Tag: scolarizare

  • PACT – Parteneriat activ pentru calitate şi transfer de cunoştinţe în comunităţi şcolare

    PACT – Parteneriat activ pentru calitate şi transfer de cunoştinţe în comunităţi şcolare

    Creșterea
    gradului de școlarizare poate fi unul dintre scopurile finanțărilor europene.
    Exemple găsim în zona de nord est a României, unde ființează organizația a
    cărei titulatură este Asociația de
    Dezvoltare Intercomunitară Euronest
    .
    Contractul pentru finanțarea proiectului a fost semnat. Informații în acest
    sens ne oferă doamna Eliza Chirica, purtător de cuvânt în cadrul Consiliului
    Județean Iași:


    Proiectul se referă la județele Botoșani și
    Suceava și urmărește creșeterea gradului
    de școlarizare a 530 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani,
    precum și reducerea și prevenirea abandonului școlar pentru aproximativ 2000 de
    elevi din clasele primare și gimnaziale. Cadrele didactice vor beneficia și ele
    de îmbunătățirea competențeleor profesionale, iar acolo unde este necesar se va
    proceda la oferirea de pachete pentru mobilitate profesională, în vederea
    atragerii de personal calificat în acele unități de învățământ în care există
    copii cu risc educațional.


    Reporter: Să
    spunem și câteva cuvinte despre finanțare și cum vor fi cheltuiți banii.


    Banii vor fi cheltuiți în primul rând pe
    infrastructură pentru transportul elevilor, pe reabilitarea și renovarea
    școlilor. Nu în ultimul rând, aș aminti că acești copii vor beneficia de
    tabere, de cluburi și activități în aer liber bazate pe voluntariat, asta, pentru
    facilitarea accesului la activitățile de educație nonformală pentru 1736 de
    copii din comunitățile vizate de proiect.


    Copiii din Liteni, județul Suceava, vor
    beneficia de achiziția unui microbuz care să îi transporte la școală și înapoi,
    iar școlile gimnaziale de la Cordăreni, Stăuceni și LIceul Tehnologic Coțușca
    din Botoșani și Școala Rotunda și Liceul Tehnologic Iorgu Vârnac Liteanu din
    Liteni vor fi dotate cu echipamente IT,
    cu mobilier și materiale educaționale. Școlile de la Corni și Rotunda vor
    benefia de lucrări de renovare, de reabilitare și anvelorpare, iar instalațiile
    termice și electrice, acolo unde este nevoie, vor fi fie reabilitate total fie
    modernizate.


    Acest proiect va avea o derulare pe parcursul a 36 de luni, iar bugetul care
    se va aloca pentru toate aceste activități este de 6,5 milioane de lei.


  • Jurnal românesc – 23.06.2017

    Jurnal românesc – 23.06.2017

    O mamă din România
    cere ajutorul autoritătilor pentru repatrierea celor trei fiice aflate în Fâşia Gaza. Ele s-au născut în ţară
    şi s-au mutat cu familia în Fâşia Gaza în urmă cu 17 ani, precizează Digi24.
    Puţin mai târziu, mama a revenit în România pentru ceea ce trebuia să fie o
    vizită scurtă, dar nu s-a mai putut întoarce din cauza situatiei din regiune.
    Fetele au rămas încă din 2001 în zona de conflict dintre Israel şi Palestina,
    cu tatăl lor. Ministerul de Externe de la Bucureşti susţine ca repatrierea este
    îngreunată de lipsa actelor care să demonstreze cetăţenia română. Singura
    dovadă a naţionalităţii lor sunt copii după certificatele de naştere emise de
    autorităţile române. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a transmis
    că ştie de acest caz încă din 2011. Întrucât cele trei cetăţene române nu
    posedă decât documente palestiniene, misiunea diplomatică a României la Tel
    Aviv a întreprins demersuri în vederea contactării acestora pentru întocmirea şi
    eliberarea documentelor de călătorie româneşti, necesare repatrierii.




    Cetăţenii ţărilor Uniunii Europene aflaţi în Marea Britanie
    de cel puţin cinci ani vor avea drept de obţinere a rezidenţei, în contextul
    Brexit, le-a propus premierul britanic, Theresa May, liderilor europeni, cu
    ocazia summitului de la Bruxelles, scrie Gândul online. Peste 230.000 de români
    lucrează în Marea Britanie, ocupând locul al treilea ca naţionalitate, după
    polonezi şi irlandezi. Potrivit publicatiei care citează BBC News online,
    Theresa May a transmis, la reuniunea Consiliului European, că toţi cetăţenii
    din state UE aflaţi în Marea Britanie de cinci ani vor primi statut UE
    reglementat. Noul statut ar urma să le ofere acces la servicii medicale,
    la educaţie şi la alte servicii sociale britanice. În momentul de faţă, nu este
    clar când va fi termenul-limită la care se vor calcula condiţiile îndeplinirii
    celor cinci ani în Marea Britanie. Theresa May a explicat că propunerea va fi
    adoptată de Londra doar pe principiul reciprocităţii, adică prin acordarea unor
    drepturi similare cetăţenilor britanici aflaţi în state ale Uniunii
    Europene. Marea Britanie ar urma să părăsească Uniunea Europeană în
    martie 2019. Negocierile pentru Brexit s-au deschis oficial la începutul
    săptămânii.




    Ministerul Educaţiei,
    Ministerul de Externe şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au aprobat,
    prin ordin comun, metodologiile ce reglementează procedurile de şcolarizare a
    românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar şi superior de stat
    din România în anul de învăţământ 2017 – 2018. Potrivit unui comunicat de presă
    remis joi, metodologia de şcolarizare a românilor de pretutindeni în
    învăţământul superior de stat din România introduce câteva elemente de noutate
    prin care se urmăreşte facilitarea accesului la studii. Astfel, concursul de
    admitere la studii universitare de licenţă a românilor de pretutindeni se va
    realiza de către universităţi, pe locurile alocate românilor de pretutindeni,
    pe baza concursului de dosare şi a criteriilor stabilite de acestea. Pentru
    anul universitar 2017-2018, au fost
    alocate românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar 1.800 de
    locuri. În învăţământul superior au fost alocate 3.705 locuri pentru studii de
    licenţă, iar pentru studii de master şi rezidenţiat 2.000 de locuri.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Şcolarizarea într-o altă ţară din UE




  • Jurnal românesc – 12.04.2017

    Jurnal românesc – 12.04.2017

    În perspectiva unui dialog susţinut cu membrii
    comunităţii româneşti şi a unei identificări reale a nevoilor în contextul
    Brexit, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni pune la dispoziţia
    cetăţenilor români din Marea Britanie un info desk electronic la adresa romania.infobrexit@mprp.gov.ro. Românii
    din Regatul Unit vor putea, astfel, să aducă în atenţia instituţiei
    dificultăţile cu care se confruntă, situaţiile de încălcare a drepturilor de
    muncă, incidente xenofobe şi alte probleme pe care le întâmpină odată cu
    Brexit-ul. Ministerul îşi propune să centralizeze situaţiile semnalate de
    cetăţenii români şi în colaborare cu autorităţile naţionale competente, să
    definească măsuri de acţiune în vederea protecţiei drepturilor românilor din
    Marea Britanie.


    Federaţia Europeană a Lucrătorilor din Construcţii şi
    Lemn a dezvoltat un pachet de informaţii concise şi uşor accesibile, cu privire
    la condiţiile de muncă şi salarizare în sector, precum şi punctele de contact
    ale organizaţiilor sindicale din fiecare stat membru. Toate informaţiile sunt
    disponibile accesând site-ul www.constructionworkers.eu,
    al cărui scop este acela de a furniza lucrătorilor migranţi sau celor detaşaţi
    informaţii precum: nivelul salariilor, program de lucru, premii, concedii,
    scheme pentru boală şi accidente de muncă, scheme de pensii şi alte informaţii
    similare. Această pagină web şi aplicaţia sa îi vor ajuta, inclusiv pe
    muncitorii români, să primească informaţii concise şi uşor de accesat privind
    drepturile lor. Site-ul oferă informaţii pentru 28 de state europene şi este
    disponibil în 24 de limbi, inclusiv în limba română.


    Deputatul PNL Dumitru Oprea a semnalat că proiectul
    Metodologiei de şcolarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul
    superior de stat şi particular acreditat din România, pentru anul universitar
    2017-2018, generează unele probleme şi nemulţumiri în rândul tinerilor din
    Republica Moldova. El a evidenţiat că, spre deosebire de anii precedenţi,
    tinerii moldoveni vor trebui, din acest an, să se înscrie şi să susţină
    concursul de admitere direct la universitatea dorită din România. Acest lucru
    poate genera costuri şi demersuri suplimentare, inclusiv pentru a respecta
    regimul de intrare în ţară a cetăţenilor din spaţiul extra-comunitar
    (invitaţie, dovada mijloacelor de întreţinere de minim 500 euro).


    Deputatul Constantin Codreanu, preşedintele
    Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a înaintat
    Biroului permanent al Camerei Deputaţilor o propunere legislativă privind unele
    măsuri de cotizare retroactivă în sistemul public de pensii. În urma
    numeroaselor solicitări primite din partea cetăţenilor, deputatul a iniţiat un
    proiect de lege care le-ar permite românilor din afara ţării să efectueze plata
    contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut
    calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de
    asigurări sociale neintegrat acestuia, chiar dacă nu au domiciliul sau
    reşedinţa în România. Adoptarea propunerii legislative revizuite ar permite
    rezolvarea unui blocaj legislativ din cauza căruia cetăţenilor români cu
    domiciliul în străinătate le este îngrădit dreptul de a încheia un contract de
    asigurare cu Casa Naţională de Pensii Publice’
    – a fost mesajul transmis de
    către deputatul Constantin Codreanu.

  • Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    Înscrierea elevilor străini la cursuri preuniversitare

    De la început, amintim
    că cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
    Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au acces la toate
    formele şi nivelurile de învăţământ din România, în aceleaşi condiţii cu cele
    prevăzute pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de
    şcolarizare.


    Pe de altă parte, Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării
    Ştiinţifice a elaborat o
    metodologie de primire la studii şi şcolarizare a elevilor străini din state
    non-UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România. Pot fi înscrişi,
    în învăţământul preuniversitar din România, elevii din state non-UE dacă unul
    dintre părinţi, tutori sau susţinători legali se încadrează în una din următoarele
    situaţii: este repatriat; are, prin căsătorie, domiciliul în România; este
    posesorul unui permis de şedere în România; desfăşoară, în conformitate cu
    prevederile legale, activităţi pe teritoriul României; se află la studii în învăţământul
    universitar sau postuniversitar de stat sau particular acreditat din România.
    La cerere, elevii pot beneficia de cursuri pregătitoare pentru învăţarea limbii
    române, durata acestora fiind de un an şcolar, iar şcolile sau liceele în care
    se organizează cursul pregătitor pentru învăţarea limbii române sunt
    nominalizate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene şi de cel al Municipiului
    Bucureşti.

    Elevii din state non-UE care nu sunt de origine română şi care au
    absolvit clasele a VII-a şi a VIII-a în România se pot înscrie în clasa a IX-a,
    în limita a unul – doi elevi într-o clasă, peste efectivele maxime prevăzute de
    lege, cu avizul conducerii unităţii de învăţământ preuniversitar. Elevii din
    state non-UE care solicită înscrierea în învăţământul preuniversitar românesc
    pot repeta, la cerere, la cursuri de zi, ultima clasă absolvită în străinătate.
    În învăţământul obligatoriu, elevii străini beneficiază de şcolarizare în
    aceleaşi condiţii ca şi elevii români. În învăţământul liceal secundar
    superior, elevii din state non-UE plătesc taxe de şcolarizare de 180 de euro pe
    lună.



    Persoanele
    din state non-UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ
    şi nu sunt posesori ai unei diplome de Bacalaureat sau echivalentul acesteia
    pot susţine, la cerere, examenul naţional de Bacalaureat, în funcţie de
    profilul dorit, într-un centru de examen stabilit de către Comisia de
    Bacalaureat judeţeană sau a Municipiului Bucureşti. Susţinerea examenului naţional
    de Bacalaureat de către cetăţenii din state non-UE care au finalizat studiile
    liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de
    Bacalaureat sau echivalentul acesteia este condiţionată de achitarea taxei de
    220 de euro. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.edu.ro, secţiunea Cooperare internaţională

  • Jurnal românesc – 29.06.2015

    Jurnal românesc – 29.06.2015

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a participat, duminică, la a şasea ediţie a Sărbătorii Românilor din Republica Cehă”, în cadrul unei vizite oficiale la Praga în perioada 27-29 iunie. În alocuţiunea din deschiderea evenimentului, acesta a vorbit despre importanţa unei astfel de sărbători, care adună comunitatea în jurul a tot ceea ce o leagă de România: limbă, cultură şi identitate românească. Totodată, Angel Tîlvăr a apreciat că în Cehia românii alcătuiesc o comunitate puternică, care îşi afirmă cu tărie originile româneşti şi îşi menţine identitatea etnică şi culturală. Sâmbătă, ministrul Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu un grup de reprezentanţi ai Asociaţiei Românilor din Cehia (ARRC), condus de Nicolae Dedulea, preşedintele Asociaţiei.



    Ministerul Educaţiei de la Bucureşti a finalizat metodologia de şcolarizare a cetăţenilor de origine etnică română cu domiciliul stabil în străinătate în învăţământul de stat din România, pentru anul şcolar/universitar 2015-2016 – transmite Ambasada României la Atena. Cei interesaţi să obţină burse de la statul român pentru a studia în ţară trebuie să pregătească un dosar pe care să-l ducă la Ambasada României până cel târziu pe 27 iulie. Dosarul trebuie să cuprindă o cerere de înscriere tip, copie legalizată după actul de naştere, copie legalizată după cartea de identitate care să ateste domiciliul stabil, autentificat la Consulatele României, copie după paşaportul de cetăţean român cu domiciliul stabil în străinătate sau de cetăţean străin, susţinerea originii etnice române prin declaraţie pe proprie răspundere, o adeverinţă medicală care să permită accesul în colectivitate şi o fotografie ¾. Actele trebuie traduse în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională de un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei din România. Dosarele vor fi transmise, apoi, de Ambasadă Ministerului Afacerilor Externe, care le va înainta Ministerului Educaţiei, urmând a fi examinate ulterior de o comisie specializată.



    Peste 220 de elevi şi liceeni, profesori şi animatori din 11 ţări de pe trei continente – Albania, Armenia, Republica Centrafricană, Belgia, Bulgaria, Congo, Franţa, Liban, Macedonia, Republica Moldova şi România – participă între 28 iunie şi 18 iulie, la Buzău, la a 6-a ediţie a Centrului Francofon Internaţional Procomunitate. Proiectul, unic în România şi în Europa Centrală şi Orientală, urmăreşte să creeze o reţea de tineri, profesori şi părinţi francofoni care să dezvolte proiecte francofone în ţările pe care le reprezintă. Exersarea limbii franceze, multiculturalitatea, plurilingvismul, dezvoltarea iniţiativei personale şi a spiritului de echipă reprezintă scopurile Centrului Francofon Internaţional Procomunitate. Printre activităţile organizate se numără ateliere în limba franceză (dans, muzică, arte plastice, improvizaţie teatrală sau wood-craft), vizionarea de filme francofone, concursuri de karaoke şi un carnaval.



    Prima ediţie a Jocurilor Europene, găzduită de capitala Azerbaidjanului, Baku, s-a încheiat, duminică, la capătul a 17 zile de competiţii. România, care a participat cu 147 de sportivi, a ocupat locul 17 în clasamentul pe medalii, cu un total de 12 medalii – trei de aur, cinci de argint şi patru de bronz. Aurul a fost cucerit de Ana-Maria Brânză la spadă, de Andreea Chiţu la judo (cat. 52 kg) şi de echipa feminină de spadă. Argintul a fost câştigat de gimnasta Andreea Iridon la bârnă, de Roxana Borha şi Elena Meroniac în proba de kaiac dublu – 500 m, în proba de grup la gimnastică aerobică, prin Tiberiu Dolniceanu la sabie şi prin echipa masculină de sabie. În fine, medaliile de bronz au fost aduse de gimnasta Andreea Iridon la paralele, de gimnastul Marius Berbecar la paralele, de Daniela Hondiu la sambo (cat. 60 kg) şi de Simona Gherman la spadă.