Tag: screening

  • Autumn’s cultural festivals

    Autumn’s cultural festivals

    Theatre and documentary films are presently dominating Romania’s cultural life. Bucharest is seeing the National Theatre Festival (FNT) a cultural event at its 34th edition, which this year unfolds under the motto, “The Dramaturgy of Possible”. By 28 October, theatre goers have the opportunity of watching performances from a selection, which according to organizers, is meant to express ‘possible scenarios’. The edition’s formal selection comprises over 30 performances from Bucharest and abroad.

    Among these there are “The Anthology of Disappearance” written and directed by Radu Afrim; William Shakespeare’s ‘Twelfth Night’ directed by Andrei Serban; ‘Hedda Gabler’ of Henrik Ibsen, directed by Thomas Ostermeier. The event also brings together several theatre troupes from abroad, from countries like Germany, Ireland, Poland and Belgium.

    The event, a production of Romania’s Theatre Union, UNITER, is being funded by the Ministry of Culture.

    As of Sunday, the city of Sibiu, in central Romania, is hosting the International Documentary Film Festival Astra, also known as AFF. Over 100 documentaries are to be screened during the event, due to end on 27 October.

    The screenings are being made in several locations around the city such as cinema and theatre halls and the New Cinema Dome, built in the city’s Big Square; a state-of-the-art facility which offers special visual experiences, where viewers are becoming part of the artistic world, which they are also invited to explore.

    The festival’s awards are to be granted by a professional jury in four sections: “Central and Eastern Europe”, “Romania”, “Emerging Voices of the Documentary Film” and “Students Competition”. Young European Filmmakers are this year enjoying unique opportunities in the aforementioned festival. Eight projects by European film producers and directors are going to benefit special mentoring sessions by renowned professionals of the film industry.

    Students are also benefitting a special programme, DocStudent Hub, during which they will be attending workshops, master-classes and practical activities in the fields of art, production and distribution of documentary films. According to organizers, these activities also enjoy the participation of students and professors of prestigious universities in Prague, Zagreb, Vilnius, Bratislava, Zlin, Cluj Napoca and Bucharest.

    The International Documentary Film Festival, Astra, which was launched as a novel project in 1993, was one of the most important non-fiction film festivals in Europe included by the European Film Academy on the list of those, which can do direct nominations for the European Film Awards.

    (bill)

  • Romanian films at Cannes

    Romanian films at Cannes

    A feature film entitled, “Three kilometers to the end of the world”, directed by Emanuel Pârvu, was premiered in the main competition, and presents the story of Adi, a 17 year old teenager from a remote Danube Delta village.

    When his parents are confronted with a truth they cannot understand, the unconditional love Adi was supposed to get from them, vanishes in thin air and the hero is left only one alternative.

    The film was received with standing ovations by the public in Cannes while reviews were laudatory about the Romanian production and its director: “Three kilometers to the end of the world” is the third feature film by director Emanuel Pârvu, after his debut with “Meda or the not so bright side of things”, (2017) and “Morocco”, which was premiered at the San Sebastian festival in 2021. “The Main Competition in Cannes is something that you dream of your entire life as a director, the place where you want your films to be seen, the place where you want to be. There are so many ‘ways’ you can get to – from the film’s idea to the script, locations and the shooting per se or the editing, that you don’t even know exactly how everything comes together, you know. Lots of thanks to all those involved; we made up a great team and here is our first recognition,” director Emanuel Parvu went on to say.

    Another Romanian film, NASTY, directed by Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu and Tudor Giurgiu, has been presented at the “Special Screening” section. This feature film portrays the legendary tennis player Ilie Năstase, the first rebel in the history of tennis who compelled recognition in both domestic and international competitions back in the 70s topping the ATP rankings shortly after its creation.

    Ilie Năstase has also been received with standing ovations at Cannes. According to the documentary director Tudor Giurgiu, the selection of this production at Cannes is an extraordinary thing. “Ilie Năstase is as much loved in France as in Romania. And the inclusion of this production in the festival is a recognition of our work as a team and proof of the fact that you can get selected with a movie that is not necessarily in the author-cinema line, Tudor Giurgiu went on to say.”

    The Festival’s 2024 edition is this year including a premiere, an immersive competition’ devoted to Virtual Reality productions and among those vying for a prize there is also a Romanian production entitled – ”Human Violins: Prelude”. Created by artist Ioana Mischie, the film is inspired from the tragic events of the Holocaust, as many Jews were allowed to take only one thing with them to the concentration camps and many chose their violins.

    (bill)

  • Promovarea modului nostru de viață european

    Promovarea modului nostru de viață european

    Promovarea modului nostru de viață european cuprinde măsuri esențiale
    pentru asigurarea bunăstării cetățenilor europeni. Subiecte precum Spațiului
    Schengen, strategia europeană privind serviciile de îngrijire, Spațiul european
    al datelor medicale sau Agenda Uniunii Europene de combatere a criminalității
    organizate și a terorismului au fost și rămân de mare actualitate.

    Nicu
    Ștefănuță face parte din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și a fost coordonator
    în Comisia Specială de luptă împotriva cancerului. A contribuit la dezvoltarea
    măsurilor pentru diminuarea inegalităților în screening-ul, medicația și
    tratamentul cancerului între țările sărace și cele bogate. A reușit să majoreze
    bugetul programului UE pentru Sănătate de la 1,7 miliarde de Euro la 5,1
    miliarde de Euro. De asemenea, a fost implicat activ în dezbaterile privind extinderea
    spațiului Schengen prin aderarea Bulgariei și a României.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.



  • O nouă abordare a UE privind depistarea cancerului

    O nouă abordare a UE privind depistarea cancerului

    Până în 2025, 90% din populaţia UE care
    îndeplineşte criteriile de screening ar trebui să fie testată pentru cancerul
    de sân, de colon şi de col uterin, prevede o nouă recomandare a Uniunii
    Europene a Sănătăţii pentru diagnosticarea timpurie a bolilor oncologice, care
    este luată în considerare acum în Comisia Europeană şi face parte din planul
    european de combatere a cancerului. Această nouă abordare a UE prevede şi extinderea
    screeningului organizat pentru depistarea cancerului la nivel populațional în
    sensul de a include cancerul pulmonar, de prostată și, în anumite circumstanțe,
    cancerul gastric.Scopul modificărilor propuse este de a
    creşte numărul de examinări, prin acoperirea mai multor grupuri ţintă şi mai
    multe boli canceroase.

    Stella Kyriakides,
    comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară:

    În 2020,
    aproximativ 2,7 milioane de persoane care trăiesc în UE au fost diagnosticate
    cu cancer și peste 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din cauza
    acestei boli. Știm că diagnosticarea timpurie salvează vieți și îmbunătățește
    calitatea vieții. Astăzi, în cadrul Planului european de luptă împotriva
    cancerului, stabilim un nou cadru al screeningului pentru depistarea cancerului
    în UE.

    Cu noile noastre recomandări, programul UE de screening pentru
    depistarea cancerului va cuprinde tipurile de cancer care, împreună, reprezintă
    aproape 55 % din toate cazurile noi diagnosticate în UE în fiecare an. Noile
    noastre recomandări, bazate pe dovezi științifice și pe excelența dezvoltată în
    cercetarea în domeniul cancerului în ultimii 20 ani, ne vor consolida acțiunile
    în întreaga UE pentru a acționa timpuriu și pentru a elimina lacunele create de
    impactul COVID-19 asupra diagnosticării și îngrijirii cancerului. Împreună,
    putem realiza cu toții o schimbare semnificativă în evoluția cancerului.

    Noua schemă lărgeşte grupul ţintă pentru
    screening-ul cancerului de sân şi include femeile cu vârsta cuprinsă între 45
    şi 74 de ani. Testarea HPV este recomandată femeilor cu vârsta cuprinsă între
    30 şi 65 de ani la fiecare 5 ani sau mai mult pentru a detecta cancerul de col
    uterin. Triajul cancerului colorectal este recomandat în cazul persoanelor cu
    vârsta cuprinsă între 50-74 de ani prin imunochimie fecală pentru a determina
    urmărirea potenţială prin endoscopie/colonoscopie.

    De asemenea, mai este vorba
    despre cercetarea cancerului pulmonar la fumătorii actuali şi foşti fumători
    înrăiţi cu vârsta cuprinsă între 50-75 de ani; screening pentru cancerul de
    prostată la bărbaţii cu vârsta de până la 70 de ani pe baza testării
    antigenului specific prostatei şi a rezonanţei magnetice nucleare ca examen de
    urmărire; screening pentru Helicobacter pylori şi supravegherea leziunilor
    gastrice precanceroase în zonele cu incidenţă şi mortalitate ridicate din cauza
    cancerului gastric.

    Recomandarea
    propusă o va înlocui pe cea actuală, în vigoare de 20 ani și care trebuie
    actualizată urgent. Pentru
    implementarea sa este planificată o asistenţă financiară în valoare de 38,5
    milioane de euro în cadrul programului EU4Health şi 60 de milioane de euro în
    cadrul Orizont Europa.


  • Noi reglementări la nivelul UE  pentru depistarea precoce a cancerului

    Noi reglementări la nivelul UE pentru depistarea precoce a cancerului

    Pe fondul acestor statistici negre, Comisia Europeană propune o nouă abordare în ceea ce privește depistarea cancerului și recomandă creșterea numărului de screeninguri efectuate pe mai multe grupuri țintă.

    Această nouă abordare a Comisiei Europene, bazată pe cele mai recente evoluții și dovezi științifice, va sprijini statele membre să asigure screedingul în vederea depistării cancerului de sân, de col uterin și colorectal pentru 90 % din populația UE , pana in 2025. Noua recomandare extinde screeningul organizat și pentru depistarea altor tipuri de cancer, precum cel pulmonar, de prostată și, în anumite circumstanțe, cancerul gastric. Pentru a facilita screeninguri mai bine țintite și mai puțin invazive, recomandarea Uniunii Europene extinde grupul-țintă pentru depistarea cancerului de sân astfel încât să includă femeile cu vârsta cuprinsă între 45 și 74 de ani .

    Totodată, testarea pentru depistarea virusului HPV ar trebui să vizeze femeile cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani, o dată la 5 ani sau mai mult, pentru a depista virusul care crește riscul de cancer de col uterin. În ceea ce privește cancerul colorectal, recomandarea UE îndeamnă ca triajul la persoanele cu vârste între 50 și 74 de ani să fie efectuat prin testare imunochimică a materiilor fecale pentru a determina dacă este nevoie de endoscopie sau colonoscopie.

    De asemenea sunt recomandate testările foștilor și actualilor fumători cu vârste între 50 și 75 de ani, dar și screeningul pentru depistarea Helicobacter pylori și supravegherea leziunilor gastrice precanceroase.

    Recomandarea Comisiei are în vedere accesului egal la screening, pentru anumite grupuri socioeconomice, persoane cu handicap sau cele care locuiesc în zone rural, pentru ca depistarea cancerului să devină o realitate în întreaga UE.

    Știm că diagnosticarea timpurie salvează vieți și îmbunătățește calitatea vieții. În Planul european de luptă împotriva cancerului, stabilim un nou cadru al screeningului pentru depistarea cancerului în UE, declară Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

    Aproximativ 100 de milioane de euro vor fi angajate de Comisia Europeană pentru aceste programe.


  • Romania and the fight against cancer

    Romania and the fight against cancer

    In February 2021, the European Commission
    launched Europe’s Beating Cancer Plan, whereby it allotted €4 billion to fund
    cancer prevention, research and treatment programs across the EU. Shortly
    afterwards, Romanian authorities starting transposing this plan into national
    law. Last month saw the launch of Romania’s National Anti-Cancer Plan, which
    first and foremost lays out the standard protocol cancer patients must observe,
    from the first signs of the disease until the completion of therapy. Moreover,
    the plan is based on a multidisciplinary approach: cancer patients can seek
    treatment from a team of specialists. This extended approach, involving
    prevention, screening, diagnosis, treatment and palliative care, also involving
    recovery and reintegration, entails a strategy that only a multidisciplinary
    team can elaborate and provide to the patient. Finally, the plan brings to the
    fore innovation, research and patient-oriented medicine, as Diana Păun, a
    presidential healthcare advisor, has told Radio Romania.


    The plan was patterned on the European
    plan itself, there are clear deadlines for every objective. There are 11
    objectives in total, with specific goals for specific types of cancer that we
    have factored in, namely those forms that are most frequent in Romania:
    colorectal cancer, breast cancer and cervical cancer for women, lung cancer and
    prostate cancer for men, but also leukemia and childhood cancer. There are
    specific deadline-related goals spanning until 2026. Of course, we want to
    implement some goals before that, for instance national screening programs for
    certain types of cancer such as breast, lung or colorectal cancer are supposed
    by finalize by January 1, 2023. A National Cancer Register, an important and
    necessary measure, is expected to be up and running by 2024, and by 2026 we
    plan on creating a healthcare innovation fund, with multiple financing sources,
    that should provide Romanian patients with quick access to new therapies in due
    time.


    Due to system-wide underfunding, access to
    new drugs is very difficult for Romanian patients compared to elsewhere in
    Europe, which is why the plan also seeks to provide Romanian patients with
    quick access to new drugs and state-of-the-art screening methods, Diana Păun
    says.


    A central element in the new plan is the
    focus on medical innovation and research and on digital solutions. The pandemic
    has taught us to resort to these means in order to communicate and benefit from
    all the findings of research. The plan has a clear objective that must be
    implemented by 2023: to come up with criteria that should allow for
    reimbursements of genetic testing, which is the latest medical breakthrough in
    this field, genetic cancer markers that can predict the risk that a certain
    individual develops a specific type of cancer. And if we know in advance what
    type of cancer to expect in certain individuals, we can prevent the disease or,
    if the disease is already active, prescribe better-targeted and patient-oriented
    treatments that should generate less adverse reactions and increase chances of
    recovery.


    Europe’s Beating Cancer Plan will divide
    its billion-euro funds to each member state depending on projects established
    at national level. The Plan allows for great financial opportunity, Diana Păun
    argues, and hopefully researches, physicians, hospital managers and
    institutions in Romania will try to access these funds, based on a strategic
    concept that experts have already provided. Europe’s Beating Cancer Plan, which
    was used as a model for Romania’s own plan, provides four main pillars with
    separate funding. The first refers to prevention, namely raising public
    awareness and accountability with respect to healthy living: avoiding smoking,
    alcohol abuse, healthy eating, preventing pollution. The second pillar has to
    do with screening, namely early diagnosis. Right now, Romania has a single
    cancer screening program for colorectal cancer, although there are numerous
    types of cancer such as breast cancer or lung cancer that require screening
    programs. A third pillar refers to diagnosis using state-of-the-art methods and
    innovative treatments. The last pillar refers to access to palliative care, an
    aspect that has been neglected for a long time in Romania. According to
    official data, some 2.7 million cases of cancer and 1.3 million related
    fatalities were reported in Europe in 2020. In Romania, figures speak of
    approximately 99 thousand new cases and over 54 thousand cancer-related deaths.
    (VP)



  • Proiect pentru servicii medicale performante la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

    Proiect pentru servicii medicale performante la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova

    Cancerul de col uterin este o boală, care deși se poate
    preveni, are în România cea mai mare incidență și rată de mortalitate din
    Europa, iar cancerele mamare și cele colorectale sunt depistate mult mai târziu
    decât în statele europene unde există programe naționale de screening.


    În acest context Asociația Mereu pentru Europa din Craiova în colaborare cu
    Universitatea de Medicină și Facrmacie au inițiat un amplu program de depistare
    precoce a cancerului colorectal.


    Detalii ne oferă dna Valeria Leferman, responsabil comunicare în cadrul proiectului:


    Finanțarea obținută este folosită pentru înființarea unui Centru de
    prevenție a cancerului colorectal care va funcționa în cadrul Universității de
    Medicină și Facmacie din Craiova. Vom desfășura, deasemenea, o amplă campanie
    în cadrul căreia dorim să informăm minim 60 000 de persoane din regiunea
    Sud-Vest Oltenia cu privire la necesitatea și importanța participării la
    programul de screening, adică de depistare precoce a cancerului colorectal. Dorim să atragem
    alături de noi medicii de familie din regiune care vor avea un rol esențial în
    identificarea persoanelor care să beneficieze de serviciile oferite dar și în
    realizarea screeningului.


    Ne-am propus să oferim servicii gratuite pentru cel puțin 50 000 de
    persoane cu vârsta între 50 și 70 de ani, care au risc standard de a face
    cancer colorectal, în vederea prevenirii și tratării adecvate a acestei boli,
    înainte de a reprezenta o amenințare pentru individ sau comunitate.


    De program pot beneficia atât persoanele asigurate cât și cele neasigurate.
    Au prioritate persoanele provenind din mediile defavorizate care nu au, sau au,
    acces redus la servicii medicale.


    Toate investigațiile vor fi efectuate cu păstrarea confidențialității și
    protecției datelor personale și medicale și respectarea drepturilor
    pacienților. Sperăm ca un număr cât mai mare de oameni, aflați în grupa de
    risc,să,ne acorde încredere și să se adreseze specialiștilor din proiect. Astfel putem preveni și trata cât mai multe
    cazuri de cancer colorectal deoarece este dovedit faptul că programele
    performante de screening pot salva vieți, productivitate și bani cheltuiți de
    individ și societate pentru a trata stadiile avansate ale bolii.


  • Proiect de screening gratuit pentru cetăţeni, la Spitalul Judeţean Constanţa

    Proiect de screening gratuit pentru cetăţeni, la Spitalul Judeţean Constanţa

    Spitalul Judeţean Sf. Apostol
    Andrei Constanţa va derula un proiect de screening pentru cancerul
    colorectal, finanţat din fonduri europene.


    Proiectul
    Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenţie, depistare
    precoce, diagnostic şi tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale
    în regiunea Sud-Est este finanţat în cadrul Programului Operaţional
    Capital Uman 2014-2020.


    Prin intermediul acestuia, vor fi
    desfăşurate activităţi de identificare, mobilizare şi acordare de sprijin
    pentru peste 50 mii de persoane din regiunea Sud-Est.


    Având în vedere că printre obiectivele
    proiectului se numără şi promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi
    a oricărei forme de discriminare, cel puţin jumătate dintre persoanele care
    vor fi investigate, vor proveni din
    mediul rural, putând fi chiar neasigurate.


    Contractul are o valoare de aproape 24
    de milioane de lei şi a fost semnat luna aceasta.


    Prezent la Constanţa, pentru semnarea
    contractului, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a vorbit despre
    publicul ţintă al proiectului dar şi despre costurile pe care le-ar avea în mod
    normal, aceste teste:




    50 de mii de persoane cu vârstele cuprinse
    între 50 şi 74 de ani vor putea beneficia de serviciile de prevenţie medicală
    pentru testarea cancerului colonorectal. Este un test care costă foarte mult,
    în momentul de faţă. Calculele noastre arată că peste 200 de euro se plătesc
    pentru astfel de teste, care sunt făcute în regim de preveţie. Aşadar, grupul
    ţintă de beneficiari pe care l-am avut în vedere, va putea să efectueze aceste
    teste în mod gratuit, la Spitalul Judeţean Constanţa.





    Dealtfel, la nivel naţional este în
    derulare un program de prevenţie medicală, finanţat din fonduri europene, prin
    care peste 4 milioane de români pot fi testaţi gratuit pentru diferite tipuri
    de cancer, a mai precizat ministrul:




    Peste 4 milioane de români, în cadrul Programului
    Naţional de prevenţie medicală şi peste 675 de milioane de euro, e Programul
    naţional, care de asemenea, se adresează testării şi diagnosticării precoce în
    special în zona cancerului colonorectal, a cancerului de col uterin sau a
    cancerului mamar. E un program pe care îl susţinem din fonduri europene şi care
    se înscrie în linia politicii europene de diagnosticare precoce şi de asigurare
    a serviciilor spitaliceşti în regim de spitalizare de zi.





    Dintre toate tipurile de cancer, cel
    colorectal se află pe locul doi ca incidenţă şi mortalitate în România.


    Depistarea precoce a bolii va duce la un
    număr mai mare de pacienţi vindecaţi, scăderea mortalităţii şi reducerea
    costurilor alocate tratamentului, spun reprezentanţii Spitalului Judeţean
    Constanţa.


  • Proiectului RoHepat în România

    Proiectului RoHepat în România

    RoHepat este prima iniţiativă integrată care îşi propune să ofere suport autorităţilor române în operaţionalizarea şi implementarea Strategiei naţionale de eradicare a hepatitelor virale, astfel încât România să atingă obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de eliminare a hepatitele virale până în anul 2030.

    Europarlamentarul Cristian Bușoi a fost ales ambasador al proiectului strategic RoHepat, o inițiativă de sprijin pentru atingerea obiectivului eliminării heptatitelor virale din România până în 2030.

    Doresc să felicit lansarea grupului de inițiativă RoHeoat pentru a completa eforturile autorităților de implementare a strategiei naționale de eradicarea hepatitelor. Este o onoare să fiu ambasadorul european al proiectului RoHepat. În calitate de deputat în Parlamentul European din 2007 și co-președinte al grupului Friends of the Liver, din cadrul Parlamentul European din 2014, am susținut multe eforturi pentru a pune pe agenda Uniunii Europene hepatita, subliniind impactul acestei boli cornice asupra cetățenilor europeni, sistemelor de sănătate și chiar economiilor statelor europene. Din păcate, în ciuda eforturilor noastre, nu întotdeauna UE a fost pregătită. De cele mai multe ori, statele membre păreau că au avut alte priorități majore.

    Dar nu am renunțat în 2013, Parlamentul European a avut pe masa sa o declarație scrisă care a ridicat gradul de conștientizare asupra heptatitei. Anul trecut am adăugat mențiuni despre hepatită și impactul ei intr-o rezoluție a Parlamentului European. Deasemenea am cerut acțiuni concrete din partea Comisiei Europene și în toate aceste evenimente m-am axat pe accesul pacienților la tratament și inovare precum și pe necesitatea de a stimula cercetarea și dezvoltarea în continuare. Hepatitele sunt raportate ca având o povară mai mare a bolii datorită gravitații lor, datorită reacțiilor adverse a unor tratamente, datorită unor complicații cu boli asociate, datorită costurilor ridicate ale tratamentului și mortalității crescute. Programele de acțiune politică și cele educaționale sunt necesare pentru a crește gradul de conștientizare, pentru a infirma și educa în privința metodelor de prevenire primară cum ar fi de exemplu igiena personală, pentru a elimina stigmatizarea pacienților și nu în ultimul rând pentru a spori numărul de persoane supuse screeningului și tratamentului.

    Este necesar să se acționeze în continuare, să fie suținute acțiunile naționale în acest sens, să se facă schimb de bune practici, să și să ne inspirăm din acele țări care au reușit să facă ceva în acest sens.


  • Cancerul la sân omoară o femeie, la fiecare trei ore, în România

    Cancerul la sân omoară o femeie, la fiecare trei ore, în România

    Peste 8.900 de cazuri de
    cancer la sân sunt diagnosticate în fiecare an în România, 1.800 din acestea
    fiind în stadiile avansate ale bolii. În România trebuie să înceapă un Proiect
    pilot de depistare precoce a cancerului la sân, prevăzut în Planul Național
    Integrat de Control al Cancerului.



    Este nevoie urgentă de o campanie
    națională de screening, care să ajute la depistarea timpurie a bolii. Cancerul
    la sân poate fi învins prin control medical! Femeile din România merită această
    șansă, a spus eurodeputatul Cristian Bușoi:



  • Statistici medicale îngrijorătoare

    Statistici medicale îngrijorătoare

    În întreaga lume, în prima zi
    din octombrie este marcată Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului la Sân,
    iar toată luna este dedicată acţiunilor care au drept scop conştientizarea
    pericolului pe care îl reprezintă această boală. Statisticile arată că două
    treimi dintre femeile care au cancer la sân au peste 50 de ani, iar restul
    între 39 şi 49 de ani. In România, deşi incidenţa este redusă în comparaţie cu
    alte ţări europene, mortalitatea prin aceasta maladie s-a dublat în ultimii 50
    de ani, iar cifrele arată că, anual, aproape 10.000 de femei primesc
    diagnosticul de cancer mamar.

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, consideră că
    este o nevoie continuă de educare, informare şi prevenţie în domeniul oncologic,
    având în vedere că una din principalele cauze de deces în întreaga lume rămâne
    cancerul. Sorina Pintea De regulă, cancerul este descoperit abia
    atunci când ajunge în stadiul III sau IV, ceea ce este foarte târziu. Am
    demarat, începând din luna mai, programul de screening, finanţat din fonduri
    europene, un program în valoare de 21 milioane de euro, care va ajuta 40 mii de
    femei din categoria cea mai defavorizată. Programul se adresează atât
    pacientelor asigurate, cât şi neasigurate, ceea ce este un mare lucru. Specialiştii spun că vârsta a scăzut
    destul de mult, înainte discutam de cancer la sân în jurul vârstei de 50 de
    ani, dar, acum, sunt femei foarte tinere care fac acest tip de cancer
    .

    Alte
    statistici îngrijorătoare vin din partea cardiologilor. Aceştia afirmă că, în
    România, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a mortalităţii, cu
    circa 60% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional, ceea ce
    inseamna de trei ori mai mult decât decesele provocate de cancer. Preşedintele
    Societăţii Române de Cardiologie, Dragoş Vinereanu, atrage atenţia că mortalitatea prin boli cardiovasculare este
    principala cauză pentru care speranţa de viaţă în România este cu circa zece
    ani mai redusă decât în Uniunea Europeană. El a facut aceasta afirmatie cu prilejul Zilei Mondiale a
    Inimii, marcata pe 29 septembrie. Potrivit Lui Dragoş Vinereanu, bolile
    cardiovasculare provoacă moartea tot mai
    multor tineri cu vârsta medie de 30 de ani la femei şi 39 de ani la bărbaţi. El
    a precizat că situaţia prezentată este în strânsă legătură cu finanţarea
    sistemului de sănătate, bugetul alocat domeniului în România fiind unul dintre
    cele mai mici din Uniunea Europeană. Punctul slab pe care îl avem este
    prevenţia primară, iar impactul măsurilor de prevenţie primară sunt, pe de o
    parte, mult mai puţin costisitoare, iar efectul este mult mai mare, spune
    preşedintele Fundaţiei Române a Inimii, Gabriel Tatochiţoiu.

  • Sănătatea femeii în România

    Sănătatea femeii în România

    Când vine vorba de starea lor de bine,
    65,3% dintre femeile din România îşi autoevaluează sănătatea ca fiind bună sau
    foarte bună comparativ cu 74,8% bărbaţii. Cu toate acestea, preocuparea pentru
    menţinerea sănătăţii pare a fi apanajul femeilor. De pildă, doar 36,2% dintre
    bărbaţii din România nu beau alcool şi nu fumează comparativ cu 73,4% dintre
    femei. Dar în privinţa alimentaţiei sănătoase şi a activităţii fizice, bărbaţii
    stau mai bine: 16% dintre ei consumă fructe şi legume şi fac sport pe când doar
    7,4% dintre femei procedează la fel. Acestea sunt doar câteva dintre datele
    despre sănătate cuprinse în recentul Index European al Egalităţii de Gen,
    redactat de Institutul European de resort (EIGE), agenţie a UE cu sediul la
    Vilnius. Studiul face referire la toate cele 28 de state-membre şi este
    organizat pe 8 domenii principale: muncă, bani, cunoaştere, timp, putere,
    sănătate, inegalităţi intersectoriale şi violenţa asupra femeilor. Toate
    domeniile şi statele-membre primesc un punctaj de la 1 – inegalitate totală – până la 100 – egalitate
    totală. În privinţa stării de sănătate, diferenţele prezentate mai înainte
    subliniază tocmai faptul că atât accesul la serviciile medicale, cât şi
    mentalitatea despre menţinerea sănătăţii sunt chestiuni de gen. De pildă,
    încurajarea băieţilor, încă de la vârste fragede, să bea şi să fumeze poate
    face parte dintr-o atitudine a societăţii faţă de rolurile masculine şi
    feminine în comunitate, consideră Zuzana Madarova, expertă în cadrul EIGE: Pentru femei, normele sociale de gen cu privire
    la sănătatea lor sunt diferite de ale bărbaţilor. De pildă imaginea unei femei
    moderne pune multă presiune asupra femeilor. Multe dintre ele au slujbe, sunt
    salariate, dar în acelaşi timp sunt principalele responsabile de îngrijirea
    copiilor şi a gospodăriei. Acesta e contextul în care trebuie să vedem
    lucrurile. Ştim, de asemenea, că femeile au mai puţin timp liber pentru
    activităţile sociale, de relaxare, sportive sau culturale. De aceea trebuie să
    abordăm politicile publice de sănătate şi dintr-o perspectivă de gen.


    În plus, deşi în UE, bărbaţii trăiesc,
    în medie, cu 5 ani mai puţin decât bărbaţii, trebuie văzut în ce măsură femeile
    se bucură de o sănătate bună, deşi trăiesc mai mult. Iar accesul la serviciile
    medicale – în general bun în UE -cântăreşte destul de mult în această
    statistică, aflăm de la Zuzana Madarova: Dacă ne uităm la anumite grupuri sociale, vedem că grupul care
    se confruntă cu cele mai multe obstacole când are nevoie de servicii medicale sunt
    persoanele cu dizabilităţi. De asemenea, grupul unde apar cele mai mari
    diferenţe de gen în accesul la servicii sunt părinţii singuri. Se poate spune
    că mamele singure întâmpină cele mai mari bariere când doresc să aibă acces la
    îngrijirea medicală. În UE, peste 9 milioane de cetăţeni sunt părinţi singuri,
    iar 85% dintre aceştia sunt femei


    Iar
    dintre femeile din Europa, cele din România o duc cel mai prost în privinţa
    stării de sănătate. Indexul Egalităţii de gen a acordat României 70,4 de puncte
    la acest capitol, cel mai mic scor din UE, media fiind de 87,4 de puncte. Nu e
    de mirare având în vedere că România, de pildă, se află pe
    primul loc din ţările Uniunii Europene în ceea priveşte mortalitatea prin
    cancer de col uterin, mortalitatea maternă la naştere e foarte mare, iar
    cancerul mamar se numără printre principalii ucigaşi atât ai femeilor, cât şi
    ai bărbaţilor. Situaţia e cu atât mai tristă, cu cât cancerul cervical poate fi
    prevenit prin vaccinare, iar cel la sân e parţial vindecabil, dacă e depistat
    la timp. Ana Măiţă, preşedinta organizaţiei non-guvernamentale Mame pentru
    Mame militează pentru vaccinarea fetelor împotriva HPV, virusul responsabil
    pentru cancerul de col, şi pentru prevenţie în cazul celui mamar. Asociaţia
    SAMAS pentru mame şi sugari a înregistrat recent un succes. Ana Măiţă, membră
    de asemenea a asociaţiei SAMAS, ne detaliază. Împreună cu societăţi medicale şi asociaţii
    non-guvernamentale am reuşit să convingem CNA să includă în seria de anunţuri
    de interes general, pe care radiodifuzorii sunt obligaţi să le emită, şi un
    mesaj despre alăptare: alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viaţă este
    esenţială pentru dezvoltarea copilului. Dar alăptarea este esenţială nu numai
    pentru sănătatea copilului, ci şi pentru aceea a mamei. Studiile arată că
    femeile care alăptează minim 12 luni au un risc cu 30% mai scăzut de a dezvolta
    cancer mamar.


    Prevenţia
    în cazul cancerului mamar presupune şi un set de analize specifice – un
    screening – care include şi mamografia. Ana Măiţă. Există un program naţional al Ministerului Sănătăţii în
    acest sens. Din păcate, unele dintre femeile din România nu au acces la acest
    program, fie că nu sunt informate, fie că nu înţeleg urgenţa acestor analize şi
    nu cer medicilor de familie să facă acest screening. În general, politicile
    publice trebuie să se orienteze mult mai eficient pentru a asigura sănătatea
    femeii începând cu sublinierea importanţei prevenţiei, a vaccinării, continuând
    cu educaţia pentru sănătate în şcoală şi în comunitate, accentuând mai ales
    educaţia pentru sănătatea reproducerii începând cu adolescenţa. În realitate,
    în România, 20% dintre femeile care devin mame în fiecare an au primul contact
    cu medicul doar când nasc. Nu merg la nici un consult medical prenatal. Iar la
    toate aceste controale, femeile au dreptul prin lege, accesul fiind gratuit în
    mare parte.


    Pe lângă lipsa
    educaţiei medicale şi a accesului la servicii medicale, rolurile sociale ale
    femeilor şi bărbaţilor, aşa cum subliniază Indexul Egalităţii de Gen, au mai
    multă greutate decât poate părea la prima vedere. Ana Măiţă. Este adevărat că în România,
    marea parte a poverii rolurilor casnice sunt duse de femei şi este unul dintre
    motivele cât se poate de concrete pentru care femeia nu-şi mai găseşte timp să
    se ocupe de sănătatea ei. Aici are rădăcina realitatea tristă care ne arată că
    marea majoritate a femeilor care sunt diagnosticate cu diverse tipuri de cancer
    sunt diagnosticate în faze avansate. Ele ajung la medic în ultimul moment când
    deja este poate prea târziu ca să mai poată fi salvate.

  • WHO: Krebserkrankungen nehmen weltweit besorgniserregend zu

    WHO: Krebserkrankungen nehmen weltweit besorgniserregend zu

    Die Zahl der Krebs-Erkrankungen ist in letzter Zeit weltweit dramatisch angestiegen, ergibt die jüngste Studie der Weltgesundheitsorganisation (WHO). Und die Schätzungen für die Zukunft lassen auch keinen Raum zum Optimismus: Es wir erwartet, dass bis 2035 die Zahl der Neuerkrankungen um weitere 70%, von 14,1 Millionen im Jahr 2012 auf 24 Millionen steigt. Zwei Krebsarten bedrohen hauptsächlich die Menschen weltweit: der durch Infektionen verursachte Krebs wie Gebärmutterkrebs, der insbesondere in armen Staaten verbreitet ist, wo Teste und Impfungen nicht leicht zugänglich sind, und die durch schädliche Verhaltens- uns Lifestyle-Gewohnheiten wie ungesunde Ernährung verursachte Krebsarten.



    In der heutigen modernen Gesellschaft wird immer öfter das Thema Alltagesregeln für einen gesunden Lebensstil angesprochen. Dazu gehören der Verzicht auf Zigarrettenkonsum sowie auf Konsum von verarbeiteten Lebensmitteln, da viele Krebsarten damit zusammenhängen. Experten empfehlen eine gesunde Ernährung, reich an Obst und Gemüse, sowie das Vermeiden von dauernden Sonnenbränden, die das Risiko von Hautkrebs erhöhen. Sport und Bewegung spielen zudem eine wichtige Rolle bei der Vorbeugung von Krebs. Studien zeigen, dass Menschen, die sich viel bewegen, ihr Risiko senken, zumindest an einigen der häufigsten Krebsarten zu erkranken. Experten sind der Meinung, dass mindestens die Hälfte der Krebserkrankungen vermieden werden könnte, sollten diese Empfehlungen beachtet werden. Begünstigende Faktoren wie UV-Strahlungen, Infektionen und Umweltverschmutzung können hingegen nicht kontrolliert werden.



    Die Regierungen weltweit müssten dringend mehr für die Vermeidung von Krebs tun, fordert infolgedessen die Weltgesundheitsorganisation (WHO). Unter anderem müssten die Gesetze zum Rauchen und zur Regelung des Konsums von Alkohol und zuckerhaltigen Getränken verschärft werden. Beim Rauchen seien durch höhere Steuern und Werbeverbote bereits Erfolge erzielt worden, so die WHO. Man müsse zudem mehrere Möglichkeiten für Vorsorgeuntersuchungen schaffen, empfiehlt anschlie‎ßend die Organisation.



    Selbst wenn in letzter Zeit wesentliche Erfolge im Kampf gegen diese Krankheit erzielt wurden, zeigen Statistiken, dass in der Europäischen Union die Krebserkrankungen die zweite Ursache der Todesfälle sei. Alleine im Jahr 2012 traten mehr als 2,8 Mio. Neuerkrankungen in Europa auf, der Anteil liege auf dem gleichen Niveau bei Frauen und Männern. Am meisten verbreitet war der WHO-Studie zufolge im Jahr 2012 der Lungenkrebs mit 1,8 Millionen Neuerkrankungen, ein Anteil von 13 Prozent. 1,7 Millionen Menschen erkrankten an Brustkrebs, 1,4 Millionen an Darmkrebs. Bei Männern lag der Lungenkrebs mit knapp 17 Prozent der Neuerkrankungen an erster Stelle, bei den Frauen war es der Brustkrebs mit 25 Prozent.



    In Rumänien treten jedes Jahr 78.000 neue Krebserkrankungen auf, 50.000 Menschen sterben daran. Cristina Vladu, Beraterin im Bukarester Gesundheitsministerium, sagte, im Mittelpunkt der Krebstvorbeugung stehe zuerst die richtige Identifizierung der Risikofaktoren. Cristina Vladu:



    Der erste Schritt unserer Strategie ist die primäre Prävention. Es handelt sich um Kinder: was gesunde Ernährung in ihrem Alter bedeutet, wieviel Bewegung sie machen müssen, damit keine Risikofaktoren antreten. Bei sekundärer Prävention setzen wir den Akzent auf Screening, insbesondere bei den drei Krebsarten, die in Europa am meistet verbreitet sind: Gebärmutterkrebs, Brustkrebs und Darmkrebs, erst dann folgt die eigentliche Behandlung. Das Gesundheitsministerium hat jüngst die Patienten-Warteliste ausgewertet und neu gestaltet, jetzt brauchen wir die notwendigen Ressourcen für die Behandlung.“




    Am meisten verbreitet in Rumänien ist der Lungenkrebs, an der zweiten Stelle liegt der Darmkrebs, gefolgt von Brustkrebs, Prostatakrebs und Gebärmutterkrebs. Das Bukarester Gesundheitsministerium soll durch ein Sonderdarlehen Finanzmittel von der Weltbank bekommen, um die Krankenhäuser mit Strahlentherapie-Geräten zu versorgen. Der Präsident des Verbands der Krebskranken, Cezar Irimia, sagte, dass die Patienten-Wartelisten mit Ausnahme der malignen hämatologischen Erkrankungen derzeit aktualisiert wurden und Krebspatienten im Durchschnitt ein paar Wochen oder ein paar Monaten, je nach Krankheit, warten müssen, bevor sie in Behandlung gehen:



    Derzeit werden wir nicht nur mit Unzulänglichkeiten angesichts der Verfügbarkeit von Arzneien konfrontiert, sondern auch mit einem akuten Mangel an Strahlentherapie-Geräten und psychologischer Beratung für Krebskranke. Für sie spielt die Zeit die wichtigste Rolle. Hunderte Studien werden weltweit zur Entdeckung wirksamer und patientengerichteter Behandlungen für die rund 200 Krankheiten im Bereich Onkologie durchgeführt. Es handelt sich um die sogenannte personalisierte Medizin. Eine regelmä‎ßige Aktualisierung der Liste ermä‎ßigter Arzneien wäre zudem erforderlich, um den rumänischen Patienten den Zugang zu Therapie nach letztem Stand der Medizin zu erleichtern.“




    Das rumänische Gesundheitsministerium habe laut eigener Aussage die sogenannten Screening-Tests zur Vorbeugung der Darm-, Gebärmutter- und Brustkrebs in Aussicht. Die Ma‎ßnahme beachtet die Empfehlung der Weltgesundheitsorganisation, laut der in den kommenden Jahren kein Heilmittel für Krebs zu erwarten sei, daher müsse der Akzent auf Vorbeugung gesetzt werden. Nicht nur arme Länder seien davon stark betroffen, die mit hohen Kosten verbundenen Behandlung und Pflege von Patienten seien auch für die reichsten Länder eine Herausforderung, fügt die Weltgesundheitsorganisation hinzu. Die Studie zeigt anschlie‎ßend, dass der grö‎ßte Anstieg von Krebs-Neuerkrankungen in den armen Ländern der Welt zu erwarten sei. Diese verfügen nicht über die notwendigen Mittel, um der Situation gerecht zu werden.



    Audiobeitrag hören: