Radio România Internațional

Tag: Scoala Centrala

  • Clădirea Școlii Centrale de Fete din București, monument de patrimoniu

    Clădirea Școlii Centrale de Fete din București, monument de patrimoniu

    Printre liceele vechi din București, Școala Centrală de Fete ocupă un loc
    aparte, nu doar prin tradiția unei educații de calitate, dar și datorită
    clădirii care o găzduiește, clădire reprezentativă pentru primele manifesctări
    ale stilului arhitectural așa-numit național sau neoromânesc. Gândit în liniile sale principale de
    arhitectul Ion Mincu, proiectantul Școlii Centrale, stilul neoromânesc a fost
    dezvoltat ulterior de alți arhitecți și a ajuns la apogeu în interbelic când a
    devenit maniera predilectă de construcție a clădirilor publice și private din
    România Mare. Însă, indiferent de schimbările petrecute în timp, începuturile sale se regăsesc în stilul cu
    totul aparte ale Școlii Centrale de Fete din București. Înființată în 1852, în
    timpul domnitorului Țării Românești, Barbu Știerbey, școala avea un local
    impropriu în anii de după proclamarea Regatului României în 1881. De altfel,
    imediat după înființarea regatului, Parlamentul a adoptat un amplu program de
    construcție de clădiri publice, printre care și școli, alocând fonduri
    consistente pentru asta, aflăm de la Nicolae Șt. Noica, autorul volumului
    Istoria clădirii Școlii Centrale de Fete din București.

    Se promovează un proiect de lege pentru
    școli și instituții culturale de învățământ pentru care se alocă o sumă foarte
    importantă de bani, reprezenta cam 10% din bugetul țării de atunci. (…) între
    10% și 12% doar pentru construcții de clădiri. În anul 1885 se face primul pas.
    Se încheie un contract cu arhitectul Ion Mincu pentru a întocmi proiectul
    Școlii Centrale de Fete. În programul de construcție erau precizate toate
    funcțiunile pe care trebuia să le îndeplinească. Clasele trebuiau să aibă un
    volum ( suprafață și înălțime), astfel încât să fie 7 metri cubi de aer pentru
    fiecare elevă. Iar în bibliotecă unde ședeau poate mai mult, inclusiv în
    recreații, trebuia să fie nouă metri cubi de aer pentru fiecare elevă.
    Arhitectul Ion Mincu a respectat acest program. A făcut școala în forma unui
    dreptunghi. Ea a fost gândită să aibă subsol, parter și un etaj. Școala avea la
    vremea respectivă, în afară de clase, și internat. Fetele veneau, ședeau la
    internat, mâncau, căci aveau și o cantină.


    După o modificare a
    programului inițial propus de Ministeru Educației, după organizarea licitației
    pentru antrepriza de construcție, licitați câștigată de firma inginerului
    Sicard, lucrările au început în 1888. Iar doi ani mai târziu, în 1890, Școala
    Centrală de Fete s-a mutat de la vechea adresă din vecinătatea Spitalului
    Colțea, în noua clădire unde se află și azi lângă Grădina Icoanei. Pentru
    elevele de aici, arhitectul Ion Mincu și-a adaptat viziunea artistică pentru a
    le asigura tot confortul propice studiului.

    Nicolae Șt. Noica: În interiorul acestui dreptunghi era o
    curte, extraordinar de frumoasă și astăzi, după o sută de ani. În această
    curte, el a gândit să fie locul de recreere al elevelor. Și ieșeau în curte și
    își petreceau timpul din recreație aici. Ceea ce este interesant este că acest
    coridor care dădea spre grădină a fost închis cu niște coloane de tipul
    coloanelor de la mânăstiri. (…) La un moment dat, el a vrut să le lase
    deschise. Totuși, din cauza climei, a hotărât să le închidă și, față de
    sistemul de la mânăstiri, aici sunt închise cu un sistem de ferestre foarte
    bine construite și care funcționează și azi. Aș mai vrea să vă spun că pentru
    prima oară ele au introdus un nou stil în arhitectură.



    Noul
    stil îmbina arhitectura vernaculară și stilul brâncovenesc cu arhitectura
    bisericească autohtonă, dar și cu împrumuturi meditaraneene în privința
    ornamentelor. Cel mai bine se vede acest lucru la ornamentele din faianță
    colorată din zona cornișelor. Tot acolo, sus, sunt scrise numele celor mai
    ilustre soții de voievozi și domnitori, sprijinitoare, de asemenea, a culturii
    și educației. Odată cu studierea
    arhivelor în vedere descoperii planurilor originale întocmite de Mincu, autorul
    Nicoale Șt.Noica a descoperit și alte documente care reflectau interesul pentru
    învățământ în acea epocă de reformare a țării.

    Am găsit ștatele
    de plată ale profesoarelor care lucrau pe atunci la școala respectivă. (…) O
    profesoară de geografie sau de istorie sau de română era plătită cu 270 de lei
    aur. Cu 3 lei puteai să cumperi un gram
    de aur, deci 270 împărțit la 3 egal 90, deci 90 de grame de aur. Astăzi, gramul
    de aur a ajuns la 200 de lei. 90 înmulțit cu 200 fac 18.000. Azi 18.000 de lei
    salariu nu are niciun președinte sau
    ministru. Ori afirmația că erau puțini bani pe- atunci nu se susține.
    Meseriașii erau respectați, ca și un profesor adevărat. Și rezultatele s-au
    văzut de-a lungul timpului.


    Azi, la
    170 de ani de la înființarea Școlii Centrale de Fete și după 132 de la
    inaugurarea sediului actual, clădirea
    gândită de Ion Mincu poate fi admirată în forma sa originală.


  • District 40

    District 40

    Suntem
    invitaţi să petrecem, mai întâi, o noapte în zona Grădinii Icoanei din
    București. Un prim pas făcut de mai mulţi actori culturali, dar şi de
    locuitorii cartierului, pentru a afla cum poate fi valorificat potentialul
    cultural al unui cartier cu valoare istorică. Un proiect ARCEN (Asociaţa Română
    pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate), în care cinci locuitori ai
    districtului își vor deschide porțile între orele 20:00 – 02:00, printr-un
    program comun plin de experiențe vizuale și auditive, ateliere, expoziții și
    dezbateri. Am aflat despre ce este vorba de la Edmund Niculuşcă, fondator ARCEN: ARCEN lansează un proiect dedicat de fapt unei zone istorice a Bucureştiului,
    zona cartierului Icoanei. Se numeşte District 40 şi mai ales cifra asta, 40
    vine de la zona protejată 40, aşa cum apare în regulamentele de zonă protejată.
    Lansăm acest proiect în încercarea de a revitaliza, regenera, readuce mai
    aproape pe harta afectivă a bucureştenilor cartierul Icoanei. Cartierul are un
    enorm potenţial cultural, sunt foarte multe teatre, instituţii de cultură,
    institute culturale, birouri de arhitectură, universităţi, şcoli, licee. E un
    spaţiu inedit, putem spune, şi prin felul în care arată, arhitectural. Istoric
    e o fostă mahala care la un moment dat s-a dezvoltat spectaculos şi a devenit
    una dintre cele mai aristocratice zone din Bucureşti. Să nu uităm că în zona
    Icoanei locuia Eugeniu Carada, fondatorul Băncii Naţionale, Alexandru
    Marghiloman, prim ministru, Dimitrie Sturdza, la rândul lui prim ministru
    liberal. Tot aici e şi Şcoala Centrală, una dintre cele mai importante şcoli de
    fete din capitală. E o zonă cu o istorie cu totul deosebită.


    District 40 este o platformă
    deschisă care va facilita un dialog și o colaborare activă între toate organizațiile,
    comunitățile și instituțiile culturale din Cartierul Icoanei și împrejurimi.
    Platforma se adresează atât actorilor culturali, cât și locuitorilor
    cartierului. Ce porţi ne sunt pentru început deschise am aflat de la Edmund
    Niculuşcă: Pe 19
    mai, lansăm acest proiect cu ocazia Nopţii Muzeelor, deschidem cinci spaţii
    culturale din cartierul Icoanei, între orele 20.00 -02.00, într-un program
    comun care are ca temă memoria. E vorba de Şcoala Centrală ( din strada
    Icoanei), Rezidenţa Scena 9 (din strada I.L.Caragiale 32), Institutul Francez (
    de pe bulevardul Dacia 77), Librăria Cărtureşti, care va fi deschisă până la
    miezul nopţii (din bulevardul Magheru, colţ cu Arthur Verona) şi CINETic (din strada Tudor Arghezi). Aceste
    spaţii vor fi unite într-un program comun, pe 19 mai.


    Vizitatorii sunt invitaţi să
    exploreze subiectul Memoriei într-o diversitate de forme: memoria arhitecturii
    și a orașului, memoria recentă, memoria sunetelor și a vocilor, memoria
    afectivă și memoria ideilor, ne-a spus Edmund Niculuşă şi ne-a invitat la
    evenimente: Sperăm să vină foarte multă lume, pentru că
    noi nu facem altceva decât să propunem un traseu inedit printr-un cartier
    istoric, un traseu în care o să fie multă experienţă vizuală, multă experienţă
    auditivă. Tema memoriei va fi bine expusă în multe feluri. Nu e vorba de
    memoria mare, eroică, despre care se învaţă la şcoală, ci despre memoria mică.
    De plidă, e o provocare pentru public. La Şcoala Centrală vom invita publicul
    să spună ce ar pune în muzeul vieţii lor, dacă ar avea ocazia. La Rezidenţa
    Scena 9, vom avea o expoziţie de manuscrise de literatură contemporană
    românească, pentru că memoria se acumulează în fiecare zi, patrimoniul creşte
    în fiecare zi, prin contribuţiile oamenilor care scriu, care creează, în
    general. La CINETic va fi experienţa cea mai contemporană, va fi şi video
    maping şi tururi virtuale, acolo fiind mai degrabă o dezbatere filosofică între
    memoria care rămâne şi memoria care nu rămâne, ci rămâne doar ca experienţă. La
    Cărtureşti va fi un tur în casa prim-ministrului Dimitrie Sturdza, astăzi
    librăria Cărtureşti, o poveste foarte frumoasă, iar la Institutul Francez se
    vor aniversa 50 de ani de la Mai 68 (manifestările studenţeşti din Franţa),
    printr-o serie de proiecţii, printr-o conferinţă la miezul nopţii.


    District 40 este inițiat și
    curatoriat de Svetlana Cîrstean și Edmond Niculușcă, dezvoltat de ARCEN, care
    și-a construit o tradiție în conservarea și valorificarea patrimoniului
    cultural din zona Icoanei și coagularea unei comunități.


    Edmund Niculuşcă ne-a spus că acesta este doar un prim pas: Cartierul Icoanei face parte din cele 98 de zone protejate.
    Bucureştiul e împărţit în 98 de zone istorice, cu specificul lor, ce
    regulamentul lor de protecţie, cu calităţile ei, zona protejată Icoanei e o
    fostă mahala, deci cu un ţesut istoric tradiţional, care rămâne destul de bine
    conservat până astăzi şi care face parte din identitatea Bucureştiului. Dacă ne
    vom plimba prin cartierul Icoanei, cu siguranţă vom avea impresia între
    bulevardul Magheru, strada Mihai Eminescu, strada Vasile Lascăr sau piaţa
    Rossetti, că ne aflăm de fapt într-o insulă de identitate a oraşului. Din cele
    98 de zone protejate, una este zona Icoanei, care poartă numărul 40 şi pe care
    noi încercăm printr-o serie de evenimente culturale care vor fi lunare de-a
    lungul timpului şi care încep pe 19 mai, să activăm această zonă istorică.



    Pentru o mai bună cunoaştere a potențialului cultural
    și creativ din zonă, rămâneţi conectaţi la evenimentele organizate în zona
    Icoanei şi nu o să vă pară rău!

  • Radio Fiction Desk

    Radio Fiction Desk

    Des pièces de théâtre
    pour les ados, jouées par les ados. Rien de nouveau jusque-là, il y en a
    partout. Mais cette fois-ci, la rédaction de théâtre radiophonique de la
    Radiodiffusion roumaine invite les lycéens de Bucarest à jouer dans des pièces
    de théâtre… radiophonique. Une expérience unique de tous les points de vue pour
    chacun de ces élèves. Ils nous en parlent dans les minutes suvantes, aux côtés de leurs guides dans le monde des sons et du théâtre: Manuela Popescu, réalisatrice au département de théâtre radiophonique de la Radiodiffusion roumaine et Maia Morgenstern, fameuse actrice roumaine.

  • O nouă premieră la “Radio Fiction Desk – 2017”

    O nouă premieră la “Radio Fiction Desk – 2017”

    Vă
    invităm, începând de miercuri, 28 iunie, pe site-ul tnr.srr.ro, pagina
    radiofictiondesk.srr.ro, să ascultaţi şi să notaţi cea de a treia piesă din
    cadrul concursului Radio Fiction Desk – 2017, premiera radiofonică
    Rămăşagul, o adaptare după Vasile Alecsandri, interpretată de trupa de elevi
    – actori de la Şcoala Centrală din Capitală.


    Din
    distribuţie fac parte: Silvia-Maria Benţea, Alexandru Cotan, Iuliana-Gabriela
    Curticăpean, Antonia-Denisa Marin, Mihnea-Paul Popescu, Adelina-Maria Szasz,
    Andreea-Nicoleta Tcaciuc, îndrumaţi de doamna profesoară Catrinel Albert.
    Echipa de realizatori este formată din: Florin Bădic şi Mirela Anton -
    asistenţa tehnică, Renata Rusu – regia de studio, Patricia Prundea – regizor
    muzical, Vasile Manta – regizor artistic, Silvia Cusursuz – adaptarea
    radiofonică şi Manuella Popescu – realizator.


    Această
    nouă înregistrare radiofonică se alătură primelor două piese din actuala ediţie
    – Bacul nu-i sfârşitul lumii, de Filip Columbeanu – interpretată de
    elevii-actori de la Colegiului Naţional Ion Neculce şi Steaua fără nume, o
    adaptare după Mihail Sebastian – interpretată de elevii-actori de la Colegiul
    Naţional Gheorghe Şincai, piese care pot fi ascultate şi votate pe site-ul
    tnr.srr.ro, pagina radiofictiondesk.srr.ro.


    Radio
    Fiction Desk este un proiect concurs, realizat de Radio România, prin Centrul
    Cultural Media – Teatrul Naţional Radiofonic, în colaborare cu Inspectoratul
    Şcolar al Municipiului Bucureşti, care îşi propune colaborarea cu trupe de
    actori formate din elevi ai liceelor bucureştene, pentru a realiza spectacole
    de teatru radiofonic. Succesul deosebit de care s-au bucurat primele două
    ediţii şi entuziasmul din cea de a treia ediţie sunt o dovadă a creşterii
    interesului tinerei generaţii pentru această formă deosebită de exprimare
    artistică – teatrul radiofonic.


    Proiectul
    va continua în toamnă, cu încă o trupă de elevi-actori de la Colegiul Naţional Cantemir
    Vodă. După desfăşurarea stagiilor de pregătire, cu participarea echipei de
    realizatori şi a unor mari actori ai scenei româneşti – aşa cum au făcut şi
    colegii lor deja intraţi în concurs – aceştia vor înregistra piesa de teatru
    selectată care, apoi, va fi postată pe site-ul mai sus menţionat.


    Ca
    şi la ediţiile precedente, proiectul se va încheia în luna decembrie, cu o Gală
    de premiere.


    Noutatea
    acestei ediţii este că, Primăria Capitalei a devenit Partener Instituţional al
    Proiectului Radio Fiction Desk.

  • Radio Fiction Desk 2017, la Şcoala Centrală

    Radio Fiction Desk 2017, la Şcoala Centrală

    Luni, 12 iunie, începând cu ora 13:00, la Şcoala Centrală din Capitală, va avea loc cel de-al treilea workshop din cadrul Proiectului – concurs Radio Fiction Desk 2017. La această întâlnire participă trupa de elevi-actori, coordonată de profesoara Catrinel Albert, echipa de realizatori Radio România şi invitata specială, cunoscuta actriţă Maia Morgenstern. Piesa de teatru pe care tinerii actori şi-au propus să o pregătească şi să o înregistreze radiofonic este Rămăşagul, o adaptare de Silvia Cusursuz după Vasile Alecsandri, în regia lui Vasile Manta.

    Radio Fiction Desk 2017 este un proiect-concurs, aflat acum la cea de-a treia ediţie, realizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media – Teatrul Naţional Radiofonic, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, şi care are drept scop diversificarea manierei de exprimare artistică, a trupelor de elevi-actori din liceele bucureştene, prin realizarea de spectacole de teatru radiofonic.

    În cadrul acestei a treia ediţie, care se derulează pe parcursul anului 2017, participă trupe de actori-elevi de la patru licee bucureştene şi: Colegiile Naţionale Ion Neculce, Gheorghe Şincai, Cantemir Vodă şi Şcoala Centrală. În toate aceste licee se desfăşoară workshop-uri la care participă profesionişti ai Redacţiei Teatru, alături de personalităţi ale scenei teatrale din România, colaboratori constanţi ai Teatrului Naţional Radiofonic. La finalul fiecăruia dintre cele patru stagii de pregătire, elevii înregistrează radiofonic piesele de teatru repetate, în studioul Mihai Zirra al Societăţii Române de Radiodifuziune. După înregistrare şi postprocesare, spectacolele sunt postate pe site-ul tnr.srr.ro, pagina radiofictiondesk.srr.ro, în succesiunea realizării lor.

    Ca şi în primele două ediţii, piesele de teatru radiofonic vor putea fi ascultate şi notate de către toţi ascultătorii iubitori ai teatrului radiofonic. Proiectul Radio Fiction Desk 2017 se va încheia cu o Gală de premiere care va avea loc în luna decembrie.

    Puteţi asculta şi nota, pe tnr.srr.ro, pagina radiofictiondesk.srr.ro, piesele care sunt înregistrate până acum: Steaua fără nume, o adaptare după Mihail Sebastian, interpretată de elevii-actori de la Colegiul Naţional Gheorghe Şincai şi Bacul nu-i sfârşitul lumii, de Filip Columbeanu, interpretată de elevii-actori de la Colegiul Naţional Ion Neculce.

    Începând cu acestă ediţie, Primăria Capitalei este Partener Instituţional al Proiectului Radio Fiction Desk.

  • La Radio România Cultural Noaptea Muzeelor începe ziua

    La Radio România Cultural Noaptea Muzeelor începe ziua

    Noaptea
    Muzeelor începe, la Radio România Cultural, vineri, 19 mai,
    când emisiunea Oraşul vorbeşte
    va fi transmisă în direct, dintr-o fostă casă a Regelui Mihai, azi Rezidenţa
    BRD Scena9, de pe strada I.L. Caragiale, în apropierea Şcolii Centrale din
    Bucureşti. Ioana Bâldea Constantinescu şi invitaţii ei vor construi live, un
    muzeu audio, cu poveşti pe post de exponate. Traduc împreună Oraşul, îl
    reinterpretează şi îl reintegrează în circuitele noastre emoţionale. Oraşul va
    vorbi, de la ora 10:05 la 12:00,
    despre cum muzeul acesta mare în care trăim e în continuă transformare.


    În
    sâmbăta Nopţii Muzeelor, Radio România Cultural se mută într-unul din cele mai
    vizitate muzee din România: Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa
    unde Corina Negrea va modera o dezbatere ai cărei invitaţi vor vorbi despre
    cartea Originea speciilor de Charles Darwin, apărută la Editura Herald.
    Dezbaterea, transmisă audio de Radio România Cultural şi video pe www.radioromaniacultural.ro, va
    avea loc în Atrium-ul muzeului, în apropierea scheletului de Deinotherium
    gigantissimum, şi va avea caracter interactiv, publicul putând adresa în mod
    direct întrebări participanţilor.


    Noaptea
    Muzeelor continuă la Radio România Cultural cu ediţia a IX-a a Maratonului de Poezie şi Jazz, care va fi transmisă
    în direct din Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din Bucureşti,
    începând cu ora 20:00. Acest
    eveniment, care marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Muzeelor, are ca
    invitaţi 20 de poeţi din generaţii şi geografii literare diferite, fiecare cu
    câte cu o lectură publică de şapte minute: Ioana Crăciunescu, Ioana Ieronim,
    Nora Iuga & Angela Baciu, Livia Lucan-Arjoca, Riri Sylvia Manor, Andra
    Rotaru, Florina Zaharia, Romulus Bucur, Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Florin Iaru,
    Ioan Matiuţ, Călin Mihăilescu, Cosmin Perţa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu,
    Robert Şerban, Grigore Şoitu, Iulian Tănase. La conducerea muzicală a acestei
    ediţii a Maratonului este Mike Godoroja & Blue Spirit, una dintre cele mai
    autentice şi mai rafinate trupe de blues din România, trupă care va intra în
    rezonanţă cu poemele celor 20 de invitaţi ai Maratonului. Invitaţi speciali:
    Teodora Enache şi George Mihăiţă (cu un recital din poemele regretaţilor poeţi
    Traian T. Coşovei şi Cornelia Maria Savu). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi
    Ioan Cristescu.