Tag: scordolea

  • Secretele bucătăriei româneşti: … de Sf. Andrei

    Secretele bucătăriei româneşti: … de Sf. Andrei


    Sărbătoarea Sf. Andrei marchează începutul iernii, iar în tradiţia populară noaptea dinaintea acesteia este asociată cu apariţia unor spirite rele care trebuie evitate. Pentru a fi protejaţi de acestea, oamenii se ungeau cu usturoi şi pe corp sau pe frunte, pe piept, pe spate şi pe la încheieturi. De Sf. Andrei, usturoiul are doar un rol apotropaic, nefiind folosit pentru preparate tradiţionale acestei sărbători.



    Există însă aşa-numita “turtă de Indrei”, făcută odinioară de fetele care doreau să-şi vadă ursitul. Turta era făcută din făină, apă şi sare, iar fata care mânca această turtă nedospită urma să îl vadă în vis pe viitorul soţ. De Sf. Andrei se mai consumă covaşa, o băutură fermentată, preparată din mălai şi făină. Are un gust dulce-acrişor şi, conform obiceiului, era împărţită vecinilor în străchini sau în oale de lut, cu speranţa ca vacile celui care dăruia covaşa să dea mult lapte, iar acest lapte să fie gras.



    În bucătăria românească, usturoiul este folosit la prepararea multor mâncăruri, precum ostropelul de pui sau friptura de porc la ceaun. De asemenea, multe preparate din peşte sunt consumate împreună cu mujdei de usturoi, un sos obţinut din usturoi şi ulei, pe care îl putem dilua cu apă sau cu suc de roşii.



    În continuare, vă prezentăm o reţetă adusă cel mai probabil de imigranţii greci şi preluată cu tot cu nume de locuitorii oraşelor dunărene. La Brăila i se spune scordolea, însă această mâncare acompaniată cu un vin alb sec sau demisec bine răcit ar fi răspândită prin Balcani Echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea ce în traducere înseamnă usturoi. Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină.



    Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii, în coajă, să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure nu se mai adaugă sare. Dacă nu au fiert separat, cartofii trebuie scoşi din oală ceva mai devreme decât peştele pentru a nu se sfărâma.



    În continuare se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după gust şi cîteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos. În Delta Dunării se obişnuieşte ca bucăţile de peştele afumat să fie aşezate pe un platou, iar deasupra acestora se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi.




  • Secretele bucătăriei româneşti: … de Sf. Andrei

    Secretele bucătăriei româneşti: … de Sf. Andrei


    Sărbătoarea Sf. Andrei marchează începutul iernii, iar în tradiţia populară noaptea dinaintea acesteia este asociată cu apariţia unor spirite rele care trebuie evitate. Pentru a fi protejaţi de acestea, oamenii se ungeau cu usturoi şi pe corp sau pe frunte, pe piept, pe spate şi pe la încheieturi. De Sf. Andrei, usturoiul are doar un rol apotropaic, nefiind folosit pentru preparate tradiţionale acestei sărbători.



    Există însă aşa-numita “turtă de Indrei”, făcută odinioară de fetele care doreau să-şi vadă ursitul. Turta era făcută din făină, apă şi sare, iar fata care mânca această turtă nedospită urma să îl vadă în vis pe viitorul soţ. De Sf. Andrei se mai consumă covaşa, o băutură fermentată, preparată din mălai şi făină. Are un gust dulce-acrişor şi, conform obiceiului, era împărţită vecinilor în străchini sau în oale de lut, cu speranţa ca vacile celui care dăruia covaşa să dea mult lapte, iar acest lapte să fie gras.



    În bucătăria românească, usturoiul este folosit la prepararea multor mâncăruri, precum ostropelul de pui sau friptura de porc la ceaun. De asemenea, multe preparate din peşte sunt consumate împreună cu mujdei de usturoi, un sos obţinut din usturoi şi ulei, pe care îl putem dilua cu apă sau cu suc de roşii.



    În continuare, vă prezentăm o reţetă adusă cel mai probabil de imigranţii greci şi preluată cu tot cu nume de locuitorii oraşelor dunărene. La Brăila i se spune scordolea, însă această mâncare acompaniată cu un vin alb sec sau demisec bine răcit ar fi răspândită prin Balcani Echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea ce în traducere înseamnă usturoi. Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină.



    Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii, în coajă, să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure nu se mai adaugă sare. Dacă nu au fiert separat, cartofii trebuie scoşi din oală ceva mai devreme decât peştele pentru a nu se sfărâma.



    În continuare se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după gust şi cîteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos. În Delta Dunării se obişnuieşte ca bucăţile de peştele afumat să fie aşezate pe un platou, iar deasupra acestora se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi.




  • Preparate cu usturoi

    Preparate cu usturoi

    Sărbătoarea Sf. Andrei
    marchează începutul iernii, iar în tradiţia populară noaptea dinaintea acesteia
    este asociată cu apariţia unor spirite rele
    care trebuie evitate. Pentru a fi protejaţi de acestea, oamenii se
    ungeau cu usturoi şi pe corp sau pe frunte, în piept, pe spate şi pe la
    încheieturi. De Sf. Andrei, usturoiul are doar un rol apotropaic, nefiind
    folosit pentru preparate tradiţionale acestei sărbători. Există însă aşa-numita turtă de Indrei, făcută odinioară de
    fetele care doreau să-şi vadă ursitul. Turta era făcută din făină, apă şi sare,
    iar fata care mânca această turtă nedospită urma să îl vadă în vis pe viitorul
    soţ.


    De Sf. Andrei se mai consumă covaşa, o băutură
    fermentată, preparată din mălai şi făină. Are un gust dulce-acrişor şi, conform
    obiceiului, era împărţită vecinilor în străchini sau în oale de lut, cu
    speranţa ca vacile celui care dăruia covaşa să dea mult lapte, iar acest lapte să
    fie gras.

    Usturoiul este folosit în gastronomia românească în
    prepararea multor mâncăruri, precum ostropelul de pui sau friptura de porc la
    ceaun. În această ediţie vă prezentăm o reţetă care are o răspândire cel puţin
    balcanică. Este o mâncare din peşte afumat pe care o putem savura în special în
    Delta Dunării şi se numeşte scordolea, fiind întâlnită atât în bucătăria
    grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât atât, echivalentul elen al
    acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea ce în traducere
    înseamnă usturoi.


    Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file
    afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină.
    Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în
    cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii, în
    coajă, să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în
    piure nu se mai adaugă sare. Dacă nu au fiert separat, cartofii trebuie scoşi
    din oală ceva mai devreme decât peştele pentru a nu se sfărâma. În continuare
    se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care
    a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după
    gust şi cîteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau
    lapte până când obţinem un piure cremos. În Delta Dunării se obişnuieşte ca
    bucăţile de peştele afumat să fie aşezate pe un platou, iar deasupra acestora
    se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele
    este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi.
    Indiferent de modul de prezentare, este recomandat ca scordoleaua să fie
    servită cu un pahar de vin alb demisec, bine răcit. Poftă bună!

  • Preparate cu usturoi

    Preparate cu usturoi

    Sărbătoarea Sf. Andrei
    marchează începutul iernii, iar în tradiţia populară noaptea dinaintea acesteia
    este asociată cu apariţia unor spirite rele
    care trebuie evitate. Pentru a fi protejaţi de acestea, oamenii se
    ungeau cu usturoi şi pe corp sau pe frunte, în piept, pe spate şi pe la
    încheieturi. De Sf. Andrei, usturoiul are doar un rol apotropaic, nefiind
    folosit pentru preparate tradiţionale acestei sărbători. Există însă aşa-numita turtă de Indrei, făcută odinioară de
    fetele care doreau să-şi vadă ursitul. Turta era făcută din făină, apă şi sare,
    iar fata care mânca această turtă nedospită urma să îl vadă în vis pe viitorul
    soţ.


    De Sf. Andrei se mai consumă covaşa, o băutură
    fermentată, preparată din mălai şi făină. Are un gust dulce-acrişor şi, conform
    obiceiului, era împărţită vecinilor în străchini sau în oale de lut, cu
    speranţa ca vacile celui care dăruia covaşa să dea mult lapte, iar acest lapte să
    fie gras.

    Usturoiul este folosit în gastronomia românească în
    prepararea multor mâncăruri, precum ostropelul de pui sau friptura de porc la
    ceaun. În această ediţie vă prezentăm o reţetă care are o răspândire cel puţin
    balcanică. Este o mâncare din peşte afumat pe care o putem savura în special în
    Delta Dunării şi se numeşte scordolea, fiind întâlnită atât în bucătăria
    grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât atât, echivalentul elen al
    acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo – ceea ce în traducere
    înseamnă usturoi.


    Avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file
    afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină.
    Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în
    cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii, în
    coajă, să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în
    piure nu se mai adaugă sare. Dacă nu au fiert separat, cartofii trebuie scoşi
    din oală ceva mai devreme decât peştele pentru a nu se sfărâma. În continuare
    se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care
    a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după
    gust şi cîteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau
    lapte până când obţinem un piure cremos. În Delta Dunării se obişnuieşte ca
    bucăţile de peştele afumat să fie aşezate pe un platou, iar deasupra acestora
    se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele
    este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi.
    Indiferent de modul de prezentare, este recomandat ca scordoleaua să fie
    servită cu un pahar de vin alb demisec, bine răcit. Poftă bună!

  • Preparate din peşte afumat

    Preparate din peşte afumat

    Afumarea peştelui este o metodă superioară de conservare faţă de cele de sărare şi congelare. Dincolo de aspectul practic, peştele afumat se remarcă prin aromă, culoare şi gust mai plăcute decât peştele sărat, marinat sau congelat. Localnicii din Delta Dunării obişnuiesc să conserve peştele prin această metodă, în perspectiva sezonului rece, atunci când nu pot ieşi la pescuit. Afumarea se poate face indiferent de specia de peşte, cu condiţia ca lungimea corporală să fie mai mare de 15 cm, dimensiuni în care se încadrează peştii de vârste mai mari de un an şi cu o greutate de peste 100 g. Sunt mai multe procedee care se diferenţiază, de fapt, prin modul de sărare şi durata de afumare. În Delta Dunării, peştii se eviscerează, se crestează în adâncime şi în lungime şi se spală în apă rece pentru a îndepărta mucusul şi sângele, curăţarea solzilor nefiind obligatorie. Peştii sunt puşi în sare unde se ţin cel puţin 24 de ore, după care sunt spălaţi din nou în apă rece şi puşi la zvântat. Afumarea lor durează circa 2 zile şi se realizează cu rumeguş din amestecuri de aspecii de arbori din zonă, precum salcie şi stejar.



    Peştii afumaţi pot fi consumaţi ca atare, dar şi preparaţi, cu diferite legume. Putem face foarte rapid o salată din peste afumat cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată solzişori, cu un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm, evident, bucăţi mici de peşte afumat, zeama de la jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul într-un bol şi această salată poate fi servită imediat.



    O mâncare din peşte afumat pe care o putem savura în special în Delta Dunării este scordoleaua, o moştenire balcanică, pe care o întâlnim atât în bucătăria grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât atât, echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat — skordo — ceea ce în traducere înseamnă usturoi. Pentru a obţine acest preparat avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină. Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii în coajă să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure nu se mai adaugă sare. Dacă nu au fiert separat, cartofii trebuie scoşi din oală ceva mai devreme decât peştele, pentru a nu se sfărâma. În continuare se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după gust şi cîteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos. În Delta Dunării se obişnuieşte ca bucăţile de peştele afumat să fie aşezate pe un platou, iar deasupra acestora se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi. Îndiferent de modul de prezentare, este recomandat ca scordoleaua să fie servită cu un pahar de vin alb demisec, bine răcit. Poftă bună!

  • Preparate din peşte afumat

    Preparate din peşte afumat

    Afumarea peştelui este o metodă superioară de conservare faţă de cele de sărare şi congelare. Dincolo de aspectul practic, peştele afumat se remarcă prin aromă, culoare şi gust mai plăcute decât peştele sărat, marinat sau congelat. Localnicii din Delta Dunării obişnuiesc să conserve peştele prin această metodă, în perspectiva sezonului rece, atunci când nu pot ieşi la pescuit. Afumarea se poate face indiferent de specia de peşte, cu condiţia ca lungimea corporală să fie mai mare de 15 cm, dimensiuni în care se încadrează peştii de vârste mai mari de un an şi cu o greutate de peste 100 g. Sunt mai multe procedee care se diferenţiază, de fapt, prin modul de sărare şi durata de afumare. În Delta Dunării, peştii se eviscerează, se crestează în adâncime şi în lungime şi se spală în apă rece pentru a îndepărta mucusul şi sângele, curăţarea solzilor nefiind obligatorie. Peştii sunt puşi în sare unde se ţin cel puţin 24 de ore, după care sunt spălaţi din nou în apă rece şi puşi la zvântat. Afumarea lor durează circa 2 zile şi se realizează cu rumeguş din amestecuri de aspecii de arbori din zonă, precum salcie şi stejar.



    Peştii afumaţi pot fi consumaţi ca atare, dar şi preparaţi, cu diferite legume. Putem face foarte rapid o salată din peste afumat cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată solzişori, cu un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm, evident, bucăţi mici de peşte afumat, zeama de la jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul într-un bol şi această salată poate fi servită imediat.



    O mâncare din peşte afumat pe care o putem savura în special în Delta Dunării este scordoleaua, o moştenire balcanică, pe care o întâlnim atât în bucătăria grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât atât, echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat — skordo — ceea ce în traducere înseamnă usturoi. Pentru a obţine acest preparat avem nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file afumat, de ulei sau de lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină. Pentru a-i transforma în piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în cubuleţe, însă în Delta Dunării se obişnuieşte ca peştele şi cartofii în coajă să fie puşi la fiert laolaltă. Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure nu se mai adaugă sare. Dacă nu au fiert separat, cartofii trebuie scoşi din oală ceva mai devreme decât peştele, pentru a nu se sfărâma. În continuare se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după gust şi cîteva frunze tocate de ţelină. Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos. În Delta Dunării se obişnuieşte ca bucăţile de peştele afumat să fie aşezate pe un platou, iar deasupra acestora se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta în care peştele este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de cartofi. Îndiferent de modul de prezentare, este recomandat ca scordoleaua să fie servită cu un pahar de vin alb demisec, bine răcit. Poftă bună!