În lunile octombrie și noiembrie, la Palatul
Suțu din centrul capitalei, sediu al Muzeului Municipiului București (MMB), are
loc o expoziție dedicată sculptoriței Doina Lie (1929 – 2012), reprezentantă
foarte importantă a generației de sculptori care marchează configurația
sculpturii românești contemporane. Artista s-a aflat la intersecția a trei mari
tendințe stilistice: statuarul occidental, imaginea hieraticii bidimensionale
și modernitatea europeană. Despre rădăcinile artistice ale sculptoriței și
despre expoziția din București am stat de vorbă cu directorul adjunct al MMB,
Elena Olariu:
La Palatul Suțu, Muzeul
Municipiului București, ne aflăm la a treia expoziție dedicată sculptorițelor
din România, iar această sculptoriță, de data aceasta vine din Ardeal. Se
numește Doina Lie și s-a născut la Sebeș, Alba, în 1929. Este o expoziție
interesantă pentru că, așa cum am spus, de data aceasta, sculptorița vine din
Ardeal. Ea s-a născut într o familie a unui preot greco-catolic și este
important să subliniem acest lucru, deoarece arta sa cuprinde această latură
foarte importantă, spirituală. Moștenirea sa spirituală este foarte importantă.
Știm că în arta bizantină chipul cioplit și reprezentările acestea
tridimensionale nu au fost folosite timp de secole și nu este o tradiție a
culturii bizantine.
Tocmai de aceea, artista având și o altfel de tradiție, la
care se raportează, și aceea a lumii din Ardeal, ea cumva transmite în arta sa
toată această tradiție pe care o poartă cu ea, făcând din sculptură un fenomen
sincretic foarte elaborat, care exprimă propria sa viziune despre lume, o
spiritualitate foarte puternică și în care îmbină tradiția artei gotice (pentru
că, am spus, ea vine din Ardeal cu un bagaj artistic diferit puțin de ceea ce
se întâmplă în Moldova sau în Țara Românească, de exemplu, și sculptează în
manieră gotică, încearcă să se adapteze sau să se integreze într-o manieră post
bizantină, cum spunem noi în sculptură, și care începea să se contureze în arta
românească), dar se ancorează foarte bine și pe mișcările acestea moderne,
europene.
De altfel, din anul 1976, când regimul comunist se mai relaxează, ea
expune foarte mult și în străinătate.Influențele moderne aduc în arta sa
curente precum cubismul, acest expresionism care aparține culturii germane mai
mult sau cum este foarte accentuat acolo, deci ea, de fapt, face o sinteză a
foarte multor stiluri, a propriei sale personalități, a culturii pe care o are și
astfel creează o operă extrem de originală, pe care vă invităm să veniți să o
vedeți la Palatul Suțu, unde sunt expuse câteva lucrări importante, ca de
exemplu Pieta, o, să zicem, formă foarte interesantă de redare a tradiției
românești a nunții, Mirii Ctitorie și Terra, alte lucrări care
într-adevăr merg pe această filieră foarte importantă a culturii românești de
îmbinare a tradițiilor, să spunem, din Ardeal, dar și din celelalte zone
românești.
Elena Olariu ne-a dezvăluit cum este privită
sculptorița Doina Lie în istoria artei românești și ce spune despre artistă
unul dintre criticii de artă importanți din cultura românească:
În istoria artei ea este cunoscută
și pentru statuia lui Neagoe Basarab, care se află la Curtea de Argeș. Tot în
expoziție vom putea vedea și macheta monumentului dedicat lui Iuliu Maniu din
Alba Iulia, deci lucrări foarte importante. În expoziție se mai află lucrări de
artă grafică foarte modern realizate, machete, dar și desene care pot fi
privite ca niște opere de artă în sine. Criticul de artă Pavel Șușară a
accentuat și această latură de magie pe care arta Doinei Lie o are. Opera
artistei devine într-adevăr magică. Aceste personaje care au alura artei gotice
sau vin din o tradiție bizantină sau sunt portretele unor personalități, au
acea magie, într-adevăr a unor personaje mitologice.