Radio România Internațional

Tag: scut antiracheta

  • Scut comun pentru cerul european?

    Scut comun pentru cerul european?

    Evocând “un plus de securitate pentru toată Europa”, la finalul lunii august, cancelarul german Olaf Scholz lansa ideea dezvoltării unui scut comun de apărare aeriană și antirachetă. Ar fi mai eficient decât dacă fiecare țară și-ar construi propriul sistem de această natură, sublinia oficialul german, în condițiile în care acestea sunt scumpe și au o complexitate ridicată.



    Ideea a avut ecou în principal în rândul țărilor din Europa de Est, îngrijorate de escaladarea războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina vecină. Iar, joi, European Sky Shield Initiative (ESSI) – a intrat într-o nouă etapă odată cu semnarea de către 14 țări ale Alianței Nord-Atlantice, între care și România, plus Finlanda, a unei scrisori de intenție în vederea punerii în practică a acestui proiect.



    Țările semnatare îşi propun ca în primă instanţă să procure sisteme de apărare cu rază medie de acţiune, cum sunt cele “Patriot”, produse de Statele Unite şi operate deja de multe ţări NATO, inclusiv România. Ulterior, ar putea fi achiziţionat şi un sistem precum cel dezvoltat de Israel și SUA “Arrow 3”, capabil să doboare rachete intercontinentale şi chiar sateliţi. Amplasarea unor astfel de baterii antirachetă în mai multe ţări ar permite o apărare a spaţiului aerian european completă şi eficientă. Iar costurile vor fi mai reduse pentru fiecare stat în parte, a spus la Bruxelles, unde s-a semnat documentul, adjunctul secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană:



    “Scopul este să le permită aliaţilor din Europa să îşi procure aceste dotări, atât de necesare, mai uşor şi mai repede, dar şi să îşi optimizeze costurile. De asemenea, va trebui ca statele să îşi coordoneze urgenţele pentru a acoperi întregul spectru al nevoilor de apărare antiaeriană şi antirachetă. Este un efort important pentru a obţine resurse suplimentare şi pentru a se asigura că aceste dotări sunt procurate şi puse în funcţiune cât mai rapid.”



    Noile dotări de apărare aeriană de care vor beneficia state membre ale Alianței Nord-Atlantice prin intermediul ESSI sunt pe deplin interoperabile şi integrate fără probleme în sistemul aliat de apărare aeriană şi antirachetă şi vor spori semnificativ capacitatea de apărare” a Alianţei”, a explicat Mircea Geoană. Semnarea scrisorii de intenţie de către România, alături de Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Norvegia, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria, va facilita iniţierea detaliilor şi a procedurilor aferente iniţiativei. Pe perioada derulării proiectului şi alte state au posibilitatea de a adera la European Sky Shield Initiative.






  • Sistemul antirachetă de la Deveselu: 5 ani

    Sistemul antirachetă de la Deveselu: 5 ani

    Acum cinci ani, Alianţa Nord-Atlantică punea pe harta strategică a lumii libere Deveselu, o comună altminteri anonimă din sudul României. Aici au fost instalate componente ale scutului american antirachetă, prin care Washingtonul, primul între egali în NATO, îşi protejează aliaţii europeni. Acesta mai include o instalaţie radar terestră în Turcia, patru nave ale US Navy echipate cu arme antirachetă în Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din Germania, precum şi un al doilea interceptor terestru, construit în Polonia, similar celui din România.



    Este o zi foarte importantă pentru toţi” — jubila, în mai 2016, preşedintele din epocă şi de acum al României, Klaus Iohannis, care a participat la inaugurare alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Şeful statului a reafirmat natura strict defensivă a scutului şi rolul său în îndeplinirea principalei sarcini a NATO, aceea de a asigura apărarea colectivă a statelor membre.



    Oficialii de la Bucureşti n-au omis nici să sublinieze că scutul antirachetă nu e îndreptat împotriva Rusiei. Moscova preciza, de altfel, că nu consideră scutul o ameninţare pentru potenţialul său nuclear ofensiv, dar crede că e obligată să răspundă la acţiunile americane prin modernizarea rachetelor sale balistice.



    La rându-i, asistentul de atunci al secretarului american de stat pentru controlul armamentelor, Frank Rose, a insistat că sistemul de la Deveselu urmăreşte prioritar protecţia faţă de rachetele balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune ce ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu, unde Iranul continuă să dezvolte, să testeze şi să desfăşoare o serie întreagă de capacităţi militare ce pot lovi Europa.



    Departamentul de Stat califică instalaţiile din sudul României drept o contribuţie semnificativă la sistemul de apărare antirachetă al NATO şi o expresie a angajamentului ferm al Statelor Unite în securitatea europeană şi euroatlantică, precum şi a solidităţii Parteneriatului Strategic româno-american, încheiat acum exact un deceniu.



    Scutul de la Deveselu, precizează acum şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, este un proiect pe care l-am îngrijit de la bun început şi până la momentul în care a fost finalizat; am fost negociatorul şef al acestui acord pentru România”. El a menţionat contribuţia actualului lider de la Casa Albă, Joe Biden, pe atunci vicepreşedintele lui Barak Obama, în pregătirea acordurilor pentru instalarea scutului. Ministrul de Externe remarcă şi recenta participare, prin videoconferinţă, a preşedintelui Biden la summitul statelor central şi est-europene membre NATO, prilej cu care Statele Unite şi-au reafirmat ferm decizia de a proteja Flancul Estic al Alianţei.






  • Retrospectiva săptămânii 03.02 – 09.02.2019

    Retrospectiva săptămânii 03.02 – 09.02.2019

    Reuniunea JAI la Bucureşti


    Bucureştiul a
    găzduit, săptămâna aceasta, în cadrul preşedinţiei româneşti în exerciţiu a
    Consiliului Uniunii Europene, reuniunea informală a miniştrilor europeni de Interne
    şi de Justiţie JAI. Printre subiectele abordate, joi, de miniştrii de Interne
    au figurat măsurile pe termen scurt şi mediu pentru gestionarea fenomenului
    migraţiei, cooperarea poliţienească şicombaterea terorismului. Cu acest prilej,
    ministrul român de Interne, Carmen Dan, a declarat că soluţia pentru
    gestionarea migraţiei stă în solidaritatea statelor membre şi în tratarea
    problemelor acolo unde sunt generate, nu doar în locul unde îşi fac simţite
    efectele.

    La rândul său, comisarul european pentru migraţie, Dimitris
    Avramopoulos, a punctat că trebuie găsite aranjamente temporare privind
    debarcarea migranţilor, dar şi că trebuie luate măsuri pentru o mai bună
    protecţie şi gestionare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, fiind
    necesară consolidarea Agenţiei Europene pentru Paza Frontierelor şi Garda de
    Coastă. Reuniunea JAI a continuat, vineri, cu întâlnirea miniştrilor de
    Justiţie, pe a căror agendă au fost incluse, subiecte privind cooperarea
    judiciară în materie civilă şi comercială, criminalitate cibernetică şi
    posibile viitoare acorduri internaţionale în domeniu, dar şi chestiunea
    procurorului european, pe care preşedinţia română a Consiliului Uniunii îl vrea
    funcţional de anul viitor. Parchetul European va fi o instituţie independentă
    şi descentralizată, care va cerceta, urmări penal şi trimite în judecată
    persoanele învinuite de săvârşirea unor infracţiuni care aduc prejudicii
    bugetului Uniunii Europene.



    Premierul Viorica Dăncilă la Bruxelles


    Prioritatea
    României în calitate de preşedinte în exerciţiu al Consiliului Uniunii Europene
    este politica de coeziune. Pe plan intern, statul de drept este respectat,
    lupta anticorupţie este esenţială, după cum tot atât de importante sunt drepturile
    şi libertăţile de care trebuie să se bucure românii, asemenea tuturor
    europenilor. Sunt declaraţiile premierului Viorica Dăncilă, făcute miercuri şi
    joi, la Bruxelles, unde a participat la sesiunea plenară a Comitetului European
    al Regiunilor şi s-a întâlnit cu
    oficiali comunitari. Şefa
    Guvernului de la Bucureşti a reafirmat, totodată, că România îndeplineşte încă
    din 2011 criteriile tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen de liberă
    circulaţie, dar decizia – întârziată – de aderare a ţării este una politică. Discuţiile
    Vioricăi Dăncilă cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans,
    şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, s-au concentrat pe
    viitorul Europei şi consolidarea proiectului european. Despre Brexit, premierul
    român afirmat că preşedinţia României va urmări continuarea respectării
    drepturilor europenilor şi după ieşirea Marii Britanii din Uniune. Tot la
    Bruxelles, Viorica Dăncilă a participat la conferinţa organizată de România
    privind combaterea antisemitismului şi nevoia de protejare a comunităţilor
    evreieşti din Europa, care a reunit reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti
    din întreaga Europă, dar şi din Statele Unite.



    Bugetul României pe 2019


    Revenită de
    la Bruxelles, şefa Executivului, Viorica Dăncilă, a prezidat, vineri, şedinţa
    Cabinetului de la Bucureşti, care a aprobat proiectul de buget al României pe
    2019. Sunt prevăzute creşteri importante de fonduri pentru investiţii, Sănătate
    şi Educaţie. Este alocat, în continuare, 2% din Produsul Intern Brut pentru
    Apărare, conform angajamentelor faţă de NATO, sunt asigurate sumele necesare unei
    noi majorări a pensiilor şi salariilor din sistemul public şi sunt prevăzute
    alocări consistente pentru bugetele locale. În timp ce veniturile reprezintă
    33,4% din PIB, estimându-se că cei mai mulţi bani vor veni din contribuţiile de
    asigurări sociale, TVA, accize şi impozite, cheltuielile reprezintă 35,9%.
    Opoziţia politică de dreapta a criticat puterea PSD-ALDE pentru întârzierea în
    opinia ei nepermisă cu care a fost stabilit bugetul pe anul în curs. Acesta
    este construit pe un Produs Intern Brut care depăşeşte pentru prima dată 1.000
    de miliarde de lei (circa 212 miliarde de euro), pe o creştere economică de
    5,5%, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la 2,55%. Proiectul
    de buget merge în Parlament spre dezbatere şi vot.


    Rusia, din nou în ofensivă


    Ministrul
    român de externe, Teodor Meleşcanu, vrea explicaţii din partea Rusiei, după ce
    Moscova a cerut, joi, Statelor Unite să elimine scutul antirachetă al NATO de
    la Deveselu, din sudul României, ca o condiţie pentru a reveni în Tratatul
    privind Forţele Nucleare Intermediare. Statele Unite şi Rusia şi-au suspendat
    obligaţia de a respecta Tratatul, semnat în 1987, după ce s-au acuzat reciproc
    de încălcarea prevederilor. Moscova susţine că lansatoarele din România pot fi
    folosite şi pentru rachete cu rază medie Tomahawk, interzise prin Tratatul INF.
    Ministrul Meleşcanu a repetat că scutul de la Deveselu este pur defensiv şi a amintit
    că rachetele Tomahawk au ieşit de un an din dotarea armatei americane. Şeful
    diplomaţiei române crede că Rusia este, de fapt, în căutare de argumente pentru
    a-şi justifica propriile încălcări ale Tratatului. Într-un anunţ oficial, NATO
    amintea, de curând, că după aproape şase ani de discuţii cu Moscova, aliaţii au
    constatat, în decembrie anul trecut, că Rusia a dezvoltat şi desfăşurat în
    teren un sistem de rachete care violează Tratatul INF, ameninţând totodată
    securitatea euroatlantică.

  • Scutul antirachetă şi ameninţările de securitate

    Scutul antirachetă şi ameninţările de securitate

    A fost suficientă o scânteie americană pentru ca reacţia rusească să capete, deja, proporţii de deflagraţie. Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul privind armele nucleare cu rază scurtă şi medie de acţiune (INF) încheiat în 1987 cu Moscova, care, potrivit preşedintelui american, ar fi încălcat înţelegerea în mod repetat în decursul anilor. Vladimir Putin a reacţionat imediat: decizia de denunţare a Tratatului va conduce la o nouă cursă a înarmării. Fluturând spectrul unei situaţii extrem de periculoase, chiar apocaliptice – potrivit spuselor unor acoliţi ai săi, liderul de la Kremlin a ameninţat cu un răspuns în oglindă, rapid şi eficient.



    Ţările europene care vor accepta amplasarea pe teritoriul lor de rachete strategice americane vor trebui să înţeleagă că se găsesc pe un teritoriu sub ameninţarea unei eventuale riposte – a spus preşedintele rus, adăugând că speră să abordeze subiectul cu preşedintele Donald Trump cu ocazia întâlnirii lor de la Paris, din 11 noiembrie. Până atunci, România – arătată în mod direct cu degetul – reacţionează, ştiut fiind că, la Deveselu, în sudul ţării, Statele Unite au amplasat, în cadrul NATO, un scut antirachetă, echipat cu rachete interceptoare care au rolul de apărare prin distrugerea în aer a rachetelor balistice.



    Potrivit Ministerului de Externe de la Bucureşti, invocarea de către Moscova a acestui scut, în contextul discuţiilor aprinse pe tema Tratatului privind armele nucleare cu rază scurtă şi medie de acţiune, este complet irelevantă. Mai mult, retorica agresivă a Rusiei este nejustificată şi contraproductivă, după ce Kremlinul a primit, încă de acum mulţi ani, toate asigurările şi explicaţiile necesare atât din partea României, cât şi din partea Alianţei Nord-Atlantice. MAE de la Bucureşti le reaminteşte: scutul antirachetă este pur defensiv şi respectă toate angajamentele internaţionale.



    După aceste noi ameninţări la adresa ţărilor europene, tocmai pentru a reaminti preşedintelui Vladimir Putin că NATO este solidară, Alianţa a început, joi, în Norvegia, cele mai ample manevre militare de la sfârşitul Războiului Rece. Este simulată respingerea unei invazii asupra unuia dintre aliaţi.



    Până pe 7 noiembrie, la exerciţiul cunoscut sub numele de Trident Juncture, participă 50.000 de militari din 31 de ţări membre ale NATO şi partenere, 250 de aeronave, 65 de nave şi 10.000 de vehicule terestre. NATO nu caută confruntare, dar este pregătită să îşi apere toţi membrii împotriva oricărei ameninţări – a precizat secretarul general Jens Stoltenberg. Moscova nu a întârziat să răspundă, calificând manevrele drept provocatoare şi antiruseşti.

  • Provocări de securitate în zona Mării Negre

    Provocări de securitate în zona Mării Negre

    Consfinţirea aderării Muntenegrului la Alianţa Nord-Atlantică la începutul lunii iulie ar putea crea premisele refacerii stabilităţii în Balcani, au apreciat la o conferinţă pe probleme de securitate, la Bucureşti, responsabili ai Alianţei Nord-Atlantice. În prezent, NATO se confruntă cu cele mai complexe provocări şi riscuri de la încheierea războiului rece şi, pentru prima dată în istoria sa, organizaţia traversează o perioadă marcată de ameninţări majore dezvoltate concomitent şi pe două direcţii strategice diferite.



    Asistentul secretarului general al NATO, Sorin Ducaru explică: Principala ameninţare acum este cea venită din partea Rusiei, care continuă să încalce unele reglementări din legislaţia internaţională. Ea este potenţată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Nordul Africii, zone situate foarte aproape de frontierele NATO. O altă ameninţare o reprezintă organizaţia Statul Islamic, care a început să recruteze din regiune din ce în ce mai mulţi luptători, să creeze celule teroriste şi să obţină arme, pe care apoi să le folosească în atentatele organizate în Europa.”



    Combinaţia dintre state slabe şi slăbite, tensiuni regionale, politici şi religii radicale, terorism şi, nu în ultimul rând, uriaşul val de refugiaţi, cere o abordare complexă. Mai exact, trebuie înţeles cum interacţionează toate acestea”, mai spune Sorin Ducaru. 5,5 milioane de euro s-a angajat Alianţa să aloce în următorii patru ani pentru zona Bacanilor pentru a o transforma într-o zona tampon la frontierele sale, sperând că astfel efectele evenimentelor petrecute pe flancul sudic şi cel estic vor fi estompate.



    Serbia, Macedonia şi Bosnia şi Herţegovina sunt deja angrenate în proiecte care presupun ajutorul de urgenţă al civililor şi, în caz de nevoie, neutralizarea armelor chimice şi nucleare, contracararea ameninţării informatice, aşa-numitul sector cyber sau acţiuni militare. Alianţa Nord Atlantică va avea mai multe trupe pe teritoriul Poloniei după summitul din iulie a anunţat, pe de altă parte, recent, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Varşovia.



    Reuniunea la cel mai înalt nivel al Alianţei are loc într-un moment crucial, când provocările de securitate din est şi din sud sunt cele mai serioase din ultimele decenii, a apreciat oficialul NATO, potrivit căruia, summitul de la Varşovia va fi un punct de referinţă, când statele membre vor decide în primul rând mărirea capacităţii de descurajare şi de apărare a Alianţei.



    Jens Stoltenberg: Am căzut de acord să ne îmbunătăţim prezenţa în partea de est a Alianţei. Va fi o prezenţă multinaţională şi prin rotaţie. Avem pe masă propuneri clare de la planificatorii noştri militari. Încă discutăm numărul exact şi locaţiile unde vor fi prezente trupele NATO şi vom lua o decizie până la summitul din iulie.”



    O altă decizie care va fi luată la summitul de la Varşovia va fi cea de sporire a eforturilor aliaţilor pentru a proiecta stabilitate dincolo de frontierele NATO, spune Stoltenberg. Acest lucru va însemna sprijin din partea Alianţei pentru parteneri precum Ucraina, Republica Moldova şi Georgia în est şi pentru Irak, Iordania şi Tunisia la graniţa de sud a NATO.



    În ceea ce priveşte scutul antirachetă al NATO de la Deveselu, care l-a determinat pe liderul de la Kremlin să afirme că România şi Polonia, ca gazde ale acestuia, s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruseşti”, Jens Stoltenberg a reafimat caracterul defensiv al acestuia, subliniind o dată în plus că scutul nu vizează Rusia.



    Jens Stoltenberg:Sistemul antirachetă nu este direcţionat împotriva Rusiei, ci împotriva unor ameninţări din afara zonei euro-atlantice. Numărul interceptoarelor este prea mic, ele sunt amplasate fie prea departe spre sud, fie prea aproape de frontiera rusească pentru a fi capabile să doboare rachetele intercontinentale ruseşti. Deci nu este direcţionată împotriva Rusiei, este un sistem defensiv, iar defensiv înseamnă apărare. Orce acţiune din partea Rusiei ar fi absolut fără nici un motiv, ar fi nejustificată pentru că ei ştiu că scutul antirachetă nu este direcţionat împotriva lor.”



    Oficialul NATO a mai explicat faptul că interceptoarele amplasate deja în România şi cele care vor fi amplasate în Polonia nu au capacitate ofensivă, ci doar pe aceea de a intercepta eventuale rachete din afara spaţiului euroatlantic.



    La Bucureşti, la conferinţa pe teme de securitate, fostul ministru de externe, Sergiu Celac, a nuanţat recentele declaraţii venite din partea Rusiei: “S-au făcut mai multe declaraţii care trebuie privite cu calm. De fapt nu ne sunt adresate nouă, ci pentru faptul că pe teritoriul României există instalaţii şi capabilităţi care aparţin întregii Alianţe Nord-Atlantice.”


    România va pleda la summitul NATO de la Varşovia pentru o atenţie sporită acordată Mării Negre, considerată crucială pentru securitatea regională şi euroatlantică.

  • Declaraţii privind instalarea scutului antirachetă

    Declaraţii privind instalarea scutului antirachetă

    Cu o agresivitate care confirmă retorica politicii externe a Moscovei, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avertizat, explicit, România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruseşti, deoarece găzduiesc elemente ale scutului american antirachetă. ”Dacă ieri, în aceste zone din România, oamenii pur şi simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acţiune, de astăzi suntem forţaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea”, a afirmat, între altele, Putin.



    Poate deloc întâmplător, tăioasa declaraţie a fost făcută chiar în timpul unei vizite făcute la Atena, capitala unui stat membru NATO şi UE, şi la nici trei săptămâni după ce în România, la Deveselu (sud), a fost inaugurată facilitatea americană ce include un radar sofisticat, interceptoare balistice şi echipament modern de comunicaţii.



    În schimb, nominalizarea Poloniei, cu care, tradiţional, Rusia întreţine relaţii glaciale, a fost făcută mai degrabă preventiv, întrucât elementele scutului american de pe teritoriul său vor deveni operaţionale abia în 2018. Cum era firesc, spusele liderului de la Kremlin nu aveau cum să treacă neobservate la Bucureşti.



    Astfel, pentru Ministerul de Externe (MAE), poziţia presedintelui rus ”relevă o ignorare a situaţiei reale pe care România şi aliaţii săi din NATO au explicat-o în repetate rânduri în ceea ce priveşte caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă.” Diplomaţia de la Bucureşti reaminteşte că ”prevederile Acordului bilateral dintre România şi SUA în domeniul apărării antirachetă reglementează cu stricteţe caracterul defensiv al sistemului de la Deveselu şi conformitatea acestuia cu prevederile Cartei ONU”.



    ”În plus, este surprinzătoare plasarea acestui subiect în cadrul regional de securitate, în condiţiile în care sunt binecunoscute cauzele evoluţiilor preocupante din ultimii ani în materie de securitate regională”, susţine MAE. Cea din urmă precizare este o aluzie la decuparea de către Rusia a peninsulei Crimeea de pe harta Ucrainei şi la maniera în care Moscova alimentează conflictul de natură secesionistă din sud-estul aceluiaşi stat.



    Pentru analiştii de politică externă, deşi de ceva vreme au devenit un refren în discursul oficialilor ruşi, înţepăturile pe tema scutului american antiracheta din Europa nu au îmbrăcat niciodată o formă atât de contondentă. E dovada, susţin aceiaşi observatori, că Moscova încearcă să compenseze prin atitudine ceea ce nu poate face cu argumente. Fiindcă Rusia nu a demonstrat, nicicând, că scutul antirachetă este, realmente, o ameninţare pentru securitatea sa.

  • Reacția MAE la declarațiile lui Vladimir Putin

    Reacția MAE la declarațiile lui Vladimir Putin

    “Această pozitie relevă o ignorare a situaţiei reale pe care atât România, cât şi Aliaţii săi au explicat-o în repetate rânduri în ceea ce priveşte caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă. Ar putea fi, totodată, interpretată ca o ameninţare la adresa securităţii regionale”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.



    În comunicatul remis presei, diplomația de la București reamintește că sistemul antirachetă de la Deveselu are caracter defensiv: MAE reiterează că acest sistem nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse sau a altui stat. Distorsionarea repetată a acestor realităţi nu face decât să menţină o atmosferă tensionată, în contradicţie cu spiritul de deschidere manifestat de România şi Aliaţii săi pe tema apărării antirachetă.


    În plus, este surprinzătoare plasarea acestui subiect în cadrul regional de securitate, în condiţiile în care, sunt binecunoscute cauzele evoluţiilor preocupante din ultimii ani în materie de securitate regională.”



    Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin a declarat, sâmbătă, că România și Polonia s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor rusești, ca urmare a implementării sistemului antirachetă al statelor membre NATO.

  • Linişte şi pace

    Linişte şi pace

    În aceste zile, scutul de la Deveselu” a fost inaugurat oficial, cu participarea unor înalţi oficiali americani, români şi ai NATO. În termeni tehnici este vorba de o facilitate tehnică antirachetă Aegis Ashore”, parte dintr-un sistem internaţional, în spaţiul NATO, care mai cuprinde Polonia şi Turcia. Altfel spus, radarul, comunicaţiile şi elementele balistice prevăzute de acest scut” antirachetă sunt funcţionale. Sistemul îşi propune să detecteze rachetele lansate împotriva spaţiului european şi să le distrugă prin “interceptori”, rachete lansate împotriva atacurilor cu rachete.



    Este o formulă clasică antirachetă şi este defensivă prin toate elementele şi principiile sale. Lansată ca o iniţiativă americană de apărare faţă de Iran, Scutul antirachetă va fi preluat de ANTO, în această vară, la Summitul programat a se desfăşura la Varşovia. De altfel, chiar când capacităţile din România, de la Deveselu, deveneau funcţionale, în Polonia era lansată construcţia bazei poloneze din acest sistem. Lucrările la “scut”, această iniţiativă defensivă de amploare, au început în octombrie 2013 şi au fost însoţite de evoluţii extreme pe scena internaţională. Între timp, Rusia a luat Crimeea de la Ucraina iar extremismul islamist, organizaţia autointitulată Statul Islamic, a şocat lumea, inclusiv cu campanii de ucidere declanşate în marile oraşe ale Europei.



    Paradigmele clasice ale geopoliticii au fost depăşite de evoluţii rapide şi violente, atipice, de extracţie teroristă. În acest context, în faţa iniţiativei americane de apărare balistică a Europei, mai ales împotriva unor atacuri ce ar fi putut proveni din Asia, apar sarcini mult mai complexe şi mai complicate. De altfel, Rusia a considerat tot timpul că iniţiativa defensivă americană, implantată în România şi Polonia, reprezintă o ameninţare pentru interesele sale. Nu mai este un secret pentru nimeni că Moscova consideră că NATO este principalul său inamic, după vreo două decenii de colaborare NATO-Rusia care a adus multă linişte în relaţiile internaţionale de la începutul acestui mileniu.



    În acelaşi timp, preluarea puterii la Moscova de către preşedintele Putin, prin sistemul rotativ de mimare a democraţiei, a adus o degradare permanentă şi susţinută a relaţiilor Moscovei cu foştii parteneri din Vest. Ambasadorul american la NATO, Douglas Lute, a sintetizat situaţia printr-o expresie conform căreia Rusia nu este “nici inamic dar nici partener”. Să ne amintim că încă mai există un Consiliul NATO-Rusia la care s-a ajuns prin evoluţii susţinute şi treptate începute în 1991 şi consfiinţite în 1997, la Paris, odată cu încheierea, între NATO şi Rusia, a unui acord aparte intitulat “Actul Fondator privind relaţiile, cooperarea şi securitatea reciproce”.



    În 2014, după preluarea Crimeii de către Rusia, lucrările Consiliului NATO-Rusia au fost suspendate. Prima întâlnire de după această criză a avut loc în aprilie trecut, pentru a se discuta despre situaţia din estul Ucrainei şi cea din Marea Baltică, unde forţele NATO au reclamat provocări din partea avioanelor ruseşti. Întâlnirea nu s-a soldat cu niciun rezultat semnificativ. Inaugurarea “scutului de la Deveselu” are loc în acest contex tensionat şi a avut parte de critici intense din partea responsabililor ruşi, inclusiv a preşedintelui Putin.



    Moscova insistă să vadă o ameninţare în defensiva NATO şi respinge asigurările că “scutul” nu o vizează, că are un scop defensiv, de apărare a Europei şi de a-i asigura vechiului continent” liniştea şi pacea după care tânjeşte de când se ştie.

  • Retrospectiva săptămânii 8.05- 14.05.2016

    Retrospectiva săptămânii 8.05- 14.05.2016

    Moment istoric în România



    La Deveselu a fost
    inaugurat, joi, sistemul de apărare antirachetă în prezenţa, între alţii, a
    secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a adjunctului secretarului
    american al Apărării, Robert Work. Prin amplasarea acestui sistem în sudul
    României se urmăreşte întărirea securităţii euroatlantice, el urmând să
    completeze capacităţile NATO de apărare antirachetă, deja, existente – radarul
    de înaltă performanţă din Turcia şi sistemul de comandă şi control din
    Germania. În Polonia va începe construcţia unei baze similare cu cea din România,
    care ar urma să devină operaţională în 2018. Facilitatea de la Deveselueste proiectată să răspundă
    eventualelor ameninţări cu rachete care ar putea veni în special din Orientul
    Mijlociu. Aceasta nu reprezintă o ameninţare la adresa cuiva – a spus premierul
    Dacian Cioloş: ‘Este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări
    împotriva ameninţărilor cu rachete balistice. Întăreşte totodată capacitatea
    NATO de apărare antirachetă şi extinde aria de acoperire şi protecţie pentru
    statele aliate sudice şi centrale din Europa, reducând semnificativ riscul unor
    eventuale atacuri cu rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic.’
    Considerându-se ameninţată, Moscova a condamnat instalarea scutului în România şi
    a anunţat că îşi va întări capacităţile militare.


    Scandalul dezinfectanţilor diluaţi



    Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, instalat în urmă cu aproximativ şase
    luni, se confruntă cu o nouă criză. La începutul săptămânii, ministrul
    Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, şi-a dat demisia pe fondul unui scandal de
    amploare privind folosirea în spitale de dezinfectanţi diluaţi. Declarând Sănătatea o
    prioritate a mandatului Executivului, premierul Dacian Cioloş a preluat
    interimatul. El a declarat: ‘Vreau să folosim următoarele şase luni şi
    pentru a lua şi alte tipuri de măsuri structurale care, chiar dacă nu vor
    reforma din temelii sistemul de sănătate, cel puţin vor scoate la lumină
    probleme şi le vor clarifica. Şi vreau să-i asigur pe toţi că n-o să ascund
    nimic, că n-o să neglijez nimic.’     Potrivit premierului
    Cioloş, în ultimii şase sau şapte ani, la Sănătate, în România, s-au succedat
    cel puţin zece miniştri. Niciunul pare că nu a fost capabil să o reformeze,
    astfel încât, de câteva luni, scandalurile se ţin lanţ.



    Recomandări ale FMI pentru Bucureşti


    Conducerea executivă a Fondului
    Monetar Internaţional a analizat raportul ultimei sale misiuni, din luna
    martie, din România şi a făcut, miercuri, recomandări autorităţilor de la
    Bucureşti. FMI pledează pentru continuarea reformelor care au condus la
    echilibrarea economiei şi pentru atragerea investitorilor. Fondul estimează că România va avea o creştere
    economică de peste 4% anul acesta şi de 3,6 procente în 2017. Experţiispun că economia este pe un trend
    crescător ciclic, sprijinită de recentele măriri ale salariilor din sectorul
    public şi de reducerea TVA, care au impulsionat consumul privat. În concluziile
    transmise Guvernului de la Bucureşti, Fondul semnalează că păstrarea acestor
    circumstanţe favorabile de creştere nu se poate face în absenţa reformelor.
    Experţii recomandă autorităţilor şi să nu mai cedeze presiunilor sociale.În prezent, România nu are în derulare un acord cu FMI.



    150 de ani de Monarhie românească



    Marţi, pe 10 mai, în
    România a fost aniversată Ziua Regalităţii, care a devenit, de anul acesta, sărbătoare
    naţională. Trei sunt semnificaţiile acestei zile importante în istoria României
    şi toate au legătură cu Monarhia: la
    10 Mai 1866, Carol I devenea domnitor al României, 11 ani mai târziu, statul
    român îşi oficializa independenţa, iar la 10 Mai 1881 România devenea regat. Evenimente
    dedicate sărbătoririi Coroanei Române la 150 de ani au avut loc la Bucureşti şi
    Sinaia, staţiune din Carpaţii Meridionali. Principele Radu a vorbit, la Radio
    România, despre imporanţa monarhiei în istoria României: ‘Au
    fost ţări care au mers mai bine decât noi în acea perioadă, dar, dacă te uiţi şi
    compari şi cu dificultăţile enorme pe care noi le-am avut de trecut în ultimele
    secole, faptul că după 150 de ani ne găsim, astăzi, împreună, membri în Uniunea
    Europeană, Coroana alături de naţiune şi bucurându-se de atâta respect şi de atâta
    încredere, este un miracol. Este unul din motivele pentru care fiecare dintre
    noi are de ce să se simtă mândru.’



    Românii, din nou la
    Cannes


    Cinematografia românească străluceşte din nou la Festivalul internaţional
    de la Cannes, văzut de publicaţia franceză Télérama drept un joker
    pentru români, care pe Croazetă sunt preţuiţi şi premiaţi. Reputatul ziar
    Le Monde aplaudă filmul lui Cristi Puiu, Sieranevada, văzând
    în el un balet casnic, o simfonie a mişcării. Pelicula, aflată în
    selecţia oficială, deci în cursa pentru Palme d’Or, a fost deja proiectată joi.Cinematografia românească va fi
    reprezentată şi de Cristian Mungiu, aflat la a treia participare în competiţia
    oficială, cu filmul Bacalaureat. Încă trei filme ale regizorilor
    români concurează la Cannes la alte secţiuni: Câini de Bogdan Mirică
    – în secţiunea Un Certain Regard; 4:15 p.m. sfârşitul lumii de Cătălin
    Rotaru şi Gabi Virginia Şargă – la scurtmetraje şi Toate fluviile curg în
    mare de Alexandru Badea – în secţiunea Cinéfondation.



    Handbalul românesc la cote înalte


    Duminica trecută, campioana României – CSM Bucureşti – a scris istorie la
    Budapesta. La prima participare în Liga Campionilor, echipa a câştigat cel mai
    important trofeu intercluburi, după o finală dramatică, tranşată în urma
    aruncărilor de la şapte metri. Deşi considerate outsidere, româncele au luptat
    şi au câştigat meciul în faţa echipei maghiare Gyor, favorita gazdelor, cu 29 -
    26. CSM Bucureşti este a treia echipă din România care cucereşte Cupa
    Campionilor, aşa cum se numea competiţia în trecut, după performanţele reuşite
    de Stiinţa Bacău (1960 – 1961) şi Rapid Bucureşti (1963 – 1964).

  • România şi scutul defensiv

    România şi scutul defensiv

    Instalaţiile de la Deveselu ale scutului de apărare antirachetă sunt parte a unui sistem american găzduit de câteva state aliate. Acesta include un radar terestru în Turcia, patru nave ale US Navy echipate cu arme antirachetă în Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din Germania, precum şi un al doilea interceptor terestru, care va fi construit în Polonia şi va deveni operaţional în 2018.

    La unison, responsabilii politici de la Bucureşti – preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş, miniştrii de Externe, Lazăr Comănescu, şi al Apărarii, Mihnea Motoc – au subliniat caracterul strict defensiv al sistemului antirachetă. Anterior, şi asistentul secretarului american de stat pentru controlul armamentelor, Frank Rose, precizase că sistemul de la Deveselu urmăreşte prioritar protecţia faţă de rachetele balistice, cu rază scurtă şi medie de acţiune, ce ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu.

    Venit în România special pentru inaugurarea scutului, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a insistat, la rândul său, că: Acest amplasament din România, la fel ca şi cel din Polonia, nu este îndreptat împotriva Rusiei. Sunt prea puţini interceptori, localizaţi mult prea la sud sau prea aproape de Rusia, pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinetale ruseşti. Ei sunt în schimb proiectaţi să răspundă potenţialelor ameninţări reprezentate de atacuri cu rachete cu raza scurtă şi medie de acţiune provenite din afara zonei euroatlantice.

    Nu-i mai puţin adevărat că presa internaţională nu-şi refuză plăcerea de a asocia inaugurarea de la Deveselu cu legitima circumspecţie a Occidentului faţă de o Rusie care, odată cu anexarea penisulei Crimeea şi cu alimentarea rebeliunii secesioniste din estul Ucrainei, şi-a devoalat pornirile revanşarde şi redeşteptatul apetit teritorial. Secretarul general a precizat: NATO consideră că nu este nicio contradicţie între o apărare puternică, un comportament ferm şi predictibil al Alianţei şi încercarea de a avea un dialog cu Rusia, transparenţa şi reducerea riscurilor, pentru că vedem cum prezenţa militară crescută de-a lungul graniţelor NATO creşte şi riscurile de accidente şi incidente.

    Reacţie absolut previzibilă, Rusia a criticat desfăşurarea scutului antirachetă în Europa şi a afirmat că acesta reprezintă o ameninţare la adresa intereselor sale de securitate. Prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de corespondentul Radio România, Moscova a avertizat că va replica prin întărirea propriilor capacităţi militare.

    Analiştii militari apreciază, însă, că raporturile dintre aliaţi şi ruşi nu se vor reinflama, fiindcă fiecare dintre părţi a făcut exact ceea ce era de aşteptat: NATO scutul, iar Rusia declaraţii.

  • NATO şi securitatea europeană

    NATO şi securitatea europeană

    Aoa si 12 di an’i, pi 29 di martu, România adera la NATO prit dipunearea a instrumentilor di ratificari la Departamentul di Stat a SUA, depozitarlu a tratatlui a Alianţal’ei Nord-Atlantica. Dupu aestu momentu, la 2 di apriliu 2004, s-feati teremonia ti alinarea a hlambural’ei româneasca la sediul NATO. Ahurhindalui cu 2005, tru România easti marcată Dzuua NATO tru prota dumanică a meslui apriliu, aesta hiindalui una sărbătoari publică ahardzita ti democraţie, spiritlu european şi euroatlantic. Anlu aestu, una teremonie militară s-tnu la sediul a Ministerlui ali Apărari, cari ş-discl’isi porţali ti publiclu di iutido.




    Fu prezentat, ntra altili, un exerciţiu di nvitari a armamentului executat di militarl’ii a Brigadal’ei 30 Gardă Mihai Viteazu, fu organizată una expoziţie di tehnică militară şi putura s-hiba mutriti filmi cu tematică militară. Una teremonie militară dedicată ti Dzuua NATO s-tanu şi la Baza aeriană Kandahar dit Afganistan, la cari loara parti militari dit Batalionlu di Infanterie Protecţia Forţal’ei “Călugăreni” ica dit pareia di consiliere a forţilor di securitate afgani. Anaparti di manifestărli populare, Dzuua NATO fu şi una naua furn’ie tra oficial’ii di Bucureşti să spuna diznau că România easti un aliat apreciat, cari l’ia parti activ la anvartusearea ali Alianţa. Ministurlu ali Apărari, Mihnea Motoc, adusi aminti că tru atel’i 12 di an’i cari tricura di la aderarea la NATO, România spusi axizearea ca easti di mari pistipseari:




    “România easti salami identificată ca un sot vartos. Sa ştie tru NATO că România easti un aliat cari ş-tin’iseasti totna zborlu ti s-lu da. Contribuim cabaia la tuti operaţiunile, misiunile dizvartiti di NATO tru teatri, contribuim cabaia la alaxearea di informaţii dit Alianţă şi aesta, dit oara ali aderari, a deapoa aza escu pirifan, ca român, că cetăţen’il’i a noştri suntu ma largu atel’i ti andrupascu aisti organizaţii internaţionale cari suntu di thimel’iu tra lumea dit cari fatem parti, a curi valori li îmbărtitam.”




    Tru contextul a unal’ei catastisi di securitate acutotalui alaxiti tru Europa a an’ilor dit soni, România ş-lu ţani angajamentul tra s-agiuta ti anvartusearea a areaptal’ei dit apirita ali Alianţa Nord Atlantica-asi cum spusira em prezidentul Klaus Iohannis, em premierlu Dacian Cioloş. Tru chirolu anda şeflu a statlui scoasi tu videala că aderarea ali Românie la NATO, aoa si 12 di an’i, easti un dit succesile remarcabili a political’ei externi româneşti contemporani, premierlu cundil’e că Guvernul ş-lu tani angajamentul tra s-creasca capacitatea operaţională ali Armata şi tra s-ahardzeasca a aistui sector fondurli ti suntu ananghi tra una bună armatuseari şi tra crişteari calitatea a banal’ei tru arada a ascirladzlor.




    S-adutem aminti că, anlu ti tricu, Bucureşti fura discl’isi Comandamentul ali Divizie Multinaţionala di Sud-Est – structură aliată di cumandu şi control, cata cum şi Unitatea di Integrari a Forţilor NATO. Tutunaoara, easti tu lucru finalizarea a scutlui american antirachetă di Deveselu, dit sudlu ali Românie, transferlu a alustui cătra NATO hiindalui tru arada bagata prit plan.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • NATO şi securitatea europeană

    NATO şi securitatea europeană

    În urmă cu 12 ani, pe 29 martie, România adera la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Momentul era urmat, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării drapelului românesc la sediul NATO. Începând cu 2005, în România este marcată Ziua NATO în prima duminică a lunii aprilie, aceasta fiind o sărbătoare publică dedicată democraţiei, spiritului european şi euroatlantic.



    Anul acesta, o ceremonie militară a avut loc la sediul Ministerului Apărării, care şi-a deschis porţile publicului larg. A fost prezentat, între altele, un exerciţiu de mânuire a armamentului executat de militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazu, a fost organizată o expoziţie de tehnică militară şi au putut fi vizionate filme cu tematică militară. O ceremonie militară dedicată Zilei NATO a avut loc şi la Baza aeriană Kandahar din Afganistan, la care au participat militari din Batalionul de Infanterie Protecţia Forţei “Călugăreni” sau din echipa de consiliere a forţelor de securitate afgane.



    Dincolo de manifestările populare, Ziua NATO a fost şi un nou prilej pentru oficialii de la Bucureşti să reafirme că România este un aliat apreciat, care participă activ la consolidarea Alianţei. Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a amintit că în cei 12 ani care au trecut de la aderarea la NATO, România a dovedit că este de încredere:


    “România este precis identificată ca un aliat solid. Se ştie în NATO că România este un aliat care îşi respectă întotdeauna cuvântul dat. Contribuim major la practic toate operaţiunile, misiunile derulate de NATO în teatre, contribuim major la schimbul de informaţii din Alianţă şi aceasta, de la momentul aderării, iar astăzi sunt mândru, ca român, că cetăţenii noştri sunt în continuare sprijinitori ai acestor organizaţii internaţionale care sunt esenţiale pentru lumea din care facem parte, ale cărei valori le împărtăşim.”



    În contextul unei situaţii de securitate radical schimbate în Europa ultimilor ani, România îşi menţine angajamentul de a contribui la întărirea flancului estic al Alianţei Nord Atlantice – după cum au afirmat atât preşedintele Klaus Iohannis, cât şi premierul Dacian Cioloş. În timp ce şeful statului a remarcat că aderarea României la NATO, acum 12 ani, este unul din succesele remarcabile ale politicii externe româneşti contemporane, premierul a punctat că Guvernul îşi menţine angajamentul de a creşte capacitatea operaţională a Armatei şi de a aloca acestui sector fondurile necesare pentru o bună înzestrare şi pentru creşterea calităţii vieţii militarilor.



    Să amintim că, anul trecut, la Bucureşti au fost inaugurate Comandamentul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est – structură aliată de comandă şi control, precum şi Unitatea de Integrare a Forţelor NATO. Totodată, se lucrează la finalizarea scutului american antirachetă de la Deveselu, din sudul României, transferul acestuia către NATO fiind în grafic.

  • România şi NATO

    România şi NATO

    România speră ca
    NATO să îşi întărească prezenţa pe flancul estic şi în zona Mării Negre – a
    declarat premierul Dacian Cioloş, după întrevederea de marţi, de la Bruxelles,
    cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

    Bucureştiul
    va avea iniţiativa de a întări cooperarea cu ţările vecine membre ale NATO -
    Bulgaria şi Turcia, sperând ca această colaborare zonală să se transforme într-una
    internaţională, concretizată prin prezenţa şi a altor membri ai NATO, prin
    rotaţie.

    În plus, premierul Cioloş a exprimat intenţia fermă a Guvernului român
    de a aloca încă de anul viitor 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare,
    pentru că, dacă România cere protecţie, atunci trebuie să fie capabilă să şi
    ofere protecţie atunci când NATO îi va solicita aceasta. O recomandare în acest
    sens a venit, de altfel, din partea secretarului general Jens Stoltenberg,
    potrivit căruia majorarea bugetului destinat apărării se impune în contextul în
    care provocările în materie de securitate sunt tot mai mari în această lume în
    schimbare.

    Anul trecut, pe 1 decembrie, la
    Bucureşti a fost activat Comandamentul Diviziei Multinaţionale de
    Sud-Est. Activarea acestei structuri a NATO de comandă şi control a survenit
    celei din septembrie, tot de la Bucureşti, a Unităţii de Integrare a Forţelor
    NATO.

    Anul acesta, în luna mai,
    scutul american antirachetă de la Deveselu, din sudul României, va fi
    inaugurat, moment la care secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a
    fost invitat să participe.

    Premierul Dacian Cioloş: Am
    reiterat invitaţia către domnul secretar general de a vizita din nou România şi
    sperăm ca în luna mai, la inaugurarea scutului de apărare antirachetă de la
    Deveselu, să fie prezent şi domnia sa.

    Referindu-se la criza migraţiei,
    Dacian Cioloş a exprimat disponibilitatea României de a participa la acţiunile
    NATO de sprijinire a Uniunii Europene în a controla fluxurile de refugiaţi din
    Marea Egee.

    De asemenea, şeful Executivului de la Bucureşti i-a precizat
    secretarului general al NATO că România este implicată în mod activ în
    spijinirea Republicii Moldova, inclusiv în relaţia cu NATO. Această politică de
    sprijinire a ţării vecine, majoritar românofone, nu este împotriva Rusiei, ci
    face parte din strategia României legată de politica de vecinătate – a punctat
    premierul Cioloş. NATO nu caută un conflict cu Rusia, ci, dimpotrivă, lucrează
    pentru a restaura previzibilitatea în relaţiile şi activităţile cu ea – a spus
    şi Jens Stoltenberg. În viziunea NATO, nu există nicio contradicţie între o apărare puternică şi dialogul cu Rusia, cu atât
    mai mult în actualul context internaţional extrem de dificil.

  • Deveselu, punct pe harta securităţii

    Deveselu, punct pe harta securităţii

    Având la bază un acord încheiat în 2011 între România şi SUA, componenta de la Deveselu (sudul României) a scutului antirachetă a ajuns într-o nouă fază, la mijlocul lunii decembrie a lui 2015 fiind declarată capabilitatea tehnică a acestei facilităţi. Sistemul dispune de interceptoare de rachete balistice de tip SM 3, care vor avea rolul de a acoperi sud-estul Europei. După aderarea la NATO în 2004, sistemul este cel mai important proiect pentru protejarea teritoriului şi populaţiei României în faţa unor ameninţări concrete.



    Corespondentul Radio România la Wahington, Doina Saiciuc explică: România a devenit prima ţară din lume care găzduieşte un sistem de interceptare terestru cu rachete SM 3 capabile să distrugă rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune. La Deveselu au fost instalate 24 de asemenea rachete, care vor apăra flancul sud-estic al NATO în faţa unei ameninţări balistice. Sistemul american de apărare antirachetă în Europa a fost conceput în etape, prima privind protecţia unor porţiuni ale Europei de sud-est prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM 3 amplasate pe nave.


    A fost, de asemenea, amplasată o bază radar înaintată care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Etapa a doua priveşte extinderea protecţiei aliatelor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptor SM 3, care să permită lansarea de la sol, şi a unei noi baze radar. În etapa a treia, cu orizontul de timp 2018, se va extinde acoperirea sistemului la toate statele membre NATO din Europa prin amplasarea unei noi baze terestre în centrul Europei, în Polonia, ca şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi rachete SM 3 amplasate pe mare şi pe uscat.”



    Ambasadorul Bogdan Aurescu, negociatorul-şef al Bucureştiului al acordului privind amplasarea în România a sistemului american antirachetă, aminteşte că, în septembrie 2009, preşedintele Obama anunţa modificarea conceptului sistemului antirachetă. Noul concept presupunea o concepţie diferită faţă de sistemul antirachetă promovat de administraţia republicană anterioară, prin urmare şi o amplasare diferită faţă de designul anterior al sistemului acestor elemente ale scutului.



    Prin urmare, în loc de Polonia şi Cehia şi de tipul de interceptor care se chema “Ground-base interceptor”, au fost alese România şi Polonia şi sistemul de rachetă interceptoare care se cheamă “Standard missile 3”, care distrug rachetele ostile cu forţa cinetică, fără să aibă alt tip de încărcătură explozivă sau nucleară sau de alt gen. Care au fost motivele pentru care România a fost aleasă ca locaţie pentru amplasarea componentei sistemului antibalistic american?



    Bogdan Aurescu: Amplasarea a fost aleasă în România, pentru că, din punctul de vedere al sistemului antirachetă, ea corespundea cel mai bine şi corespunde şi în continuare cel mai bine necesităţii de a proteja teritoriile, populaţiile şi forţele aliate de eventuale rachete ostile din afara spaţiului euroatlantic, cu precădere din zona Orientului Mijlociu. Şi amplasarea în România a fost aleasă, spre deosebire de posibilele amplasări în alte state aliate din această zonă, tocmai pentru avantajele geografice, dar şi pentru stabilitatea pe care România o reprezintă din punct de vedere politic, din punct de vedere social, pentru faptul că aveam deja în construcţie acest parteneriat strategic bilateral foarte important.”



    La est de România, Rusia nu priveşte cu ochi buni construcţia scutului antirachetă, pe care îl consideră o ameninţare la adresa sa. În pofida declaraţiilor privind caracterul defensiv al acestuia făcute atât de Bucureşti, cât şi de Washigton sau de NATO, Moscova a declarat în repetate rânduri că desfăşurarea scutului antirachetă va afecta echilibrul strategic global şi va crea ameninţări la adresa securităţii sale, ceea ce o va obliga să ia măsuri de răspuns. Din nou, Bogdan Aurescu: Declaraţiile pe care Federaţia Rusă le face nu sunt noi. Ele au apărut încă de la momentul în care proiectul acesta a început să capete consistenţă şi am avansat în implementarea acordului. Dar aceste ameninţări pe care Moscova le face în mod constant nu trebuie să ne îngrijoreze, pentru că România ca stat membru al Alianţei Nord-Atlantice este protejată poate mai bine decât a fost protejată vreodată în istoria sa modernă şi contemporană. Şi, dintr-un alt punct de vedere, avem garanţiile pe care Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ni le conferă. Până la urmă, aceste îngrijorări pe care Rusia le exprimă în mod constant şi care sunt foarte clar dezarmate de argumentele pe care şi România şi SUA şi NATO le-au oferit în mod constant Rusiei, atât direct, cât şi în mod public, nu fac altceva decât să confirme faptul că, printr-o prezenţă americană permanentă la Baza de la Deveselu, Bucureştiul nu se va mai întoarce niciodată într-o altă sferă de influenţă.” Şi, adaugă Bogdan Aurescu, poate că acesta este cel mai important element simbolic pe care-l aduce proiectul scutului antirachetă.

  • Scutul antirachetă devine operaţional

    Scutul antirachetă devine operaţional

    În ultimii ani, România şi Statele Unite au furnizat
    suficiente dovezi care să întărească ideea că relaţia lor este specială. Chiar
    dacă are două restanţe majore – absenţa marilor investitori americani în
    România şi neincluderea Bucureştiului în programul Visa Waiver – colaborarea în
    plan politic şi militar a ajuns – susţin analiştii de politică externă de la
    Bucureşti – la apogeu.

    Ultima realizare
    comună a prins contur odată cu anunţul că elementele scutului american
    antirachetă instalate la baza militară de la Deveselu sunt, de
    vineri, funcţionale tehnic. Facilitatea de la Deveselu, ce include un radar sofisticat,
    interceptoare balistice şi echipament modern de comunicaţii, va fi un pilon principal într-o construcţie de securitate
    mai amplă, sub umbrela NATO.

    Pe măsura reuşitei, Diplomaţia de la Bucureşti a
    organizat o ceremonie la care au participat miniştrii români ai Apărării şi
    Externelor, Mihnea Motoc şi, respectiv, Lazăr Comănescu, ambasadorul Statelor Unite
    ale Americii, Hans Klemm, directorul Agenţiei pentru Apărarea Antirachetă a
    SUA, viceamiralul James Syring, si Patrick Auroy, asistentul Secretarului
    General al NATO. Cu această ocazie, într-un clişeu devenit obligatoriu, odată
    cu lamentările Rusiei, niciodată susţinute cu argumente credibile, că
    instalaţia de la Deveselu reprezintă o ameninţare pentru securitatea sa,
    ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, a pus accent pe utilitatea strict
    defensivă a bazei. Îl completează fostul şef al diplomaţiei române, Bogdan
    Aurescu, negociator şef în tratativele premergătoare semnarii
    acordului privind amplasarea în România a sistemului american antirachetă.

    Bogdan Aurescu: Această amplasare corespunde cel mai bine
    necesităţii de a proteja teritoriile, populaţiile şi forţele aliate de
    eventuale rachete ostile din afara spaţiului euroatlantic, cu precădere din
    zona Orientului Mijlociu.

    O certă valoare adaugată la Parteneriatul Strategic
    bilateral, instalaţia de la Deveselu a capătat concreteţe chiar în anul în
    care se împlinesc 135 de ani de relaţii diplomatice între Bucureşti şi
    Washington. Momentul a fost marcat prin rezoluţii ale Camerei Reprezentanţilor
    şi Senatului Statelor Unite. După ce, în urma cu două săptămâni, Congresul
    atribuia României statutul de aliat-cheie al Americii, zilele acestea, Senatul
    şi-a exprimat aprecierea pentru parteneriatul ferm al Bucureştiului cu
    Washingtonul. Si viceversa e valabilă, din moment ce românii văd în SUA cel mai mare
    prieten şi aliatul care le poate garanta atât de necesara securitate.