Radio România Internațional

Tag: scrisoare deschisa

  • Scrisoare deschisă a Redacției Teatru – Radio România către Senatul UNITER

    Scrisoare deschisă a Redacției Teatru – Radio România către Senatul UNITER

    În urma publicării nominalizărilor la Premiile UNITER 2024, am fost consternați să descoperim, la categoria Teatru radiofonic, trei spectacole-lectură, fapt care încalcă cea mai elementară definiție a acestui gen. Este motivul pentru care solicităm invalidarea acestor nominalizări.

     

    Teatrul radiofonic este o transpunere pur acustică a unei narațiuni dramatizate. Conține dialog, muzică și efecte sonore, în absența oricărei componente vizuale. Astfel, ascultătorul este provocat să-și imagineze personajele, povestea și spațiul în care se desfășoară aceasta, iar prin „personaje” nu se înțeleg doar actorii, ci și toate celelalte elemente sonore implicate. Efectul de imersiune totală pe care îl poate produce un spectacol radiofonic bine făcut depinde de coexistența tuturor acestor componente.

     

    Niciodată, în toată istoria sa de 100 de ani, și nicăieri în lume, teatrul radiofonic nu a fost echivalat cu simplă citire pe roluri a unui text dramatic, fie ea și făcută la microfonul unui post de radio.

     

    A nominaliza spectacole-lectură la categoria Teatru radiofonic e ca și cum ai propune pentru Cel mai bun spectacol un spectacol-lectură organizat în foaierul unui teatru. Și dacă un astfel de eveniment este postat pe YouTube? Nu ar merita, oare, să fie nominalizat la premiile UCIN pentru Cel mai bun film? Doar e filmat…

     

    Aplaudăm Atelierul de Scriere Dramatică coordonat de Mimi Brănescu la Teatrul Național București și avem toată aprecierea pentru Radio Guerrilla, acest post particular care își alocă timp de emisie pentru a promova dramaturgia contemporană. Este un proiect prețios și ne bucurăm că el există. Totuși, așa cum o spune și Carla-Maria Teaha, această emisiune oferă spectacole-lectură, nu teatru radiofonic.

     

    Nominalizarea la categoria Teatru radiofonic a unor spectacole-lectură la microfon este deosebit de periculoasă, pentru că deturnează standardele artistice ale genului. Și ne întristează că tocmai breasla care ar trebui să cultive și să transmită generațiilor tinere moștenirea teatrului radiofonic, condamnă viitorul acestui gen – redescoperit de tinerii artiști odată cu pandemia – reducându-l la o simplă „citire de text”. Este un gest nedrept și o dovadă că juriul nu apreciază mijloacele și posibilitățile de creație pe care le oferă sunetul.

     

    Apelăm la probitatea profesională a dumneavoastră, a artiștilor membri ai Senatului UNITER, care ați ascultat, ați comentat, ați apreciat, ați jucat în sau ați regizat spectacole de teatru radiofonic (fie că ele au fost produse de Radio România sau în altă parte).

    Vă rugăm să apărați acest gen artistic și să nu validați „spectacole” care îl diminuează.

    Vă rugăm să respectați identitatea teatrului radiofonic.

  • Dosarul Colectiv, disjuns

    Dosarul Colectiv, disjuns

    În octombrie 2015 România trecea prin una dintre cele mai mari tragedii. Un incendiu izbucnit din cauza unor dispozitive cu artificii, pe 30 octombrie, într-un club din București, a dus la moartea a 26 de oameni în acea noapte și a încă 38 în spitalele din țară și din străinătate. Totul s-a întâmplat în numai câteva minute, după ce tavanul și stâlpii clubului au fost cuprinși rapid de flăcări. În încercarea de a ieși pe singura ușă existentă, mulţimea speriată s-a călcat în picioare. Printre cei care și-au pierdut viața se numără artiști, fotografi, jurnaliști, elevi olimpici și studenți străini. Au fost și mulți răniți – circa 150 de oameni. ISU, pompierii, poliția și toți cei aflați acolo au încercat cu disperare să salveze tinerii prinși în flăcări. S-au facut, însă, greșeli și s-au luat decizii haotic, nefiind nimeni pregătit pentru un asemenea dezastru.


    Atunci, principalul acționar al clubului și cei doi asociați au fost arestați. Ulterior s-au făcut și alte investigații, fiind acuzate și cadre din Primăria Sectorului în care se afla clubul, în frunte cu primarul Cristian Popescu-Piedone. S-au facut arestări și la firma care s-a ocupat de artificii și la ISU. În procesul care a urmat, majoritatea au fost acuzați și, în decembrie 2019, toţi inculpaţii au primit pedepse cu închisoarea şi au fost obligați să plătească daune în valoare totală de aproximativ 50 de milioane de euro victimelor incendiului. Ulterior, avocații acuzaților deciziile atacat în instanță.


    Anul 2021 aduce noi schimbări în dosarul Colectiv. Curtea de Apel Bucureşti a decis luni să formeze două dosare Colectiv, urmând ca fostul primar, funcţionarii din primărie şi pompierii să fie judecaţi separat de patronii clubului. Aceasta va decide în toamnă dacă fostului primar şi altor inculpaţi li se va schimba încadrarea faptelor de care sunt acuzaţi, ceea ce ar putea atrage şi pedepse mai uşoare dacă ei vor fi condamnaţi. Procesul merge mai departe în ceea ce-i priveşte pe cei trei patroni ai clubul bucureştean şi pe pirotehniştii care au organizat focul de artificii. Decizia de disjungere a trezit nemulţumirea avocaţilor, care au reclamat faptul că se încearcă tergiversarea procesului, acuzând că dosarele au fost initial disjunse, apoi reunite.


    Părţile civile – supravieţitorii sau urmaşii celor care au murit în Colectiv sau în spitalele din România și din străinătate – au protestat în sala de judecată faţă de această soluţie. Mai mult, supravieţuitori şi rudele victimelor au reclamat, printr-o scrisoare deschisă, decizia judecătorilor de a schimba încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor. Semnatarii spun că, astfel, pedepsele vor fi mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România.



  • Jurnal românesc – 20.09.2018

    Jurnal românesc – 20.09.2018

    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, a declarat miercuri, la Vaslui, că
    românii care pleacă la muncă în străinătate trebuie să ştie că statul român le
    este alături şi le-a cerut acestora să se informeze înainte de a părăsi ţara.
    Prezentă la lansarea în judeţ a Campaniei ‘Informare acasă! Siguranţă în
    lume!’, Natalia Intotero le-a solicitat autorităţilor locale să se implice în
    munca de informare a cetăţenilor cu privire la riscurile la care sunt expuşi
    când părăsesc ţara şi a făcut un apel către primari să comunice mai mult cu cei
    plecaţi să lucreze în străinătate. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a
    trecut în revistă o serie de proiecte menite să îi readucă în ţară pe românii
    plecaţi la muncă în străinătate. Oficialul a subliniat că nu există o evidenţă
    exactă a cetăţenilor români care merg la muncă în străinătate. Demnitarul a
    declarat că numărul acestora este mai mare decât cel din statistici, având în
    vedere că cei care pleacă din România nu au obligaţia de a anunţa autorităţile
    cu privire la faptul că locuiesc sau muncesc în afara ţării. Ministrul i-a
    încurajat pe cetăţeni să anunţe ambasadele sau consulatele româneşti din
    statele în care pleacă să muncească.


    Secretarul de
    stat în ministerul român de Externe George Ciamba s-a întâlnit, la Belgrad, cu
    liderii principalelor organizaţii ale minorităţii române din Serbia – anunţă
    diplomaţia de la Bucureşti. Ciamba, care este co-preşedintele Comisiei Mixte
    Interguvernamentale România-Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale, a
    reafirmat sprijinul Bucureştiului pentru respectarea drepturilor specifice ale
    persoanelor aparţinând minorităţii române de pe întreg teritoriul Republicii
    Serbia, în special în ceea ce priveşte accesul la educaţie, mass-media şi
    serviciul religios în limba română. Interlocutorii săi i-au prezent
    dificultăţile cu care se confruntă şi au adresat solicitări concrete de
    sprijin. România susţine aspiraţiile de integrare europeană ale Serbiei, dar
    solicită Belgradului un tratament conform standardelor comunitare pentru
    minorităţile naţionale.


    Europarlamentarul
    Mircea Diaconu solicită, într-o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui şi
    Guvernului României, implicarea în rezolvarea problemelor privind încălcarea
    drepturilor românilor din afara frontierelor. Prezentând câteva dintre
    aspectele semnalate de participanţii la o audiere publică pe care a găzduit-o
    recent la Parlamentul European, referitoare la drepturile românilor care
    trăiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia,
    Croaţia, Ungaria, Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi
    educaţie din Parlamentul European, solicită autorităţilor române, în numele
    comunităţilor istorice româneşti din afara frontierelor, să reacţioneze pentru
    a opri fenomenele de alienare şi asimilare forţată a acestor comunităţi şi
    deteriorarea elementelor lor de cultură, limbă şi istorie. Concluzia
    mărturiilor expuse este că, deşi politica României în ceea ce priveşte
    protejarea drepturilor minorităţilor aflate pe propriul teritoriu este
    recunoscută ca fiind printre cele mai avansate în Europa, comunităţile
    româneşti din afara graniţelor nu beneficiază, din păcate, de un tratament
    asemănător, ci de unul aflat în continuă degradare, se mai spune în scrisoarea
    făcută publică miercuri. Europarlamentarul precizează că demersurile
    autorităţilor pentru a preveni astfel de situaţii trebuie făcute în mod coerent
    de România, ca stat membru al Uniunii Europene, cu toate drepturile aferente şi
    cu toată autoritatea conferite de această calitate.