Radio România Internațional

Tag: scumpiri

  • Modificări fiscale şi bugetare

    Modificări fiscale şi bugetare

    Vestea bună e că pentru o parte dintre români a doua jumătate a anului 2024 va fi, în aparenţă, mai uşoară. Vestea proastă e că pentru toţi costul vieţii creşte, de fapt.

     

     

     

    De luni, 1 iulie, au intrat în vigoare o serie de modificări fiscale decise de guvern, de la majorarea salariului minim pe economie până la creşteri de accize la carburanţi sau scăderea indicelui utilizat la calculul dobânzilor bancare. În total, peste 1,8 milioane de angajaţi beneficiază de efectele creşterii, de la 1 iulie, a salariului minim brut pe ţară, de la 3.300 la 3.700 lei. Plusul net pentru cei 760 de mii de lucrători plătiţi strict la nivelul minim este de 284 de lei. Cum un euro valorează circa cinci lei, creşterea e de nici 57 de euro. Pentru ca niciun venit să nu fie afectat prin raportarea la noua grilă de salarizare, spun guvernanţii, a fost exclus pragul de 4.000 de lei luat în calcul în cazul acordării tichetelor de masă sau a indemnizaţiei de hrană.

     

     

     

    Tot de luni, ratele creditelor în monedă naţională vor beneficia de o reducere uşoară, ca urmare a scăderii indicelui de referinţă pentru consumatori, cunoscut ca IRCC – de la 5,9% la 5,86%. Analiştii economici spun, însă, că această scădere nu va avea o mare influenţă asupra ratelor lunare ale celor care s-au împrumutat de la bănci. E vorba de numai patru-cinci lei, în funcţie de sold.

     

     

    Semestrul al doilea vine şi cu o majorare a accizelor la carburanţi, măsură prevăzută în fiecare an în Codul Fiscal şi care urmăreşte actualizarea acestora cu rata inflaţiei. În consecinţă, potrivit aplicaţiei Consiliului Concurenţei, preţul unui litru de benzină standard în Bucureşti costa, luni dimineaţă, între 7 lei şi 42 de bani şi 7 lei şi 56 de bani. E o creştere medie de aproximativ 40 de bani, diferenţă valabilă şi în cazul motorinei. Unele staţii PECO au scumpit, deja, carburanţii încă de săptămâna trecută. Presa se aştepată ca benzinarii să mărească, în continuare preţurile, cu atat mai mult cu cât în sezonul turistic de vară cererea de carburanţi e, la rându-i, în creştere. Prețul petrolului, amintesc experţii, este doar o mică parte din prețul carburanților la pompă. Aproximativ jumătate din preț este reprezentat de taxe și accize, iar în acest moment deficitul bugetar este destul de mare, ameninţă să crească şi guvernanţii au nevoie de bani la buget.

     

     

    Tot de la 1 iulie intervin modificări şi pentru facturile la gazele naturale, întrucât Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, săptămâna trecută, o majorare în medie cu 19% a tarifelor de distribuţie. Analiştii economici spun că majorarea accizelor la carburanţi şi facturile mai mari la gaze vor avea efect de domino şi vor conduce, inevitabil, la scumpiri în lanţ, de la alimente până la vacanţe.

  • România, ușoară scădere a inflației

    România, ușoară scădere a inflației

    Rata anuală a inflaţiei în România a coborât uşor – de la 7,4% în luna ianuarie, la 7,2% în februarie – arată datele făcute publice de Institutul Naţional de Statistică. Palidă consolare! Pentru că, așa cum explică economiștii, aceasta înseamnă doar că prețurile nu mai cresc într-un ritm la fel de accelerat ca până acum, dar rămân, la raft, la fel de mari raportat la puterea de cumpărare a oamenilor.

     

    De altfel, tot potrivit statisticilor, prețurile în România înregistrează cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, unde media este de aproximativ 3%. În Cehia, de exemplu, inflaţia a scăzut sub trei procente în februarie, în Ungaria vecină este de 3,7%, iar Polonia va elimina de luna viitoare cota 0 pentru TVA, datorită domolirii peste aşteptări a inflaţiei.

     

    În România, în schimb, preţurile la alimente se menţin la un nivel ridicat, iar tarifele la servicii au intrat pe un trend ascendent. În februarie, faţă de luna precedentă, cel mai mult au urcat, în medie, preţurile mărfurilor nealimentare, urmate de tarifele serviciilor şi de preţurile alimentelor.

     

    Scumpiri semnificative s-au înregistrat luna trecută, comparativ cu ianuarie, la cartofi, cândva cea mai ieftină și la îndemână legumă – creșterea este de aproape 4,9%. Dar şi celelalte legume şi conserve de legume au înregistrat salturi de preţ, în medie, de peste 3,4%! Și fructele proaspete s-au scumpit cu aproximativ 4,7 procente, detergenţii cu aproape 3, iar dintre servicii, cele legate de abonamentele auto, cu 2,6%, iar cele de apă, canal, salubritate, cu aproximativ 2 procente. Ieftiniri mai relevante au consemnat, în februarie faţă de ianuarie, serviciile aeriene – peste 17% şi untul, cu mai mult de 9 procente.

     

    În ultimele 12 luni, în topul scumpirilor, pe primele locuri, se situează serviciile poştale, cu creşteri medii de peste 26,6% şi detergenţii, cu aproape 24 de procente, urmate de serviciile de apă, canal, salubritate şi de serviciile şi articolele de igienă, cosmetice şi medicale.

     

    Să amintim că, la finele anului 2023, rata inflației era de 6,6%. Așa cum anticipase și Banca Națională a României, aceasta a crescut în ianuarie 2024 până la 7,4%, urmând ca, pe parcursul întregului an curent, să își reia descreşterea graduală. Creşterea a fost antrenată de majorarea şi introducerea, în ianuarie, a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, ca resorturi majore, factori ce țin de ofertă – de pildă, corecţiile descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale ţiţeiului, precum şi dinamica în descreştere a preţurilor importurilor. BNR anticipează o inflaţie de 4,7%pentru finalul acestui an şi de 3,5% pentru sfârşitul lui 2025.