Radio România Internațional

Tag: sculptor

  • February 19, 2025

    February 19, 2025

    MEETING Romania will be represented by the interim president Ilie Bolojan today, in the second meeting on Ukraine hosted by France, political sources told AGERPRES. The countries invited to take part are Norway, Canada, Lithuania, Estonia, Latvia, the Czech Republic, Finland, Greece, Romania, Sweden and Belgium. On Monday, leaders from Germany, Italy, the United Kingdom, Poland, Spain, the Netherlands and Denmark met in Paris, at the invitation of president Emmanuel Macron, alongside the leaders of the European Union and the NATO Secretary General, to discuss the latest developments related to Ukraine, in the context of the peace initiatives launched by the new American administration. ‘Romania, in its dual capacity as the EU member country with the longest border with Ukraine and the country that has consistently and from the very beginning provided multidimensional, humanitarian, economic and military support to its neighbour, has a direct interest in carrying on the collective European and Euro-Atlantic support for Ukraine, in response to the brutal and illegal war of aggression by the Russian Federation,’ stated the Romanian foreign ministry. On the other hand, president Bolojan Tuesday told the ambassadors accredited to Bucharest that Romania believes in the future of the EU and remains a pro-Atlantic state and a responsible ally.

     

    ELECTIONS The ruling coalition in Bucharest convenes today to complete the steps to set up an electoral alliance comprising the Social Democratic Party, the National Liberal Party and the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania, which will back the former Liberal leader Crin Antonescu in the presidential elections due in May. Asked whether he would withdraw from the presidential race in favor of the interim president Ilie Bolojan, Crin Antonescu ruled out this possibility. The new alliance is to be registered with the Central Electoral Bureau on Thursday. The 5 supreme court judges who will be part of the Bureau will also be designated by a drawing of lots at that time.

     

    BRANCUSI Every year on February 19 the National Day of Constantin Brâncuși is celebrated in Romania. The Romanian Cultural Institute organises in the coming period, both in the country and abroad, events marking the 149th birthday anniversary of the great Romanian sculptor. In 2024, the monumental ensemble “The Path of Heroes”, created by Constantin Brâncuși in Târgu Jiu, was included on the UNESCO World Cultural Heritage List. That same year, an important exhibition devoted to the Romanian artist was organised at the Pompidou Center in Paris. Most of his works belong to the Pompidou Center, as a legacy left to the French state, but many other famous works by Brancuși are hosted by major museums in the world.

     

    FOOTBALL Romanian football champions FCSB will play on Thursday evening at home against the Greek side PAOK Thessaloniki in the decisive leg of the play-offs for the round of 16 of the Europa League. In the first leg against the Greek team coached by the Romanian Răzvan Lucescu, FCSB won 2-1 away from home last week.

     

    WEATHER At the 2 Bucharest airports, “Henri Coandă” and Băneasa, flights may experience delays due to the need to de-ice aircraft. According to the Bucharest Airports National Company, no flights have been canceled because of the weather conditions, the runways and taxiways are operational, and planes are landing and taking off safely. The roads in 12 counties, especially in southern and central Romania, as well as in the capital city Bucharest, have been affected by heavy snowfalls in recent days, and dozens of collisions and skids have occurred, as some roads are partly covered with snow. According to meteorologists, as the sky clears, temperatures will drop more and more by the end of this week and at the beginning of next week, possibly reaching minus 15 degrees Celsius, including in Bucharest.  (AMP)

  • A încetat din viaţă marele sculptor Vlad Ciobanu

    A încetat din viaţă marele sculptor Vlad Ciobanu

    Sculptorul Vlad Ciobanu, unul dintre cei mai valoroși artişti plastici din România, a încetat din viaţă la vârsta de 75 de ani. Din 1990 a predat la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. De-a lungul carierei a primit numeroase premii, inclusiv Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru Sculptură, în 2005. Vlad Ciobanu a fost coordonator şi curator al mai multor ediţii ale Simpozionului Internaţional de Sculptură “Atelierele Brâncuşi” de la Târgu Jiu, în perioada 2005-2021. A scris numeroase articole, comunicări şi eseuri despre celebrul sculptor de origine română Constantin Brâncuşi.



    A avut numeroase expoziții personale sau de grup în țară și în străinătate, în Olanda, Italia, Spania, Serbia, Bulgaria, Austria, Germania, Franța. Monumente importante semnate de Vlad Ciobanu se regasesc printre altele la Alexandria – Eroul Necunoscut”, Alba Iulia – Regele Ferdinand” sau Onești – Dimitrie Cantemir”.



    Galeria Artoteca, din Bucureşti, a găzduit în perioada 4 decembrie 2023 – 8 ianuarie 2024 ultima “personală” Vlad Ciobanu “Pelerin”. La finisajul expoziţiei Maestrul Vlad Ciobanu a acordat un interviu, posibil ultimul său interviu, pentru postul nostru de radio, pe care îl puteţi asculta în rubricile “Club Cultura” şi “Arte – Artişti”.

  • Brâncuşi la Timişoara

    Brâncuşi la Timişoara

    Cu
    o valoare asigurată la o jumătate de miliard de euro, dar cu una sentimentală
    inestimabilă, aproape 100 de lucrări ale remarcabilului sculptor român de talie
    mondială, ce nu mai are nevoie de nicio prezentare – Constantin Brâncuși – sunt
    reunite în cea mai importantă expoziţie din ultima jumătate de secol care îi
    este dedicată în România.

    Sculpturi, fotografii, documente de arhivă şi
    materiale filmate sunt prezentate publicului sub titlul Brâncuşi: surse
    româneşti şi universale     la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara de
    sâmbătă 30 septembrie, până anul viitor, la finalul lunii ianuarie. Operele provin din colecţii publice şi private din
    România şi străinătate, de la galerii celebre precum Centrul Pompidou din Paris
    sau Tate din Londra. Printre lucrările aduse la Timişoara se numără Măiastra,
    Pasărea în zbor, Sărutul, Domnişoara Pogany,
    Cap de copil, Rugăciune, Piatră de hotar
    sau Muza adormită.

    Potrivit curatorului Doina Lemny, de la Centrul
    Pompidou, expoziția nu este atât o retrospectivă a creaţiei lui Brâncuşi, cât
    o demonstraţie a legăturii sale permanente cu ţara natală, cu toate că a
    cunoscut celebritatea în Franţa.

    Cu alte precizări, directorul Muzeului
    Naţional de Artă timișorean, Filip Petcu: Putem vedea o selecţie foarte
    rafinată a lucrărilor lui Constantin Brâncuşi, o selecţie alcătuită de doamna Doina
    Lemny. E vorba de un context foarte special în care lucrările comunică pornind
    de la conceptul curatorial care reflectă relaţia lui Brâncuşi cu România, cu
    comanditari, cu personalităţi din România, dar şi din diaspora care l-au
    susţinut şi prin care creaţia lui a fost potenţată şi promovată atât în
    Occident, cât şi în România.


    Preşedintele Fundaţiei Art Encounters,
    Ovidiu Şandor, califică expoziția drept o bijuterie:

    E o expoziţie
    extrem de densă, care prezintă foarte bine opera lui Brâncuşi, cu lucrări
    binecunoscute şi iconice, aduse din mari muzee din lume, dar şi cu lucrări mai
    puţin cunoscute, care credem că vor fi o surpriză plăcută pentru public.


    Comisar al expoziției, Ovidiu Șandor se așteaptă, totodată, la un public
    vizitator numeros: Credem că e o expoziție-eveniment. Sperăm că
    va fi văzută ca un omagiu adus unuia din stâlpii culturii românești, lui
    Brâncuși. Ne bucurăm de niște împrumuturi absolut excepționale și așteptăm pe
    toată lumea la Timișoara să descopere și această expoziție, precum și toate
    celelalte evenimente culturale pe care Timișoara le propune în această toamnă.


    Expoziţia Brâncuşi: surse româneşti şi universale reprezintă
    punctul culminant al programului Timişoara – Capitală Culturală Europeană 2023.


  • Ziua Universală a Iei, la Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu”

    Ziua Universală a Iei, la Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu”

    Ambasada Republicii Moldova la București a organizat, în colaborare cu Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu” din București, un eveniment cultural cu titlul ”Tradițional românesc”, dedicat Zilei Universale a Iei sărbătorită la 24 iunie.



    Evenimentul a inclus o expoziție de pictură care a reunit lucrări semnate de 9 artiști vizuali din Republica Moldova și de 4 din România, un recital al renumitei interprete Ozana Barabancea și o expoziție de costume naționale și cămăși cu altiță din Republica Moldova și România.



    Am stat de vorbă cu pictorul Vitalie Butescu, originar din Republica Moldova.






    Dincolo de picturi, de costumele naţionale şi de vestitele cămăşi cu altiţă, publicul a putut admira, în premieră, un bust de bronz al lui Eminescu. Cel care l-a adus pe Mihai Eminescu la Centrul Cultural UNESCO ”Mihai Eminescu” din București este sculptorul din Republica Moldova Pavel Obreja.






    Am discutat la vernisaj şi cu pictoriţa Maria Jardă, din România, pe care am întrebat-o ce lucrări are în expoziţie.






    Un alt interlocutor a fost pictorul Eugen Gorean, din Republica Moldova.






    Artistul vizual Dmitri Murahovschi, din Republica Moldova, a expus, de asemenea, în cadrul ”Tradițional românesc”.




  • Iulian Cristea din Republica Moldova

    Iulian Cristea din Republica Moldova

    Anul 2022 Iulian Cristea din Republica Moldova l-a încheiat cu o expoziţie la Bucureşti, la galeria Arbor.Art.Room, intitulată WILDERNESS. Peisaje suprarealiste”. O cercetare despre o lume abandonată, lipsită de prezența omului, notează organizatorii, care reuneşte desene de grafică, obiecte, instalații și sculptură realizate din ghips, răşină, fibră de sticlă sau chiar marmură de Rușchița (din județul Caraș-Severin). În 2022 artistul a mai avut şi alte proiecte:


    Am mai avut un proiect la Galeria Solar, mai exact un spaţiu virtual, care nu există neapărat fizic, dar la care am lucrat exclusiv pe calculator şi am generat nişte imagini cu ajutorul Photoshopului şi al unor fotografii să pară ca şi cum chiar există acel spaţiu, dar el nu există fizic.”


    Născut în 1991 la Căuşeni, în Republica Moldova, Iulian Cristea a urmat studii în ţara natală, în România şi în Germania.


    Călătoria mea în sculptură a început în colegiu, din 2007, după care am urmat Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice în 2011 la Chişinău, apoi am venit la Bucureşti să fac un masterat, tot în sculptură şi în cadrul acestui masterat am obţinut o bursă Erasmus în Germania, unde am mers, am studiat şi am văzut ce se face şi în Occident.”


    Iulian Cristea este şi câștigătorul mai multor premii la concursuri naționale și internaționale. În 2015, în Republica Moldova, a fost distins cu Marele Premiu acordat de Ministerul Tineretului şi Sportului pentru lucrarea Interstelar”, în cadrul Expoziţiei Noi tineretul creator” de la Chişinău. Tot cu Marele Premiu a fost recompensat şi în România, în 2017, la Simpozionul Interaţional de Sculptură Stone Residence Prize” de la Timişoara. În 2019, în Italia, a primit Premiul al III-lea, la Concursul de Sculptură International Forum of Young marble sculptors in Carrara”. Iar recent, în 2022, tot în România, a obţinut Premiul anual Grigore Bradea, dedicat unuia dintre cei mai reprezentativi sculptori români din generația anilor 70.


    Da, am fost premiat la Bistriţa, la concursul Grigore Bradea, care e un concurs anual dedicat sculptorilor din ţară şi am câştigat organizarea unei expoziţii personale şi un premiu în bani.”


    Absolvent în Republica Moldova al Colegiului de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” şi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, ambele instituţii din Chişinău, cu studii masterale la Bucureşti, la Universitatea Naţională de Arte, beneficiar al unei burse Erasmus la Hochschule der Bildenden Künste Saar din Saarbrucken, Germania, Iulian Cristea a participat la mai multe expoziții personale și de grup organizate la București, Chișinău, Cluj-Napoca, Timișoara și Luxemburg. Ce fel de artist este şi ce mentori a avut ne spunea în încheiere.


    În primul rând sunt sculptor, îmi pace cel mai mult sculptura, acoo mă simt eu cel mai bine, cu sculptura mă identific. Şi desenul îmi place, bineînţeles, pentru că sculptura fără desen nu prea funcţionează, de aceea deci îmi place mult şi desenul. În primul rând primul meu profesor ne-a ajutat să înţelegem sculptura, Ioan Grecu, de la colegiul de arte, apoi, la Academie, am cunoscut alţi doi profesori foarte buni, Iurie Canaşin şi Octavian Romanescu, care mi-au arătat şi o altă viziune, o altă perspectivă asupra sculpturii, artei, compoziţiei în general. Au avut un rol important în formarea mea.”




  • “WILDERNESS”, peisaje suprarealiste de Iulian Cristea la Arbor.art.room

    “WILDERNESS”, peisaje suprarealiste de Iulian Cristea la Arbor.art.room

    Tânărul sculptor Iulian Cristea, originar din Republica Moldova, a expus la Arbor.art.room, în Bucureşti, încheind activitatea Galeriei din 2022.



    “WILDERNESS,


    Titlul expoziţiei: “WILDERNESS”, peisaje suprarealiste. Am stat de vorbă cu Iulian Cristea.






    Pe de altă parte, pe 17 decembrie s-au împlinit 5 ani de la înființarea Asociației pentru cultură și arte Arbor. Misiunea Asociației Arbor este de a realizare proiecte culturale care să contribuie la mobilitatea culturală între România și Republica Moldova, la familiarizarea publicului din România cu nume de artiști de peste Prut, fie că vorbim de nume mari sau artiști tineri și la integrarea în cultura națională a creației basarabene. Am discutat la aniversare cu Victoria Nagy Vajda, preşedinta Asociaţiei şi curatoare.




  • Exhibitions in 2022, hosted by the Bucharest Municipality Museum

    Exhibitions in 2022, hosted by the Bucharest Municipality Museum

    A string of painting, sculpture and graphic art exhibitions whose eventual aim is to put to good use the rich heritage of Bucharests Art Gallery Collection will be mounted by the Bucharest Municipality Museum all throughout 2022. Brought to the fore for art lovers will be artists house-studios, but also costume collections, rare documents, traditional art and photographs of old Bucharest. The beginning of the museum is linked to the decision of Bucharest Town Halls Communal Council, issued in late July 1921, whereby the suggestion was put forward, for the foundation of a communal museum. In 1956 it was officially decided that The Sutu Palace (a historical monument built in 1834) would become the headquarters of the museum. In 1959, the History Museum of the City of Bucharest was reopened to the public. The museums history and fine arts sections merged, and that is how Bucharest Municipal Citys Arts and History Museum came into being. In 1999, the institution regained its initial name, the Bucharest Municipality Museum. At the moment, part of Bucharest Municipality Museum are 14 museums, collections and memorial houses. One such museum is “Theodor Aman. ” The museum awaits its public for a temporary exhibition, to be inaugurated on April 7th. The museum will be open to the public until March 2023. From May 27, on the premises at the Frederic Storck and Cecilia Cuțescu-Storck Museum, an exhibition will be opened, themed “From Cape Kaliakra to Balchik. A painting itinerary.”



    Elena Olariu is the deputy director of Bucharest Municipality Museums Art, Restoration and Preservation Centre. She will now be speaking about those exhibitions, to be opened soon on the premises of Bucharest Municipality Museum.



    “The Theodor Aman Museum is one Bucharests most beautiful museums, playing host to painter Theodor Amans collection, it was also his house, a lot of people must have visited the museum already. Those who are not familiar with it, I invite them to seize the opportunity, the house is superb. It is an old house we preserved, in a bid to keep the interior just as it was decorated when the painter was still alive. Then again, apart from the permanent exhibition, in April, an exhibition will also be opened, themed Aman in plein air. Which means we present what the artist painted outdoors. Our lady colleagues were very inspired when they picked up the theme, as it is an opportunity to see the gardens Theodor Aman painted. In the month of May we will have another exhibition, just as interesting, venued by the Frederic Storck and Cecilia Cuțescu-Storck Museum. Paintress Cecilia Cuțescu-Storck travelled to Balchik many times, there she met Queen Marie of Romania, a close friend of hers. Therefore, the exhibition will present Cecilia Cuțescu-Storcks works, inspired by those places. Ours will be an artistic journey, we will also have the chance to see the interior of the house, with a couple of novel works belonging to the Storck family house, we hope it will be an interesting exhibition. Actually, each year we stage small-scale exhibitions on the premises at the Storck Museum, and this time I decided we should focus on Balchik as well.”



    In late April this year, the Sutu Palace in Bucharest will play host to the exhibition themed “Phanariot Princely Documents as part of the Bucharest Municipality Museum Collection”. Starting May 18, the Sutu Palace will also be the venue for an exhibition themed “The Romanian principalities. Landscapes of the 19th century European engraving”. The exhibition puts to good use the heritage of the Bucharest Municipality Museums Prints and Imprints Collection. Also, the exhibition seeks to introduce visitors to the Romanian atmosphere of the 19th century. More than 50 works will be exhibited, depicting places in the Romanian Principalities captured by foreign engravers, and bringing center-stage elements of urban and rural architecture. Two exhibitions will be opened in August, as part of the Donations and Donors series. The Sutu Palace will venue the “Ioana Gabriela and Alexandru Beldiman Donation”, while the Nicolae Minovici Museum will play host to the exhibition themed “Under the Sign of Royalty: the Photographs of a young princess.” Elena Olariu is the deputy director of Bucharest Municipality Museums Art, Restoration and Preservation Section. Here she is again, speaking about this coming Septembers exhibition hosted by the Sutu Palace, themed “Painter Gheorghe Tattarescus Family, Faith and Home. “



    “It will be an exhibition dedicated to Gheorghe Tattarescus house, so we will exhibit several objects from that house. These are objects that have been restored, and that was accomplished thanks to my colleagues who succeeded to restore a great part of the Gheorghe Tattarescu Memorial House, and Im speaking about objects but also about paintings. We will have on display ceramics, painted icons, books, artists personal objects, several paintings of a small exhibition, so that the public can see those wonderful objects that have also been restored. They will be presented as an absolute first, which is also an opportunity to make the work of our colleagues in the Restoration section known to visitors. Perhaps very few people know that most of the exhibited objects also go through the restoration labs, where our colleagues work, and the work they do is less well-known to the public, yet it is a kind of work we have been trying to bring center-stage, via those types of exhibitions.”



    In September and October, 2022, the Bucharest Municipality Museum, though its exhibitions, will put to good use the creation of three women sculptors: Elena Surdu Stănescu, Henriette Cihoschi and Doina Lie.


    (EN)




  • Marian Sava din Belgia

    Marian Sava din Belgia

    Marian Sava, sculptorul născut la Galați, onorat în Belgia printr-un film realizat de Institutul Cultural Român din Bruxelles


  • Brâncuşi

    Brâncuşi


    Aoa şi 145 di añi, Hobița, tru locãrli a Gorjului ditu România, s’aminta Constantin Brâncuși, anămusitlu sculptoru di ma amănatu, a curi atelieru easti ţănutu, tru ună turlie di clopatu di geami, tu misuhorea-a Parislui. Paris agiumsi tru 1904, hiinda cunuscut până atumţea ca un sculptoru cu comendzâ publiţi tru România ama cari aștipta să spunâ a lumillei unâ nauâ concepție artistică.



    Să spuni ti Brâncuși că inventă sculptura, di u adusi pi livelu a teribilului secolu XX. Perioada di ahurhită easti băgată tru contextul a niaprukearillei ună cali pi urnekea-a marilui Rodin. Preayalea-ayalea, viziunea alu Brâncuși iasi tu videală tutu cama limbidu, iesu tu migdani mărli a lui temi, alăvdati nica ditu ahurhită, agiumti azã cu anami. Artistul ciuduseaşti pritu abordarea directă a materialului ditu cari s’andreadzi viziunea. Lemnul îlli aduţi aminti ti ahurhita ditu România, easti un material yiu, caldu. Acaţă tu lucru cheatra pritu tăllitura directă, vărtoasă și intensă, mañieră cari ună turlie avea chirută dinintea a modelajlui și a halcumăllei turnată. Multi ditu lucrărli a lui suntu brundzuri turnati, ama și tu aestă arădăriki ari ngătanu ti finisaj, ti pilikisirea tsi adutsi yilipseari.



    Cari tsi s’hibă turlia di materialu, sculpturli a lui cabaia expresivi reprezintă mări temi spirituali, idei filotimi, senzații și fenomeni. “Măyistrili” a lui suntu sugestii a azboiurlui cari feaţi că imaghinea-a lor s’hibă mbărţitată di piloțlli spațiali americañi. Multu ayoñea, tru 1913, America lu scoati tu videală Brâncuși și s’amintă ună pirmituseari di vreari cari armăni tu bană, nica ş’cama largu, până tru kirolu di adză. Expozițiili a lui ditu Statili Uniti suntu alithealui evenimenti a deapoa tiniri americañi, yinitori mări artiști, cându yinu Paris caftă să s’andămusească cu năsu.



    Tru 1938, Târgu-Jiu, reședința-a Gorjului iu s’amintă, eara dişcllisă nai cama mari operă alu Brâncuși, un complexu di ma multi sculpturi, mplini di spiritualitati, noimi și simboluri. Acatsă tu isapi pritu lucrărli a lui memoria a tinirloru ţi feaţiră curbani tu Protlu Polimu Mondialu ca ună tiñiseari pritu apuntea anamisa di bană şi moarti. Anchiseaşti di la Measa-a Tăţearillei, agiundzi la Sucakea-a Stoaliloru, deapoa pi sumu Poarta-a Băşearillei, a ampărţarillei, agiundzi pi Calea-a Eroilor ţi treaţi pritu misuhorea-a căsăbălui, s-dănăseaşti ti ună gheavasi la băsearica acăţată tu priimnarea ti videari deapoa, ndreptu, fără vără arăpasu, cătă Coloana Infinitului, a pricănuştearillei ţi nu ari bitisită, scară cătă ţeruri. Easti templulu golu pi cari Brâncuși aprăftăsi s-lu analţă, tu cari ş-adună tuti viziunile și concepțiile, yisili și bănaticlu di cathi dzuua. Eara aţea ditu soni vizită tru văsălie, aţea ditu soni andamasi, di itia că Doilu Polimu Mondialu și alăxerli ţi s’feaţiră deapoa va lu’află marli artist utu auşeaticu și lăndzitu, niakicăsindalui ţi s’faţi cu duñeaua.



    Tru văsilia a lui easti lugursitu decadentu, di cătră năulu regimu, comunistu, cari nu âlu va ti prufetu la el acasă. Acă nu ari lucri căndisitoari, s’lugurseaşti că avea tu naeti s’alasă ti România atelierlu a lui, cari easti, tora, tru un monumentu di arhitectură modernă, pi esplanada a Tentrului Pompidou di Paris. Cadealihea easti că, la 80 di añi și după 50 di añi ţi âlli tricu tru Franța, bitărnulu artistu caftă cetățenia franceză, tra s’poată s’bitisească lucărlu cu donația cătră statlu francez.



    Tru 1957, marli sculptoru Constantin Brâncuși, amintatu Hobița, tru România, dusi la Aţelu di Analtu, Paris, iu ş’află arăpaslu tu cunuscuţlli mirminţă parizieañi Montparnasse. Nu alargu, easti prota a lui “Băşeari/Sărut”, sculptura ţi veaglle murmintul a unăllei tiniră arusoaică cari s-vătămă ditu vrearea ţi u avea ti unu yeatru român di Paris. Tora, arta și viziunea a marlui sculptoru suntu cunuscuti tru tută lumea, multu aprukeati di aţelli cu vrearea ti artă, di specialiști nica şi di colecționarllii cari lă da cotații di dzăţ di miliuñi di dolari. Mărli muzee a lumillei, cari au șansa tra s’aibă opera adrati di Brâncuși, ndregu expoziții di mari vazi tru cari opera și bana-a marilui sculptoru suntu arădăpsiti tu ună videală speţială. Aoa şi vără 5 añi, 19 di şcurtu, dzuua cându, tru 1876, s-amintă sculptorlu Constantin Brâncuși, fu apufusită, pritu nomu, tru România, sărbătoari națională cu numa di “Dzuua Brâncuși”.


    Autoru: Marius Tiţa


    Apriduţearea: Taşcu Lala









  • Brâncuşi

    Brâncuşi

    În urmă cu 145 de
    ani, la Hobița, în ținutul Gorjului din România, se năștea Constantin Brâncuși,
    celebrul sculptor de mai târziu, al cărui atelier este păstrat, ca sub un
    clopot de sticlă, în mijlocul Parisului. La Paris a ajuns în 1904, fiind deja
    un sculptor cu comenzi publice în România dar care aștepta să arate lumii o
    nouă concepție artistică.

    Se spune despre Brâncuși că a inventat sculptura,
    aducând-o la nivelul teribilului secol XX. Perioada de început este pusă în
    contextul refuzului unui drum în maniera marelui Rodin. Treptat, viziunea lui
    Brâncuși se conturează tot mai clar, apar marile sale teme, apreciate de la
    început, celebre astăzi. Artistul uimește prin abordarea directă a materialului
    din care își construiește viziunea. Lemnul îi amintește de începuturile din
    România, este un material viu, cald. Abordează piatra prin tăietura directă,
    puternică și intensă, manieră care cam dispăruse în fața modelajului și a
    bronzului turnat. Multe dintre lucrările sale sunt bronzuri turnate, fără
    îndoială, dar și aici vine cu o mare atenție pentru finisaj, pentru șlefuirea
    care dă strălucire.


    Indiferent de material, sculpturile sale extrem de
    expresive reprezintă mari teme spirituale, idei generoase, senzații și
    fenomene. Măiestrele sale sunt sugestii ale zborului care a făcut ca imaginea
    lor să fie asumată de piloții spațiali americani. Destul de repede, în 1913,
    America îl descoperă pe Brâncuși și se naște o poveste de dragoste care
    durează, încă și mai intensă, până în prezent. Expozițiile sale din Statele
    Unite sunt adevărate evenimente iar tineri americani, viitori mari artiști,
    când vin la Paris caută să îl întâlnească.

    În 1938, la Târgu-Jiu, reședința
    Gorjului natal, era inaugurată cea mai mare operă a lui Brâncuși, un complex de
    mai multe sculpturi, pline de spiritualitate, sensuri și simboluri. Tratează
    memoria tinerilor căzuți în Primul Război Mondial ca pe o smerită punte între
    viață și moarte. Se pleacă de la Masa Tăcerii, se trece pe Aleea Scaunelor,
    apoi pe sub Poarta Sărutului, a despărțirii, se merge pe Calea Eroilor ce trece
    prin mijlocul orașului, se oprește preț de o slujbă funerară la biserica
    inclusă în traseu apoi, drept, fără vreo abatere, spre Coloana Infinitului, a
    recunoștinței fără sfârșit, scară spre ceruri. Este singurul templu pe care
    Brâncuși a reușit să îl ridice, adunându-și toate viziunile și concepțiile,
    visele și trăirile. A fost ultima sa vizită în țară, ultima întâlnire, pentru
    că Al Doilea Război Mondial și schimbările care i-au urmat îl găsesc pe marele
    artist îmbătrânit și bolnav, neînțelegând ce se întâmplă cu omenirea.

    În
    propria sa țară este considerat decadent, de către noul regim, comunist, care
    nu îl vrea profet la el acasă. Deși nu există dovezi indubitabile, se consideră
    că ar fi intenționat să lase României atelierul său, care se află, acum,
    într-un monument de arhitectură modernă, pe esplanada Centrului Pompidou din
    Paris. Cert este că, la 80 de ani și după mai bine de 50 de ani petrecuți în
    Franța, bătrânul artist cere cetățenia franceză, pentru a putea finaliza
    donația către statul francez.

    În 1957, marele sculptor Constantin Brâncuși,
    născut la Hobița, în România, se stinge din viață, la Paris, și își doarme
    somnul de veci în celebrul cimitir parizian Montparnasse. Nu departe, se află
    primul său Sărut, sculptura ce veghează mormântul unei tinere rusoaice care
    s-a sinucis din dragoste pentru un doctor român din Paris. Acum, arta și
    viziunea marelui sculptor sunt cunoscute în întreaga lume, apreciate de
    iubitorii de artă, de specialiști sau chiar de colecționarii care le acordă
    cotații de zeci de milioane de dolari. Marile muzee ale lumii, care au șansa de
    a deține opere de Brâncuși, organizează expoziții de răsunet în care opera și
    viața marelui sculptor sunt puse într-o lumină specială. Acum 5 ani, 19
    februarie, ziua când, în 1876, s-a născut sculptorul Constantin Brâncuși, a
    fost declarată, prin lege, în România, sărbătoare națională cu numele de Ziua
    Brâncuși.

  • Femei celebre din viața lui Brâncuși

    Femei celebre din viața lui Brâncuși


    63 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuși (16.03.1957)


    Dialog cu jurnalista Cristiana Crăciun, cunoscătoare a unor aspecte inedite din viața genialului artist plastic român.






  • Decebal, un simbol în piatră

    Decebal, un simbol în piatră

    Sculptorul Florin Cotarcea este autorul uneia
    dintre cele mai impozante sculpturi din lume. La comanda omului de afaceri
    Iosif Constantin Dragan, el a dăltuit în munte, pe malul Dunării, chipul
    regelui dac, Decebal. Acum, ar vrea să sculpteze și portretul regelui dac Burebista.



  • Artişti români apreciaţi în străinătate, pictorul şi sculptorul Constantin Udroiu

    Artişti români apreciaţi în străinătate, pictorul şi sculptorul Constantin Udroiu

    Artişti români apreciaţi în străinătate şi mai ales la Matera. Există în lume artişti români plecaţi din ţară în anii ’70, care sunt mai cunoscuţi prin operele lor în ţările de adopţie decât în România. Aşa este pictorul şi sculptorul Constantin Udroiu, care s-a stins din viaţă în 2014 la Roma, şi care e omagiat în aceste zile în regiunea Basilicata şi în special la Matera, unde tocmai a fost deschisă o expoziţie cu o antologie a lucrărilor sale. Soţia – care s-a ocupat de aceste lucrări – şi-ar dori foarte mult să se deschida o expoziţie şi în oraşul natal al lui Constantin Udroiu – Bucureşti


  • Miliţa Petraşcu, eleva lui Brâncuşi

    Miliţa Petraşcu, eleva lui Brâncuşi

    Considerată cea mai înzestrată femeie-sculptor a României în secolul XX, participantă la mişcarea artistică de avangardă din ţara noastră din perioada interbelică, mai ales la gruparea constituită în jurul revistei “Contimporanul”, neîntrecută maestră în arta portretului, Miliţa Petraşcu va evoca până la sfârşitul vieţii sale, în scrisori sau discuţii, importanţa întâlnirii sale cu sculptorul Constantin Brâncuşi. Sculptura Miliţei Petraşcu reprezintă, în primul rând, un act de rezistenţă în faţa distrucţiei imaginii. Demersul său păstrează ambiţiile instantaneului şi rigorile compoziţiei clasice, întâlnite deopotrivă în arta începutului de secol. Acest lucru o va ajuta, în lunga perioadă în care lucrează cu Brâncuşi, să se apere de tentaţia imitării marelui său maestru şi să nu încerce gestul simplu al abstracţiei” notează Dan Brudaşcu despre sculptura Miliţei Petraşcu. Constantin Zărnescu, cel care a strâns şi editat aforismele lui Brâncuşi, ne vorbeşte despre întâlnirea dintre Miliţa Petraşcu şi marele artist, întâlnire care avea să le marcheze amândurora destinele. Se întâmpla în 1919.



    ” Cu câţiva ani în urmă, Brâncuşi a fost invitat la două expoziţii de grup de avangardă europeană la New York. Acolo a expus o variantă a Sărutului”, Mademoiselle Pogany”, Muză adormită”, Cap de copil”. Miliţa remarcă în operele sale puritatea geometrică, esenţializarea făpturii umane. Învaţă sculptura alături de Brâncuşi care o numeşte Petrică”. Ei şi celorlalte tinere sosite din România, Brâncuşi le pune dalta în mână şi le aminteşte că şi-au ales o meserie masculină. Le învaţă importanţa blocului de marmură pe care, spune el, n-ai voie să-l distrugi. Sculptura înseamnă în primul rând gândire şi nu este pentru tineri, i-a spus artistul Miliţei de faţă cu poetul american Ezra Pound.”




    Milita Petraşcu este cea care-l convinge pe Brâncuşi să renunţe la proiecte importante în Franţa, pentru a veni în ţară şi a realiza, la Târgu Jiu, renumitul ansamblu ce culminează prin “Coloana fără sfârşit”. Este perioada cand Brâncuşi, aflat în România, îi pozează Miliţei Petraşcu, ea realizând primul portret al sculptorului, turnat în bronz, în prezent amplasat în Piaţa Dorobanţi din capitală. Uşurinţa de care Miliţa Petraşcu dădea dovadă atât în realizarea sculpturilor în spiritul artei clasice, cât şi în cel al artei moderne, atrage admiraţia lui Brâncuşi, care-i mărturiseşte: Te pricepi să lucrezi cum vrei, figurativ sau abstract, ce bine de tine!”. Scriitorul Constantin Zărnescu: ”În 1927, după Congresul Presei Latine la Bucureşti, Miliţa Petraşcu este elogiată pe plan internaţional. Foarte interesant este că Aretia Tătărescu, preşedinta Asociaţiei Femeilor din Gorj, o invită pe Miliţa să ridice la Târgu Jiu un monument închinat memoriei eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Miliţa realizase deja monumentul Ecaterinei Teodoroiu şi era o personalitate cunoscută în Gorj. Miliţa refuză propunerea doamnei Tătărescu, spunând că Brâncuşi este cel mai potrivit pentru a ridica un astfel de monument dedicat soldaţilor care s-au stins pe front. Şi în acest moment începe o intensă corespondenţă între Miliţa şi Brâncuşi, iar în 1937 Brâncuşi vine la Târgu Jiu cu intenţia de a realiza o singură lucrare.



    Datorită lui Victor Crăciun, putem urmări corespondenţa celor doi artişti pe care, spune el,” i-a legat deopotrivă arta, dar şi o mare prietenie. O prietenie care a durat din 1919 până la moartea lui Brâncuşi, din care Miliţa Pătraşcu a câştigat preceptele/dimensiunile artei moderne, iar România avea să-şi îmbogăţească patrimoniul artistic cu Ansamblul de la Târgu Jiu, pentru că ea este cea care a impus ideea ca Brâncuşi să înfăptuiască aceste sculpturi arhiectonice, unice în lume”. Scriitorul Constantin Zărnescu: În 1946 Miliţa îi scrie lui Brâncuşi Împreună cu prietenii mei ne gătim să-ţi trimitem merinde”. Era momentul în care criza cuprinsese mare parte din Europa. Tot în acea perioadă, Miliţa îl informează pe Brâncuşi de fiecare dată când apare un articol despre el. Îi semnalează ce a scris Petru Comarnescu despre el, îl anunţă că Ionel Jianu a scris în revista Lumină şi Culoare”, de asemenea, că teoriile sale legate de artă au fost publicate în presă. Şi nu poate uita cum, în urmă cu 20 de ani, el îi spusese atâtea lucruri despre noua sculptură modernă, lucruri şi gânduri care acum se puteau verifica deja.”



    Cu prilejul vernisajului expoziţiei organizată împreună cu Marcel Iancu, în 1934, criticul Petru Comarnescu afirma: Însuşirea principală a Miliţei Petraşcu rămâne calitatea de temelie a sculpturii însăşi: cultul formei pline, legată de spaţiu şi lumină”. Artista nu caută în chipul celui portretizat o dominanţă expresivă, ci reconstituie, în ansamblul detaliilor, atributele unei personalităţi. Portretul actriţei Elvira Godeanu, goală până la brâu, este naturalist şi discret hieratic în acelaşi timp, preluând îndrăzneţ şi neconvenţional tipologia clasică a bustului fără braţe. Portretul în marmoră al unei alte actriţe cunoscute, Agepsina Macri, soţia lui Victor Eftimiu, expus la Salonul Oficial din 1934, încalcă de asemenea uzanţele timpului, în care nu era permis ca portretul unei persoane clar individualizate, bine cunoscute în lumea bucureşteană, fie ea şi actriţă, să fie reprezentată cu sânii goi. Nimic frivol însă în această remarcabilă sculptură, monumentalitatea şi statismul acestui portret trimit la antichitatea clasică, în numele căreia nuditatea putea fi acceptată.”