Radio România Internațional

Tag: scumpire

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.03 – 18.03.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.03 – 18.03.2023

    Parteneriat Strategic România – Vărgăria


    România şi Vărgăria va li ducă ma largu gaereţli comune tră adoptarea, tru aestu an, ali apofasi di adiarare la Spațiul Schengen. Hăbarea fu faptă di prezidentulu român, Klaus Iohannis, la Sofia, iu fu aştiptatu di omologul a lui, Rumen Radiv. Aţelli doi șefi di stat simnară ună declarație di Parteneriat Strategic cari pruveadi, ntră altele, intensificarea dialoglui politic bilateral, ancurajarea alăxerloru economice şi a cooperării transfrontaliere, cum și asigurarea securitatillei energhetiţi. Tu ţi mutreaşti spațiul di liberă urdinari, Klaus Iohannis năpoi spusi că România şi Vărgăria suntu ndreapti tră aderare, iar extindirea nu easti ligată di migraţia paranom di la sinurli externe ale Uniunii Europene.


    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen spuni ti un drept a cetăţeanului european ta s-urdină liber tru statele Uniunii Europene. Migraţia paranom easti tut cu tut altă luyurie. Zburaşti ti oamiñi cari intră ilegal tru Uniunea Europeană şi minduescu s’treacă ditu un stat tru altu. Di itii politice, aesti dauă chestiuni suntu ameasticate di născănţă politicieni europeni. Easti ună alathusi, ama noi akicăsimu dificultăţile a născăntoru state europene tru chestiunea migraţiei ilegale. Himu etiñi s’lom parti tru tute programele cari yin s’ndreagă aesti chestiuni.


    Și prezidentulu vărgar spusi că România și Vărgăria va s’facă gaeret suplimentare tră ună aderare cât ma ntrăoară la spaţiul Schengen. El spusi că, tru meşlli ditu soni ateali dauă craturi alumtară contra a fluxului di migranţi paranom, flux cari s-ñicură considerabil. Aduţem aminti că tru Consiliul Justiţie şi Afacări Interne ditu andreu 2022, Austria și Olanda ambudyiuairă aderarea României, respectiv a ali Vărgărie tru spațiul Schengen. Austria invocă migraţia ilegală pi ruta balcanică. România nu apruke stepsurli aduse, dizminţite, neise, şi di instituţiile europene.



    Tranziția cătră ună societate veardi


    Guvernul di București vulusi ordonanţa di urgenţă cari va s’tiñîsească ună ditu condiţiile căftati di Comisia Europeană atea turlie ca România s’aproaki a daua caftari di plată ditu cadrul PNRR, tru valoare di 3,2 miliardi di euro. Concret, una ditu pruvidrle documentului stipulează ca dizvoltatorii imobiliari s’instaleadză prize di ncărcari a maşinilor electriţi tru blocurli di locuinţe năi. Idyea borgi va u aibă şi nicukirlli a casiloru veclli,cara vor s’adară znueri majore. Ună altă prevedare a ordonanţei spuni ti scoaterea ditu funcţiune, ditu meslu cirişaru a aluştui an, a grupurilor energetice pi bază di cărbune ditu sudlu a v4siliillei, di la termocentralele Turceni şi Rovinari şi conservarea a lor tră trei ani.


    Guvernul nica adoptat un act normativ cari apufuseaşti ună schemă di agiutor financiar di 26 di milioane di euro tră IMM-uri şi marile companii cari va s’construiască instalaţii di reciclare a cupriiloru. Uidisitu cu premierului Nicolae Ciucă, proiectele finanţate prin aestu mecanism va s’aibă ca obiective protejarea fisillei. Di altă parti, Camera a Deputaţlor di la București, tru harea di for dicizional, adoptă Legea mutrinda aprobarea Acordului di ndrupari anamisa di Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica tră construirea Unităţilor 3 şi 4 ale Centrală Nuclear-Electrice di la Cernavodă. Pritu implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare tru totalu producţiei di energie, la nivel naţional, va s’hibă di 36%, iara contribuţia energiei nucleare tru totalu producţiei di energie fără emisii di CO2, di 66%.



    Inflație tru creaștire


    Rata anuală a inflaţillei tru România criscu lişor meslu tricut, comparativ cu yianariu, agungânda la 15,52% andicra di 15,07% – spunu ateali ditu soni date ale Institutului Naţional di Statistică. Uidisitu cu specialiștilor, aest lucru nu lipseaşti s’aspargă prognoza BNR conform cu cari inflaţia va să scadă la ună goală ţifră până la bitisita a anului. Analistul financiar Adrian Coderlaşu: “Procesul dizinflaţionist continuă, ama nu va s’hibă, să spunemu, un proces ayălisitu, cu scădeare di la mesu la mesu a inflaţiei şi pot si s’facă ahtări episoadi cu inflaţia crescânda puţin di la u altan mesu la alantu. Tamama idyea situaţie s-vidzu şi tru alte văsilii ditu Uniunea Europeană, inflaţia ditu meslu şcurtu hiinda pisti aţea ditu meslu yinaru”.


    Uidisitu cu INS, tru meslu scurtu, andicra di meslu di ma ninti, nai ma multu criscură păhadzlli la părmătiili alimentare, cu aproape 3,4% şi ateali ale serviciilor – cu aproximativ 2,5 procente. Tru topul scunkerloru ditu 12 mesi ditu soni conduţi zaharea, cu pisti 63%, deapoa untulu, cu aproape 45 di procente şi di gaze, cu aproximativ 42%. Creastiri di păhadz di pisti 30% s’vidzură şi la pătăţ, oauă, margarina şi produsele lactate.


    Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, explică: “Căţe să scunkescu alimentele la noi? Ună, pisti alantă iutido tru lumi, alimentele au ună tendituţă di scunkeari tru aestă perioadă. Ma multu, la noi intervine şocul pe cari lu adara ziya importuri-exporturi, tră atea că importul di produse alimentare procesate easti multu mare şi avem nai ma mari deficit ditu añilli ditu soni, anlu aestu. Aoa easti problema”.


    Pe fondul creșterii prețurilor ditu ultima perioadă, angajaţii ditu truvăţământ au protestat tru mai multe orașe ditu țară, cerând salarii mai mari și amenințând cu greva genearală. Lidirii sindicali reclamă ixikea ac dialogului social şi stipsescu guvernanţii di araua- voli.



    Parlamentul Republicii Moldova oficializă limba română


    “Limba română” va s’llia loclu a “limbăllei moldoveneşti” tru tuti nomurli ditu Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), inclusiv tru Constituţia văsiliillei, după ţi Parlamentul di la Chişinău votă aestă alăxeari tru a daua lectură. Proiectul adoptat bagă tru practico ună apofasi di aoa şi aproape dzati ani a Curtillei Constituţionale, ţi spuni că limba română easti limba oficială tru Republica Moldova. Uidisitu cu Radio Chișinău, votlu fu aplaudat di deputaţllii pro-europeni ali PAS, formaţiune iniţiatoare a proiectului şi cari ari majoritatea tru Parlament. Di alantă parte, deputaţllii socialişti şi comunişti di orientare pro-rusă afişară pancarte cu inscripţii critiţi la adresa actualăllei puteari. La Bucureşti, votlu a Parlamentului moldovean fu saluta di clasa politică.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Retrospectiva săptămânii 12.03 – 18.03.2023

    Retrospectiva săptămânii 12.03 – 18.03.2023


    Parteneriat Strategic România – Bulgaria


    România şi Bulgaria vor continua eforturile comune pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare la Spațiul Schengen. Anunțul a fost făcut de preşedintele român, Klaus Iohannis, la Sofia, unde a fost primit de omologul său, Rumen Radev. Cei doi șefi de stat au semnat o declarație de Parteneriat Strategic care prevede, între altele, intensificarea dialogului politic bilateral, încurajarea schimburilor economice şi a cooperării transfrontaliere, precum și asigurarea securităţii energetice. Cât privește spațiul de liberă circulație, Klaus Iohannis a reiterat că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare, iar extinderea nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe ale Uniunii Europene.


    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen se referă la un drept al cetăţeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene. Migraţia ilegală este cu totul şi cu totul altceva. Vorbeşte despre oameni care intră ilegal în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politicieni europeni. Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale. Suntem dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni.


    Și preşedintele bulgar a reafirmat că România și Bulgaria vor depune eforturi suplimentare pentru o aderare cât mai rapidă la spaţiul Schengen. El a arătat că, în ultimele luni, cele două țări au luptat împotriva fluxului de migranţi ilegali, flux care s-a diminuat considerabil. Amintim că în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din decembrie 2022, Austria și Olanda au blocat aderarea României, respectiv a Bulgariei în spațiul Schengen. Austria a invocat migraţia ilegală pe ruta balcanică. România a respins acuzaţiile aduse, dezminţite, de altfel, şi de instituţiile europene.




    Tranziția către o societate verde


    Guvernul de la București a aprobat ordonanţa de urgenţă care va îndeplini una din condiţiile cerute de Comisia Europeană pentru ca România să primească a doua cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro. Concret, una dintre prevederile documentului stipulează ca dezvoltatorii imobiliari să instaleze prize de încărcare a maşinilor electrice în blocurile de locuinţe noi. Aceeaşi obligaţie o vor avea şi proprietarii clădirilor vechi, dacă vor face renovări majore. O altă prevedere a ordonanţei se referă la scoaterea din funcţiune, din luna iunie a acestui an, a grupurilor energetice pe bază de cărbune din sudul țării, de la termocentralele Turceni şi Rovinari şi conservarea lor pentru trei ani.


    Guvernul a mai adoptat un act normativ care instituie o schemă de ajutor financiar de 26 de milioane de euro pentru IMM-uri şi marile companii care vor construi instalaţii de reciclare a deşeurilor. Potrivit premierului Nicolae Ciucă, proiectele finanţate prin acest mecanism vor avea ca obiective protejarea mediului. Pe de altă parte, Camera Deputaţilor de la București, în calitate de for decizional, a adoptat Legea privind aprobarea Acordului de sprijin între Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica pentru construirea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă. Prin implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional, va fi de 36%, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2, de 66%.




    Inflație în creștere


    Rata anuală a inflaţiei în România a crescut uşor luna trecută, comparativ cu ianuarie, ajungând la 15,52% faţă de 15,07% – arată ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică. Potrivit specialiștilor, acest lucru nu ar trebui să altereze prognoza BNR conform căreia inflaţia va scădea la o singură cifră până la finalul anului. Analistul financiar Adrian Codirlaşu: “Procesul dezinflaţionist continuă, însă nu va fi, să zicem, un proces lin, cu scădere de la lună la lună a inflaţiei şi mai pot apărea asemenea episoade cu inflaţia crescând puţin de la o lună la alta. Exact aceeaşi situaţie s-a observat şi în alte ţări din Uniunea Europeană, inflaţia din luna februarie fiind peste cea din luna ianuarie”.


    Potrivit INS, în februarie, faţă de luna precedentă, cel mai mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu aproape 3,4% şi cele ale serviciilor – cu aproximativ 2,5 procente. În topul scumpirilor din ultimele 12 luni conduce zahărul, cu peste 63%, urmat de unt, cu aproape 45 de procente şi de gaze, cu aproximativ 42%. Creşteri de preţuri de peste 30% au consemnat şi cartofii, ouăle, margarina şi produsele lactate.


    Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, explică: “De ce se scumpesc alimentele la noi? Unu, peste tot în lume, alimentele au o tendinţă de scumpire în această perioadă. În plus, la noi intervine şocul pe care îl creează balanţa importuri-exporturi, pentru că importul de produse alimentare procesate este foarte mare şi avem cel mai mare deficit din ultimii ani, anul acesta. Aici e problema”.


    Pe fondul creșterii prețurilor din ultima perioadă, angajaţii din învăţământ au protestat în mai multe orașe din țară, cerând salarii mai mari și amenințând cu greva generală. Liderii sindicali reclamă lipsa dialogului social şi acuză guvernanţii de rea-voință.




    Parlamentul Republicii Moldova a oficializat limba română


    “Limba română” va lua locul “limbii moldoveneşti” în toate legile din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), inclusiv în Constituţia ţării, după ce Parlamentul de la Chişinău a votat această modificare în a doua lectură. Proiectul adoptat pune în practică o hotărâre de acum aproape zece ani a Curţii Constituţionale, potrivit căreia limba română este limba oficială în Republica Moldova. Potrivit Radio Chișinău, votul a fost aplaudat de deputaţii pro-europeni ai PAS, formaţiune iniţiatoare a proiectului şi care are majoritatea în Parlament. De cealaltă parte, deputaţii socialişti şi comunişti de orientare pro-rusă au afişat pancarte cu inscripţii critice la adresa actualei puteri. La Bucureşti, votul Parlamentului moldovean a fost salutat de clasa politică.