Radio România Internațional

Tag: scut

  • Jurnal românesc – 9.10.2015

    Jurnal românesc – 9.10.2015

    Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că
    ”actori statali sau nesatatali”, unii dintre ei foarte activi în Siria şi
    Irak nu ar ezita să folosească o tehnologie balistică ”indiferent de
    consecinţe”, în cazul în care ar obţine-o, subliniind în context că scutul
    antirachetă de la Deveselu are rol pur defensiv. Pe de altă parte, în ceea ce
    priveşte poziţia Rusiei faţă de scutul antirachetă al NATO, Bogdan Aurescu a
    amintit că dezvoltarea capabilităţii de apărare împotriva rachetelor balistice
    a fost efectuată transparent şi că sistemul va fi utilizat în conformitate cu
    prevederile Cartei ONU în scop de legitimă apărare. De asemenea, oficialul
    român a reiterat că interceptorii amplasaţi în România sunt non-nucleari şi
    tipul acestora nu poate fi modificat. El a explicat că interceptorii distrug
    racheta ostilă prin forţa impactului, neavând încărcătură explozivă, iar viteza
    acestora nu permite interceptarea rachetelor intercontinentale sofisticate pe
    care le are Rusia. Aprecierile au fost făcute în cadrul unei dezbateri
    organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe tema sistemului antirachetă.






    Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, joi, pe
    preşedintele Parlamentului israelian, Yuli-Yoel Edelstein, context în care a
    arătat că Israelul este un partener-cheie în Orientul Mijlociu, potrivit
    Administraţiei Prezidenţiale. Cei doi oficiali au subliniat relaţiile excelente
    dintre cele două ţări şi au avut un schimb de opinii privind evoluţiile pe
    scena internaţională, inclusiv problema fluxurilor migratorii dinspre regiunea
    Orientului Mijlociu către Europa. Yuli Edelstein a menţionat că România este
    singura ţară din regiune cu care Israelul are relaţii diplomatice neîntrerupte
    şi că România este un pionier în privinţa legislaţiei de condamnare a Holocaustului.
    Potrivit statisticilor, intre 250 şi 300 de mii de evrei au murit in timpul si
    dupa deportarea lor, în 1941, din Basarabia şi nordul Bucovinei, in
    Trasnistria. Holocaustul a fost recunoscut de autorităţile române în 2004, pe
    baza concluziilor formulate de o Comisie specială pentru studierea deportărilor
    din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.






    Jandarmeria
    Română a preluat de la Jandarmeria Naţională Franceză, pentru un an,
    preşedinţia Asociaţiei Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene (FIEP) şi
    Mediteraneene, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Paris, în Franţa. Şeful
    Jandarmeriei Române, general-maior Mircea Olaru, a prezentat, cu acest prilej,
    obiectivele generale pe care le propune pentru activitatea Asociaţiei în cursul
    anului 2016, precum şi principalele direcţii de acţiune, amintind, în acest
    sens, intensificarea schimburilor de experienţă, organizarea de cursuri şi
    seminarii cu caracter internaţional în România şi participarea la cursurile de
    pregătire oferite de celelalte instituţii membre. De asemenea, continuarea
    demersurilor pentru crearea unei reţele de experţi, precum şi a unei platforme
    e-learning dedicate FIEP şi a unui Catalog al capabilităţilor de pregătire
    existente la nivelul instituţiilor membre ale Asociaţiei.

  • Geopolitica scutului anti-rachetă

    Geopolitica scutului anti-rachetă

    Proiectul scutului antirachetă din Europa, dezvoltat sub umbrela NATO, a suscitat discuţii aprinse încă de la iniţierea sa, iar multele convorbiri pe această temă nu au făcut decât să lase pe poziţii divergente Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică. Moscova continuă să critice iniţiativa Washingtonului şi să declare că se simte ameninţată de scutul aflat în construcţie, în timp ce ţările occidentale îşi menţin poziţia potrivit căreia este vorba doar despre un sistem defensiv şi în niciun caz nu are în vizor Rusia.



    Moscova insistă să primească garanţii cu caracter constrângător în plan juridic prin care să se arate că sistemul european nu este îndreptat împotriva sa, în timp ce NATO susţine că a oferit deja asigurări. Kremlinul avertizează că acesta ar putea să “încalce echilibrul strategic şi să submineze stabilitatea internaţională”. Între timp, lucrările de instalare a elementelor scutului continuă în Europa, inclusiv în România. Mai mult, recent NATO a decis înfiinţarea unor centre de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. În cadrul unei întâlniri la Bruxelles, miniştrii Apărării din ţările membre NATO au anunţat, de asemenea, că Forţa de reacţie rapidă a Alianţei va fi dublată şi va include 30 de mii de persoane.



    Reacţia Moscovei a venit cu promptitudine: “Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele noastre nu este altceva decât o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei. Iar răspunsul Moscovei va fi unul adecvat”, a declarat Aleksandr Gruşko, emisarul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică. Potrivit oficialului rus, schimbările serioase din cadrul situaţiei politico-militare de-a lungul frontierei ruseşti vor conduce în mod natural la schimbări în planurile militare ale Rusiei, menite să garanteze securitatea ţării.



    Potrivit emisarului Moscovei, deciziile NATO “creează un risc mare pentru Rusia”, în primul rând în Ţările Baltice, care ar putea deveni o regiune de “confruntare militară”, iar înfiinţarea unui centru de antrenament comun în Georgia, anunţată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va contribui, de asemenea, la intensificarea tensiunilor geopolitice şi la deteriorirea securităţii regionale. “Centrul de antrenament din Georgia reprezintă un pas pe care nu îl putem vedea decât ca pe o provocare. Nu era necesar ca NATO să creeze un astfel de centru”, a declarat Gruşko, apreciind că ţările din regiunea Mării Negre sunt capabile să îşi garanteze singure securitatea.



    Gruşko a adăugat că pentru Moscova, Actul fondator privind relaţiile dintre Rusia şi NATO “rămâne unul dintre acordurile de bază care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi obţinută doar prin cooperare”.


  • Retrospectiva săptămânii 17.08 – 23.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 17.08 – 23.08.2014

    Executivul de la Bucureşti aprobă două proiecte de lege privind amnistia fiscală


    Guvernul român a aprobat proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că această măsură se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistem până la data intrării în vigoare a legii. În schimb, cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit.



    Oficiali americani vizitează baza militară de la Deveselu


    O delegaţie a Congresului SUA a vizitat baza militară de la Deveselu, din sudul României, unde vor fi instalate elemente ale scutului american antirachetă. Prezent la Deveselu, ministrul Apărării naţionale, Mircea Duşa, l-a asigurat pe însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, că lucrările de infrastructură pe care partea română s-a angajat să le efectueze se desfăşoară conform programului. Mircea Duşa(Track): “Suntem în grafic, şi partea americană şi partea română. I-am informat pe reprezentanţii Congresului că lucrările edilitar gospodăreşti aferente obiectivului acesta vor fi finalizate în cursul acestui an, astfel încât la anul baza să devină operaţională.” România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, care va deveni operaţională în 2015, pentru a fi protejată de eventuale atacuri cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune. Componente ale sistemului american de apărare vor fi instalate şi în Polonia şi Turcia.



    A început cursa pentru alegerile prezidenţiale din România


    Preşedintele Partidului Mişcarea Populară(pro-prezidential, de opozitie), Elena Udrea, este candidatul acestei formaţiuni la alegerile prezidenţiale din România, din luna noiembrie. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că o susţine fără rezerve pe Udrea, fost ministru, pentru cea mai înaltă funcţie din stat. Anterior, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi al Justiţiei, cel care fusese propus iniţial candidat de PMP, a anunţat că va intra în competiţie ca independent şi părăseşte partidul. El a explicat că a luat această decizie după ce a fost contestat de mai multe voci din interiorul PMP. Sondajele îl dau ca favorit la alegerile din noiembrie pe premierul social-democrat Victor Ponta, în timp ce principalul său contracandidat se anunţă a fi actualul primar al Sibiului şi liderul liberalilor, Klaus Iohannis. Acesta va candida din partea Alianţei Creştin Liberale, formată din PNL şi PDL. Aspiranţi la funcţia supremă, dar cu şanse mai mici, sunt fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu dar şi eurodeputata PDL Monica Macovei.



    Fostul premier Adrian Năstase părăseşte penitenciarul


    Fostul premier social-democrat Adrian Năstase a fost eliberat condiţionat, joi, din penitenciarul unde ispăşea o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni de închisoare, rezultată în urma contopirii sentinţelor primite în două celebre dosare de corupţie. Năstase a fost încarcerat în două rânduri şi a efectuat aproximativ o treime din pedeapsă. Saga judiciară a celui care a condus executivul în perioada 2000-2004 a început, practic, după pierderea cursei electorale pentru funcţia supremă, în urmă cu 10 ani, în favoarea actualului preşedinte Traian Băsescu. Ca şi omul politic şi de afaceri Dan Voiculescu, fondatorul PC, recent închis pentru spălare de bani, Adrian Năstase s-a considerat în permanenţă o victimă a regimului Băsescu. Totuşi, Năstase a fost perceput, inclusiv de către magistraţii Curţii Supreme care l-au condamnat, drept un simbol al corupţiei politice la nivel înalt.



    A fost trimis în judecată al doilea torţionar acuzat de crime împotriva umanităţii comise în perioada comunistă


    Torţionarul Ion Ficior, acuzat de crime împotriva umanităţii comise în perioada comunistă, a fost trimis în judecată. El a condus colonia de muncă de la Periprava în perioada 1958 -1963 şi, conform procurorilor, ar fi instituit şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv şi inuman, care a dus la moartea a 103 detinuţi politici. Ion Ficior este al doilea fost şef de închisoare comunistă judecat în Romania. Anterior, Alexandru Vişinescu, fost comandant al închisorii din Râmnicu Sarat, a fost trimis în judecată fiind acuzat, la rândul său, de crime împotriva umanităţii. Ion Ficior şi Alexandru Vişinescu se numără printre cei 35 de torţionari identificaţi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, acuzaţi de comiterea de crime şi abuzuri contra deţinuţilor politici.



    Trei echipe româneşti de fotbal au evoluat în partidele tur în play-off-ul cupelor europene


    Campioana Romaniei la fotbal, Steaua Bucuresti, a învins, pe teren propriu, cu scorul de 1-0, pe Ludogoreţ Razgrad, din Bulgaria, în prima manşă din play-off-ul Ligii Campionilor. Dacă trece de bulgari, Steaua va juca, la fel ca anul trecut, în grupele Ligii Campionilor, iar dacă pierde calificarea va fi înscrisă în grupele Ligii Europa. În play-off-ul celei de a doua competitii continentale, Astra Giurgiu (sud), a furnizat surpriza serii de joi, învingând în deplasare cu 2-1 o multiplă campioană a Franţei din deceniul trecut, Olympique Lyon. În schimb, Petrolul Ploiesti (sud), a pierdut acasă cu 1-3 în faţa croaţilor de la Dinamo Zagreb şi păstrează doar şanse teoretice de calificare.

  • România şi scutul american antirachetă

    România şi scutul american antirachetă

    Amplasarea, la Deveselu, în sudul României, a unor elemente ale scutului american antirachetă a deranjat de la bun început Moscova, care a văzut în ele un mare pericol. Toamna trecută, presa românească prelua un interviu pentru postul de radio “Vocea Rusiei” al directorului Institutului rus de Planificare Strategică şi Prognoze, Aleksandr Gusev, care explica că încă o bază a NATO în România ar putea deveni o ameninţare pentru baza militară navală pe care ruşii o deţin la Sevastopol, în Ucraina, la numai 1.500 de kilometri de Deveselu.



    Rusia nu va permite americanilor să transforme Marea Neagră într-o zonă de escaladare a tensiunii. Avem acolo suficiente forţe pentru a contracara SUA“ — mai spunea Aleksandr Gusev. Vorbea parcă premonitoriu despre un conflict în regiune, atâta doar că nu americanii aveau să îl declanşeze, ci ruşii înşişi, pe care Occidentul îi acuză, la ora actuală, de implicare în ostilităţile din estul Ucrainei.



    În primăvară, ei anexau chiar peninsula Crimeea, spre marele oprobriu al comunităţii internaţionale, inclusiv al Bucureştiului. Washingtonul a precizat de la bun început, însă, că scutul antirachetă de la Deveselu nu este îndreptat împotriva Rusiei, iar Ministerul român de externe — că el are o menire exclusiv defensivă. Miercuri, o delegaţie a Congresului american a vizitat şantierul pe care se va afla baza militară.



    Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, care s-a aflat, şi el, în zonă împreună cu viceprim-ministrul şi ministru al dezvoltării regionale, Liviu Dragnea, a dat asigurări că lucrările de infrastructură care revin părţii române se desfăşoară conform programului. (track) Mircea Duşa: “Partea română a executat lucrări la împrejmuire, la iluminatul perimetral şi urmează ca, până la sfârşitul anului, să finalizăm şi sistemul de securitate şi supraveghere. În locaţia propriu-zisă, unde colegii noştri din Statele Unite gestionează lucrările, acestea sunt, de asemenea, în grafic.”



    La rândul său, vicepremierul Liviu Dragnea a precizat că există resursele financiare şi pentru terminarea lucrărilor la sistemul de alimentare cu apă, de canalizare, la staţia de epurare a apei, precum şi la drumurile de acces prin comuna Deveselu către bază. Liviu Dragnea: “Semnăm contractele de finanţare, actele adiţionale pentru a se suplimenta finanţarea, în aşa fel încât, spre finalul lunii noiembrie, cele două proiecte importante – sistemul de alimentare cu apă şi canalizarea împreună cu staţia de epurare – să fie gata, şi ca, din punctul nostru de vedere, al Guvernului României, să ne achităm obligaţiile asumate.”


    Scutul american antirachetă de la Deveselu va deveni pe deplin operaţional anul viitor.

  • Scutul antirachetă din România, într-o nouă etapă

    Scutul antirachetă din România, într-o nouă etapă

    In 2011, România anunţa instalarea pe teritoriul său, la Deveselu – în sud, a unei baze militare, parte a scutului american antirachetă în Europa. Lucrările vor începe luni, statul român ocupându-se de amenajare, iar partenerii americani de dotarea bazei care trebuie să fie operaţională din 2015. Anunţul a fost făcut de ministrul apărării Mircea Duşa, care, abia revenit de la Washington, preciza: “Este un parteneriat serios cu SUA. Este prima capabilitate de acest gen care se realizează aici, în estul Europei, având în vedere că România este stat de graniţă al NATO şi al UE. În acest parteneriat o parte din lucrări se realizează de către partea română, de către Ministerul Apărării Naţionale, iar cele privind interceptorii propriu-zişi de către partea americană.



    Anul acesta, Bucureştiul a alocat 8 milioane de lei (echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de dolari) pentru amenajarea bazei de la Deveselu, urmând să prevadă bani atât în 2014, cât şi în 2015. In sarcina românilor intră realizarea sistemului de supraveghere, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militari. Tot partea românească trebuie să amenajeze şi drumul de acces către bază şi să realizeze o staţie de epurare, canalizare şi aducţiune de apă. In ceea ce o priveşte, a început lucrările încă din vară, unele dintre ele fiind chiar terminate. Altele au termen de finalizare anul viitor. Si, după cum dădea asigurări ministrul Mircea Duşa, toate operaţiunile de pregătire şi operaţionalizare sunt în grafic.



    Cât despre partea americană, aceasta va trebui să mute de pe Coasta de Est a Statelor Unite în România structura unei clădiri de patru etaje, în care va fi instalat un radar. Vor fi, totodată, construite o instalaţie de lansare a rachetelor, rezerve de carburant pentru generatoare, clădiri de comandament, stocare şi transmisiuni, şi vor trebui create sisteme de securitate fizică.



    Intr-o convorbire telefonică pe care preşedintele Traian Băsescu a avut-o cu vicepreşedintele american, Joe Biden, la cererea acestuia din urmă, Washingtonul apreciază modul în care România se implică în proiectele politice şi militare care privesc securitatea internaţională.



    Expert în probleme de securitate, profesorul Claudiu Degeratu crede că începerea lucrărilor la baza de la Deveselu consfinţeşte maturizarea României ca aliat: Din punct de vedere strategic, ne vom asuma o responsabilitate în plus, recunoscută la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, pentru că această facilitate nu va scoate în evidenţă România doar în relaţia strategică cu Statele Unite, ci pentru tot flancul estic al Alianţei.



    Bucureştiul, susţinător activ al dezvoltării unei capacităţi NATO de apărare antirachetă, apreciază că amplasamentul de la Deveselu este unul dintre cei mai importanţi piloni ai Parteneriatului Strategic România-SUA în domeniul securităţii şi o contribuţie valoroasă la dezvoltarea capacităţilor Alianţei în domeniu.