    exemplu, a intervenit în acordul de pace între guvernul din Columbia și Farq.
    Sperăm că, de asemenea, Cuba va putea să lanseze un document în ceea ce
    privește abordarea situației din Venezuela.

    Se
    așteaptă ca acordul Uniunea Europeană-Cuba să contribuie la revitalizarea
    schimburilor comerciale     după ce statul din America Centrală va duce la bun
    sfârșit reformele structurale. Uniunea Europeană deține 20% din comerțul pe
    care îl desfășoară Cuba și este cel mai mare investitor în țara
    central-americană. De asemenea, o treime din turiștii anuali de pe teritoriul
    Cubei provin din Uniunea Europeană.