Aselenizarea,
revoluția din ’89, educația, Iuliu Maniu și libertatea economică – sunt doar
câteva dintre temele de dezbatere din Festivalul de film si Istorii Râşnov, ediţia care tocmai s-a încheiat. Ce e
drept, dezbaterile nu au avut loc chiar pe lună, dar fiecare dintre noi este
îndreptăţit să viseze, iar locul desfăşurării a fost oricum o noutate. Ne
explică Mhai Dragomir, director executiv al festivalului:
Ediţia cu
numărul 11 a însemnat pentru noi încă un salt din punctul de vedere al
calităţii programelor. În primul rand, prin faptul că a apărut un nou spaţiu,
gândit pentru dezbateri. El se află în şcoala Peter Thal . Aşa că vorbim despre
o mai mare atenţie pe care o putem acorda componentei dezbaterilor publice, cu
accent pe activităţile pe care lectorii invitaţi le au cu studenţii şi elevii
participanţi la Şcoala de vară a festivalului. Anul trecut erau 43, anul acesta
am ajuns la 68. Cu alte cuvinte, mesajul nostru ajunge şi la un public tânăr.
Pe lângă studenţi, mai multe licee din România şi Republica Moldova au
trimis elevi la Şcoala de vară a FFIR, cum i se spune pe scurt Festivalului. La
o vedere superficială, te poţi întreba de ce se face atâta caz în legătură cu
acest festival. Nu avem arhisuficiente? Numeric vorbind, da, sunt multe. Nu
toate însă de aceeaşi substanţă şi nici toate desfăşurate cu aceeaşi gândire
serioasă şi consecventă asupra problemelor reale ale momentului. Este suficient
să arunci o privire pe echipa organizatoare sau pe lista invitaţilor – www.facebook.com/filmsiistoriirasnov/ sau www.ffir.ro/ro/editia-2019/program/.
Despre colaborarea cu Republica Moldova am vrut să ştim mai multe şi am
aflat tot de la Mihai Dragomir, director executiv: Această
colaborare cu Republica Moldova există deja de 5 ani. A fost o iniţiativă a ICR
la început, iar între timp parteneriatul s-a lărgit. Vorbim acum despre firme
private care sprijină acest parteneriat. Anul acesta am avut 15 participanţi
din Moldova. Experienţa anilor trecuţi şi cea de acum au arătat că, pentru ei,
participarea este foarte relevantă. Este un loc unde pot întâlni
persoane foarte interesante şi unde pot vorbi mult mai liber decât o pot face
în Republica Moldova.
Când ai un eveniment oarecum de nişă, dar şi de succes constant, probabil
că, la un moment dat, apare şi ideea extinderii. Nu vorbim despre extinderi
spectaculoase, dar ideea dezvoltării durabile se traduce şi printr-un ochi bine
aţintit asupra comunităţilor mici. Echipa FFIR a înţeles acest lucru, chiar dacă iniţial nu
îşi propusese extinderea.
Mihai Dragomir: Momentul
vine cumva natural. După 10 ediţii ne-am dat seama că e păcat să nu ne folosim
resursele şi să nu ducem unele activităţi în comunităţile din vecinătatea Râşnovului,
să ajungem în acele medii în care produsul cultural nu este prezent. Tocmai de
aceea am decis ca în 2019 să ne extindem în Codlea şi Crizbav. Aici intră şi
componenta de mobilitate, pentru că mare parte din public vine din oraşul
Braşov. Crizbavul, de exemplu, este un mic sat săsesc. Şi vrem ca prin acest
festival să le arătăm şi braşovenilor, şi turiştilor din zonă alte puncte de
atracţie care aşteaptă să fie descoperite.
Până la urmă, ce este cu adevărat în trend? S-ar zice că descoperirea şi redescoperirea figurează la loc de frunte. Cu atât mai voios se
apucă echipa festivalului de ediţia ce vine, ştiut fiind că odată cu ziua de
astăzi începe pregătirea recoltei viitoare.