Scutul
antibalistic de la Deveselu a devenit operaţional în mai 2016. Instalaţiile din
sudul României reprezintă un element-cheie al componentei europene a sistemului
defensiv american, ce asigură apărarea colectivă a statelor membre NATO. Acesta
include o instalaţie radar terestră în Turcia, patru vase ale US Navy echipate
cu arme antirachetă în Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din
Germania, precum şi un al doilea interceptor terestru, care va fi construit în
Polonia şi va deveni operaţional în 2018. Cu costuri de construcţie evaluate la
circa 700 de milioane de euro, baza
de la Deveselu este proiectată să răspundă eventualelor ameninţări ce ar putea
veni, în special, din Orientul Mijlociu, precum rachetele cu rază scurtă şi
medie de acţiune testate recent de Iran.
Generalul în
rezervă Alexandru Grumaz, azi analist militar, aprecia, într-un interviu pentru
Radio România: Cred că este unul din cele mai importante
momente din istoria de 25 de ani de după Revoluţia din ’89, şi mă refer aici la
aderarea la UE şi aderarea la NATO, ca două momente de temelie în evoluţia
României. Acesta este cel de-al treilea, pentru că ne înscriem pe harta
securităţii europene. Deci, România a fost pusă pe harta securităţii europene.
Şi nu numai acest lucru. România are pentru prima dată garanţii ferme de
securitate şi ne înscriem printre membrii importanţi ai NATO.
Amfitrion
al ceremoniei de inaugurare a bazei, premierul Dacian Cioloş a subliniat că
scutul este o importantă componentă a Parteneriatului strategic dintre România
şi Statele Unite, într-un climat de securitate marcat din ce în ce mai des de
schimbări dramatice, de riscuri şi ameninţări. Asemenea tuturor responsabililor
politici de la Bucureşti, şeful Guvernului a dat asigurări că utilităţile de la
Deveselu nu reprezintă o ameninţare la adresa cuiva. Dacian Cioloş: Este
un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări împotriva ameninţărilor cu
rachete balistice. Întăreşte totodată capacitatea NATO de apărare antirachetă
şi extinde aria de acoperire şi protecţie pentru statele aliate sudice şi
centrale din Europa, reducând semnificativ riscul unor eventuale atacuri cu
rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic.
Ideea a fost întărită şi de secretarul general al Alianţei
Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, venit în România special pentru inaugurarea
scutului: Acest amplasament din România,
la fel ca şi cel din Polonia, nu este îndreptat împotriva Rusiei. Sunt prea
puţini interceptori, localizaţi mult prea la sud sau prea aproape de Rusia,
pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinetale ruseşti. Ei sunt
în schimb proiectaţi să răspundă potenţialelor ameninţări reprezentate de
atacuri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune provenite din afara zonei
euroatlantice.
În pofida acestor asigurări repetate, Rusia a criticat
tăios desfăşurarea scutului antirachetă în Europa şi a afirmat că acesta
reprezintă o ameninţare la adresa intereselor sale de securitate. Purtătorul de
cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de corespondentul Radio România la
Moscova, a avertizat imediat că Rusia va replica prin întărirea propriilor
capacităţi militare. Ulterior, notează comentatorii, însuşi preşedintele
Vladimir Putin a ridicat miza în disputa privind noul sistem american de
apărare antirachetă instalat în România şi a declarat că Rusia va
neutraliza eventualele ameninţări. El crede că scutul este menit să
slăbească puterea nucleară a ţării sale şi a promis că va mări cheltuielile
pentru apărare.
Câteva zile mai târziu, Rusia şi Belarusul vecin, calificat
frecvent de analişti drept cel mai docil dintre sateliţii Moscovei, au convenit
asupra unui răspuns comun la ceea ce au numit desfăşurarea sistemelor de
apărare antirachetă ale NATO în apropierea frontierelor lor. Relaţiile dintre
Occident şi Rusia sunt, deja, glaciale după ce Moscova a anexat, acum doi ani,
peninsula ucraineană Crimeea, după un aşa-zis referendum privind
autodeterminarea, nerecunoscut la nivel internaţional. Situaţia s-a deteriorat
suplimentar odată cu izbucnirea rebeliunii armate pro-moscovite în regiunile
preponderent rusofone şi rusofile din estul Ucrainei.
Acum, secretarul general
apreciază că temerile ruşilor sunt fără obiect. Jens Stoltenberg: NATO consideră că nu este nicio
contradicţie între o apărare puternică, un comportament ferm şi predictibil al
Alianţei şi încercarea de a avea un dialog cu Rusia, transparenţa şi reducerea
riscurilor, pentru că vedem cum prezenţa militară crescută de-a lungul
graniţelor NATO creşte şi riscurile de accidente şi incidente.
Şi
preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi-a reiterat îngrijorarea privind
pornirile belicoase ale Rusiei. Vom menţine dialogul şi vom căuta o cooperare
cu Rusia, dar dorim, de asemenea, să ne asigurăm că suntem pregătiţi şi
puternici, şi dorim să încurajăm Rusia să îşi menţină activităţile militare în
deplină concordanţă cu obligaţiile sale internaţionale – a declarat
liderul de la Casa Albă la o întânire cu premierii statelor scandinave.
Specialiştii în drept internaţional subliniază, la rândul lor, că scutul
antirachetă respectă în totalitate prevederile Cartei ONU şi cele privind
controlul armamentelor.
