Alegătorii români au trecut cel mai important test, al prezenţei, la primul episod al maratonului electoral din acest an: peste 9,4 milioane de români au votat, duminică, la scrutinul pentru Parlamentul European şi în jur de 9 milioane la alegerile locale, astfel că prezenţa la vot în ambele cazuri a trecut de 50%. Potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central, cei mai mulţi alegători au vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani, iar cei mai puţini între 18 şi 24 de ani, în timp ce femeile au votat într-un număr mai mare decât bărbaţii.
Partidele coaliţiei guvernamentale, PSD şi PNL, au găsit formula câştigătoare în competiţia pentru fotoliile de eurodeputaţi, lista lor comună fiind votată de peste jumatate din cetăţenii care au mers la urne. Alianţa marilor partide tradiţionale e urmată, la mare distanţă, de suveraniştii ultranaţionalişti din AUR şi de Alianţa Dreapta Unită, creată în jurul USR. UDMR este ultima pe lista formaţiunilor care-şi vor trimite reprezentanţi în legislativul comunitar. Şi votul politic din ţară confirmă supremaţia social-democraţilor şi liberalilor, care şi-au adjudecat, în această ordine, cele mai multe consilii judeţene. Sunt urmate, tot la mare distanţă, de AUR şi Dreapta Unită.
În acest peisaj dominat copios de partidele mainstream, Bucureştiul se încăpăţânează să facă notă discordantă. Primăria generală a fost câştigată de edilul în funcţie, independentul Nicuşor Dan, cu peste 40% din voturi. Social-democrata Gabriela Firea spera să revină în fruntea Capitalei, dar a pierdut categoric. Aspirant la primăria generală a fost şi Cristian Popescu Piedone. Acesta a pierdut, dar şi-a atins obiectivele cu adevărat realizabile: a trimis PUSL (umanist social-liberal) în Consiliul General şi pe fiul său la Primăria Sectorului 5. La Cluj, liberalul Emil Boc a obţinut al 6-lea mandat, la Timişoara a fost confirmat Dominic Fritz, de la USR, Craiova va fi în continuare administrată de social-democrata Lia Olguţa Vasilescu, iar Constanţa îl va avea la timonă tot pe liberalul Vergil Chiţac. De rezultatele alegerilor locale şi europarlamentare depind, în bună măsură, aranjamentele politice în perspectiva scrutinelor prezidenţial şi legislativ din sezonul electoral toamnă – iarnă.
În ce priveşte scrutinul pentru Europa, Reuters remarca faptul că, în statele membre ex-comuniste, extrema dreaptă a avut mai puţin succes decât în vest. Partide de extremă dreaptă şi dreapta radicală au câştigat alegerile în Franţa, unde au provocat un seism politic, dar şi în Austria şi Italia, şi s-au clasat pe locul doi în Germania şi Olanda. Deja euro s-a depreciat faţă de dolar, iar Bloomberg apreciază că agravarea îngrijorărilor politice în Europa este posibil să pună noi presiuni asupra monedei unice.
