Radio România Internațional

Tag: Schulz

  • January 30, 2017

    January 30, 2017

    PUBLIC DEBATE — The Romanian Justice Ministry is today hosting a public debate on the draft emergency ordinances aimed at granting collective pardon and amending the criminal code. Depending on the results of this consultation, the government will decide on the manner in which they will pass the draft laws – through emergency ordinance, by assuming responsibility or by forwarding a legislative package to Parliament. The debate is taking place in the context in which on Sunday evening massive street protests took place in Romania and abroad against these draft laws. As many as 100 thousand people participated in these protests. Similar protests also took place last Sunday. Opposition parties, civil society and organizations of magistrates believe that the aforementioned ordinances are meant to save from prison influential politicians or persons from the administration. The Justice Ministry believes that pardon and certain changes brought to the criminal law are required by the overcrowding of penitentiaries, an issue identified by the Court of European Human Rights, and by some decisions made by the Constitutional Court. We recall that Romania is among the first 3 countries in Europe with the greatest number of sentences issued by the European Court, most of them being related to the conditions in penitentiaries.



    2017 DRAFT BUDGET — Romania’s Supreme Defense Council will convene in Bucharest on Tuesday. The meeting was called on Friday by President Klaus Iohannis in order to approve the 2017 draft budget for the institutions in the national security field. President Iohannis had warned that a drop in these institutions’ budgets would be tantamount to an attack on Romanians’ safety. The PM Sorin Grindeanu announced that, during the meeting, he would support his point of view regarding the 2017 draft budget. As compared to the budget bill presented last week, the document was slightly amended in the sense that the budget allocation for healthcare, education, transports, agriculture and SMEs was increased. The Defense Ministry will receive 2% of the GDP. Smaller budgets than last year will be allotted to the Labour Ministry, the Regional Development and Finance Ministries, the Presidential Administration and the Romanian Intelligence Service. After the 2017 draft budget is approved by Government it will be debated by Parliament. The opposition has already announced it is preparing several amendments.



    PARIS — The French Socialists designated Benoit Hamon, aged 49, a former education minister, to run in this year’s presidential election. In the final tour, Hamon got almost 58% of the votes cast as compared to 42% obtained by the former PM Manuel Valls. According to Radio Romania’s correspondent to Paris, Benoit Hamon would like the Socialists to join forces with the other leftist parties and with the Ecologists, but this union is hard to achieve. Running as favorites in this spring’s election are Marine Le Pen, the leader of the National Front far-right party, François Fillon, the right wing’s candidate, and Emmanuel Macron, an economy minister from 2014 to 2016.



    BERLIN — The German Social Democratic Party designated on Sunday, in Berlin the former President of the European Parliament, Martin Schulz, 61, to run as their candidate for the position of German Chancellor in the general elections due on September 24. The Social Democrat leader, Sigmar Gabriel, who is currently Vice Chancellor, decided not to run in the election, thus clearing the path for Schulz, who does better in opinion surveys. Furthermore, Sigmar Gabriel will cede the party’s presidency to Schulz, who will nevertheless have to obtain the vote of the party at the congress scheduled for March.



    QUEBEC ATTACK — The Canadian PM, Justin Trudeau, labeled as terrorist attack on Muslims the armed attack on a mosque in Quebec (in the southeast). According to the police, 6 people were killed and at least 8 wounded on Sunday by two masked people who entered the Islamic Cultural Center in Quebec and opened fire on the people who were praying. As many as 40 people were in the mosque at the moment of the attack. The police arrested two suspects but did not give further details. (translation by Lacramioara Simion)

  • Nachrichten 16.02.2016

    Nachrichten 16.02.2016

    Die rumänische Regierung will am Mittwoch ein Ma‎ßnahmenpaket zur Bekämpfung der Armut vorlegen. Der Plan umfasst rund 50 Ma‎ßnahmen. Neben Ultraschalluntersuchungen für Schwangere gehören u.a. Anreize für Impfprogramme, die Einrichtung von Kitas und Anreize zur Bekämpfung des Schulabbruchs dazu. Die Regierung schätzt die Zahl der armutsgefährdeten Kinder in Rumänien auf rund 1,7 Millionen. Die meisten von ihnen leben am Land.



    Der moldauische Präsident Nicolae Timofti ist am Dienstag zu einem zweitägigen Besuch in Bukarest angekommen. Auf seinem Programm stehen am Mittwoch Treffen mit seinem Amtskollegen Klaus Iohannis, dem Ministerpräsidenten Dacian Cioloş, dem Senatsvorsitzenden Călin Popescu-Tăriceanu und anderen rumänischen Amtsträgern. Bei den Gesprächen wird es um bilaterale Themen gehen, sowie um die europäische Agenda der Moldau und die Zusammenarbeit zwischen beiden Ländern im wirtschaftlichen, politischen und sozialen Bereich. Am Freitag hatte der moldauische Premier Pavel Filip die Entsendung eines humanitären Hilfspakets aus Rumänien bestätigt. Das Paket wird Lebensmittel für arme Bürger und eine Heizölreserve für Ausfälle der Gasversorgung enthalten.



    Die rumänischen Behörden haben im Fall der mit unbekannten Bakterien infizierten Kinder internationale Unterstützung beantragt. Das erklärte die Leiterin der Landesbeobachtungsstelle für ansteckende Krankheiten, Dr. Adriana Pistol. Mehrere Kinder aus dem südrumänischen Argeş im Alter von bis zu zwei Jahren waren an Darminfektionen mit schwerwiegenden Folgen erkrankt. Drei Kinder sind bis jetzt gestorben, zehn sind derzeit stationär in Behandlung, vier auf der Intensivstation. Unterdessen hat das Kontrollreferat des Ministerpräsidenten eine eigene Untersuchung des Falles gestartet. Gesundheitsminister Patriciu Achimaş-Cadariu wird am Mittwoch vor dem Gesundheitsausschuss der Abgeordnetenkammer über die Situation berichten.



    Ministerpräsident Dacian Cioloş ist in Brüssel mit EU-Parlamentspräsident Martin Schulz und anderen europäischen Amträgern zusammengekommen. Dabei sind Themen wie der Schengen-Beitritt Rumäniens, die Migration sowie die Lage in der Republik Moldau zur Sprache gekommen. Ciolos sagte dabei, dass Rumänien seine Rolle als Mitgliedsland der EU durch ein intensiveres Mirwirken an europäischen Fragen aktiver wahrnehmen müsse. Am Montag hatte sich Cioloş mit EU-Kommissionspräsident Jean-Claude Juncker unter anderem über die Verwaltungsreform unterhalten, die als Mittel zur Stärkung der Justizreform und der Korruptionsbekämpfung dienen könne. Die beiden sprachen auch über den Abschluss der Monitorisierung des rumänischen Justizwesens.



    Der frühere UN-Generalsekretär Boutros Boutros-Ghali ist im Alter von 93 Jahren gestorben. Das teilte der UN-Sicherheitsrat mit. Der Ägypter führte die UNO von 1992 bis 1996. Seine Amtsjahre waren geprägt vom weltpolitischen Umbruch und neuen Konflikten nach dem Ende des Kalten Krieges. So fielen in seine Amtszeit zahlreiche Friedensmissionen der UN, darunter die Einsätze in Somalia und im früheren Jugoslawien, sowie extrem blutige Konflikte wie der Völkermord in Ruanda. Vor allem wegen der Misserfolge der Blauhelmtruppen bei einigen der Friedensmissionen geriet Boutros-Ghali während seiner Amtszeit in die Kritik.



    Österreich setzt in der Flüchtlingspolitik auf schärfere Grenzsicherungsma‎ßnahmen, auch durch Zäune. Künftig solle die Südgrenze des Landes lückenlos deutlich strenger als bisher kontrolliert werden, sagten die Innenministerin Johanna Mikl-Leitner und der Verteidigungsminister Hans Peter Doskozil am Dienstag. Die Ma‎ßnahmen betreffen laut Regierung zwölf Grenzübergänge nach Slowenien, Ungarn und Italien.


    Mikl-Leitner will am Mittwoch nach Abstimmung mit Slowenien den «zeitnahen Beginn» der Verschärfungen bekanntgeben. Dann werde auch die Höhe der täglichen Obergrenze mitgeteilt. Das Land hat für 2016 eine Obergrenze von 37 500 Asylbewerbern festgelegt – weniger als die Hälfte der Zahl von 2015.


    Laut Innenministerium sollen Einsatzkräfte rasch verfügbar sein, um «gewaltsam vorgehende Personen oder Personengruppen» am Grenzübertritt zu hindern. Zudem sollen Autofahrer und Bahnreisende überprüft werden. Wenn nötig, sollen auch Kontrollen im Hinterland stattfinden.

  • Ratificarea Acordului de asociere Republica Moldova – UE

    Ratificarea Acordului de asociere Republica Moldova – UE

    Republica Moldova a fost, joi, vedeta zilei la Bruxelles. Parlamentul comunitar a ratificat, cu o largă majoritate de voturi, Acordul de Asociere a Chişinăului la Uniunea Europeană. Acordul, ce include şi o componentă de liber-schimb aprofundat şi cuprinzător, acoperă întreg teritoriul recunoscut internaţional al Republicii Moldova. Regiunea secesionistă pro-rusă Transnistria e parte integrantă a acestui teritoriu şi trebuie să fie subiect al acordului – au subliniat eurodeputaţii în cursul dezbaterilor. Ei vor şi ca UE să joace un rol mai important în găsirea unei soluţii pentru dosarul transnistrean.



    Preşedintele PE, social-democratul german Martin Schulz, promite că Bruxellesul va încerca să diminueze efectele embargoului rusesc asupra produselor agro-alimentare din Republica Moldova, prin care Moscova a înţeles să riposteze la orientarea Chişinăului spre Europa. Acordul de asociere, subliniază Schulz: “Nu este împotriva Rusiei, este vorba de cooperarea dintre Moldova şi noi, iată de ce ţinem cont de costurile survenite ulterior din cauza Rusiei. Este de neacceptat să impui sancţiuni economice unei ţări vecine, care decide să colaboreze cu noi. De când această colaborare reprezintă o ameninţare pentru Rusia? Iată de ce rămânem alături de Republica Moldova şi o vom sprijini şi salutăm decizia Moldovei de a avea un acord de asociere cu UE.”



    Pentru ratificarea acestuia, europarlamentarii au aprobat un raport al lui Petras Austrevicius, din Lituania, membru al grupului ALDE – liberalii europeni. El însuşi dintr-o ţară care, odată eliberată de sub ocupaţia sovietică, a ales să devină membră a UE şi NATO, eurodeputatul lituanian i-a declarat corespondentului Radio România la Bruxelles: “Rusia ar trebui să înceteze să mai viseze la vremurile din trecut, când Uniunea Europeană şi Rusia erau parteneri. Acum avem de-a face cu altă situaţie şi trebuie să o recunoaştem în mod deschis. De aceea, ratificarea acestui acord vine la momentul oportun.”



    Acordul reprezintă o nouă recunoaştere a opţiunii europene asumate de Republica Moldova — apreciază şi ministerul de Externe de la Bucureşti. Avocatul cel mai consecvent al traseului occidental al Chişnăului, România vecină apreciază, într-un comunicat al diplomaţiei sale, că aceasta e singura cale care poate să asigure tuturor cetăţenilor Republicii Moldova un viitor în demnitate, democraţie şi prosperitate. Bucureştiul mai speră şi că procesul de ratificare a Acordului de asociere va continua în ritm susţinut şi va fi finalizat cu succes, cât mai curând, în toate statele membre ale Uniunii Europene. Pe 3 iulie, la doar o săptămână după semnarea acestuia, România a fost prima care a ratificat Acordul de Asociere. Aşa cum, pe 27 august 1991, fusese primul stat din lume care recunoaştea indepedenţa noului său vecin, proclamată în aceeaşi zi.


  • Un nou Parlament European

    Un nou Parlament European

    Sprijinit de social-democraţi şi de popularii europeni, Martin Schulz a fost reales pentru un mandat de doi ani şi jumătate în funcţia de şef al legislativului european, consemnându-se astfel o premieră la Bruxelles — acelaşi titular în această funcţie. Printre priorităţile pe care Schulz le-a enumerat în mandatul actualei sesiuni se află şomajul în rândul tinerilor, reformele în domeniul financiar, agenda digitală şi o politică de azil comună.



    Martin Schulz: Parlamentul European trebuie să investească tot ceea ce poate în a lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor, pentru că şomajul distruge încrederea în instituţiile europene. De aceea, din calitatea mea de preşedinte al Parlamentului European, prioritatea numărul unu va fi să mă asigur că banii europeni vor fi investiţi în crearea de locuri de muncă pentru tânăra generaţie.”



    Uniunea Europeană va rezolva problemele interne doar atunci când va rezolva problemele regiunilor în care ele apar, consideră Schulz, iar aceste aspecte, spune el, oarecum neglijate din cauza crizei economice, au dus la neobservarea unor lucruri dramatice care se întâmplă în jur, precum războiul civil din Siria şi fluxurile de refugiaţi care vin de acolo. Sunt provocări în fiecare zi, precum destrămarea Irakului, radicalizarea care are loc în regiuni vecine ale Uniunii Europene, destrămarea unor state întregi — a amintit Schulz.



    În opinia sa, nu trebuie subestimate aceste lucruri şi e nevoie nu doar de o dezbatere despre cum trebuie gestionată situaţia la nivelul valurilor de refugiaţi, ci şi de mai mulţi bani pentru politica de dezvoltare. Reformele în domeniul financiar trebuie continuate, negocierile cu SUA pentru Acordul de liber schimb vor fi extinse şi vor fi dificile şi cu toţii suntem de acord că avem nevoie de o Cartă a Drepturilor Fundamentale Digitale, a mai spus Schulz, pledând, în acelaşi timp, pentru o politică comună de azil, pentru o justiţie pentru oameni şi o politică energetică prin care să se asigure independenţa în acest domeniu. Lupta împotriva schimbărilor climatice va avea, de asemenea, un rol important — a mai spus social-democratul Martin Schulz, ales prima dată preşedinte al Parlamentului European în ianuarie 2012.



    În a doua jumătate a actualei legislaturi, conducerea Parlamentului European va reveni unui reprezentant al popularilor. Din România, nominalizate de social-democraţi, respectiv de popularii europeni, eurodeputatele Corina Creţu şi Adina Vălean se vor număra printre cei 14 vicepreşedinţi ai Parlamentului European.