This week in Happening in Romania:
American teacher Sean Cotter received the prize for the best translation of a Romanian book into a foreign language, The Romanian film Libertate – Freedom by Tudor Giurgiu was selected in several international film festivals in Europe and the US, this and much more in the next 10 minutes.
The English version of the early 20th century Romanian novel Rakes of the Old Court was brought out in 2021 in the USA. The translator of the novel is Sean Cotter. The translator teaches Comparative literature and Translation studies with the University of Dallas in Texas. Sean Cotter specializes in Modernism, and in the Theory and History of translation. Sean Cotter also specializes in the literature of South-East Europe. Mateiu Caragiales novel, Rakes of the Old Court, was brought out in 1929. It is arguably one of Romanian literatures most relevant novels: lots of aficionados revolved around the book. According to a classification compiled by the Cultural Observer magazine in the early 2000, Rakes of the Old Court was rated as the best novel in Romanian literature. We sat down and spoke to Sean Cotter about the translation process proper, which was completed in eleven years. We also spoke about Sean Cotters most recent translations and about how he approached Romanian literature:
In the USA, Romanian literature is practically unknown. Northwestern University Press has a series dedicated toi world literature and publishers were interested in bringing out this book, which is a great novelty for the American readers. I told them it was a very important book, a book of unparalleled beauty and that it would have been a pity for the American readers not to become familiar with it. My specialty, as a university professor of Comparative literature, is European modernism, I wrote about Lucian Blaga, T.S.Eliot as well as about other writers of that particular timeframe. What Im trying to say is that reaching out to Mateiu Caragiales book came as something natural and I must admit that for me, the translation of that text posed a true challenge, it was a set target for me, the translation of that text which is being known as partially untranslatable. As far as I am concerned, I take each and every word very seriously, I just cannot leave anything out. So I can quite aptly say mine was a very close connection with the text of Mateiu Caragiale, who in no way was an ordinary person. The documentation I made proved extremely helpful, I read just about all that was written on Mateiu Caragiale, ranging from G. Călinescu and Șerban Cioculescu to Nicolae Manolescu and Cosmin Ciotloș. Șerban Cioculescu even compiled a dictionary of words used by Mateiu Caragiale, which helped me a lot. So, the key to penetrating that writers fictional world was for me to imagine him like a character, to understand how he thought and how he wrote that book, I did need that image, so that I could create a bridge between myself and the original text. That is why Im saying that documentation in the case of the translation of the book Rakes of the Old Court was essential. Reading everything that was written about his work and also the biography of Mateiu Caragiale helped me a lot. I would characterize Mateiu Caragiale, first, as a dandy. In the English language literature, there is this type of character/author, and Oscar Wilde and Edgar Allan Poe are two such examples. This type of literature, the decadent English language literature, helped me a lot to understand and translate Matei Caragiale.
Sean Cotter first arrived in Bucharest in 1994, because of a wrongly placed stamp. He was 23 years old and was working as a volunteer for a governmental organization. Here he is with details:
That’s how it happened: I was supposed to go to Kazakhstan, I was a volunteer in a governmental organization, the Peace Corps. And I was very happy that I arrived in Romania, although I didn’t know anything about this country, I say it in all honesty. All I knew was that da meant yes and that nu was no, but I sometimes confused these words as well. I attended a Romanian language course, which was organized in the building of a general school in Piata Amzei- Amzei Square. There I learned Romanian intensively, four hours a day. I remember that at that course the teacher challenged us to try a translation of the Poem by Nichita Stănescu, of that short poem which read like this: ‘Tell me, if one day I grabbed you and kissed the sole of your foot, wouldn’t you limp a little, afterwards, for fear of crushing my kiss? As I teach the science of translation at the University, from time to time I also propose to my students to translate this poem. So, in just one year, it must have been translated by over 400 students, so we can say that it is the most translated poem from the Romanian language. Romanian literature is very close to my soul. My passion for Romanian literature is actually my life.
Sean Cotter has translated into English many Romanian writers: Mircea Cărtărescu (Blinding – The Left Wing), (Wheel with a single Spoke), T.O.Bobe (Curl), Nichita Danilov (Second-hand Souls), Liliana Ursu (Lightwall), Magda Cârneci (FEM). This year will see the publication in the US, also translated by Sean Cotter, of the novel Solenoid by Mircea Cărtărescu who received important international awards. Sean Cotter is also the author of the book Literary Translation and the Idea of a Minor Romania (Rochester University Press, 2014), which won the Biennial Society for Romanian Studies – SRS Book Prize. (EN, LS)
La traduction en anglais du roman « Craii de
Curtea-Veche/Les Seigneurs du Vieux-Castel », de Mateiu Caragiale, sortait
aux États-Unis l’année dernière. Le traducteur en est Sean Cotter, professeur
de littérature comparée et de traductologie à l’Université du Texas à Dallas,
spécialiste du modernisme, de la théorie et de l’histoire de la traduction et
de la littérature est-européenne. « Craii de Curtea-Veche/Les Seigneurs du
Vieux-Castel », paru en 1929, est considéré comme un des plus importants romans
de la littérature roumaine. Selon un sondage réalisé par la revue Observator cultural au début des années
2000, il serait même le meilleur roman jamais écrit en roumain.
Dans une
interview à RRI, Sean Cotter a parlé de son travail, étendu sur onze ans, sur
le texte du roman, dont le titre devient en anglais « Rakes of the Old
Court », et de son lien avec la littérature roumaine. « Aux
États-Unis, la littérature roumaine est inconnue. Les éditions Northwestern
University Press publient une collection d’œuvres de la littérature
universelle, donc il y a eu un intérêt pour ce livre, d’une nouveauté absolue
pour les lecteurs américains. Je leur avais dit que c’était un livre très
important, d’une incroyable beauté, et qu’il serait dommage qu’il reste inconnu
du public américain. En tant que professeur de littérature comparée, mon
domaine de prédilection est le modernisme européen. Je me suis penché sur
l’œuvre de Lucian Blaga, de T.S.Eliot et d’autres auteurs de la même période. Traduire
le livre de Mateiu Caragiale fut donc une étape absolument logique de mon
travail et j’avoue que la traduction de ce texte, réputé quasi intraduisible,
fut un défi et une ambition pour moi. J’ai eu un lien très étroit avec le livre
de Mateiu Caragiale, qui, lui, fut un être peu banal. Je m’en suis bien
documenté, en lisant quasiment tout ce qu’avaient écrit sur lui G. Călinescu,
Șerban Cioculescu jusqu’à Nicolae Manolescu et Cosmin Ciotloș. Șerban
Cioculescu avait même dressé un dictionnaire des mots employés par Mateiu
Caragiale, qui m’a beaucoup aidé. Mais ce qui a été essentiel pour accéder à
l’univers de cet écrivain c’était de l’imaginer en tant que personnage littéraire,
de comprendre sa façon de penser et d’écrire. J’ai eu besoin de cette image pour
créer un pont avec le texte de départ. C’est pourquoi je dis que la
documentation a été un élément essentiel pour traduire « Les Seigneurs du
Vieux-Castel ». Je dirais que Mateiu Caragiale est, avant tout, un dandy.
La littérature anglophone connait ce type de personnage/auteur, Oscar Wilde et
Edgar Allan Poe en étant deux exemples. Ce type de littérature, la littérature
décadente anglophone, m’a beaucoup aidé à comprendre et à traduire Mateiu
Caragiale. »
Sean Cotter est venu à Bucarest pour la première fois en
1994, à cause d’un tampon erroné apposé sur un document. Il avait 23 ans et il
était volontaire dans une organisation gouvernementale. « Ça c’est
passé comme ça, je devais me rendre au Kazakhstan, j’étais volontaire dans une
organisation gouvernementale, le Peace Corps/le Corps de la Paix. Et j’ai été
très heureux d’arriver en Roumanie, même si j’ignorais presque tout de ce pays,
je l’avoue très franchement. Je savais tout simplement que « da » était
« oui » et que « nu » était « non », mais je me
trompais des fois. J’ai suivi un cours de roumain, dans une école du côté de
Piața Amzei, à Bucarest, un cours intensif avec quatre heures d’étude par jour. Je me
souviens que la dame qui nous enseignait la langue nous avait lancé le défi de
traduire le très bref Poème de Nichita Stănescu: Spune-mi, dacă te-aș prinde într-o
zi şi ţi-aş săruta talpa piciorului, nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după
aceea, de teamă să nu-mi striveşti sărutul? / Dis-moi, si un jour je
t’attrapais et t’embrassais la plante du pied, n’est-ce pas que tu te mettrais
à boiter un peu, par peur d’écraser mon baiser ? Puisque j’enseigne la
traductologie à l’université, moi aussi je propose de temps en temps à mes
étudiants de traduire ce poème, qui a donc été traduit par plus de 400
étudiants en une seule année, étant donc le poème roumain le plus traduit en
anglais. La littérature roumaine m’est très proche. En fait, ma passion pour la
littérature roumaine fait partie de ma vie. »
Sean Cotter a traduit en anglais des œuvres de nombreux
écrivains roumains: Mircea Cărtărescu, Nichita Stănescu, T.O.Bobe, Nichita
Danilov, Liliana Ursu, Magda Cârneci. Cette année, il publiera aux États-Unis
la traduction du roman « Solénoïde », de Mircea Cărtărescu,
récompensé de nombreux prix internationaux. Sean Cotter est également l’auteur
de l’ouvrage « Literary Translation and the Idea of a Minor Romania »
(paru aux éditions Rochester University Press, en 2014), qui a reçu le Prix
biannuel du livre accordé par la Society for Romanian Studies. (Trad. Ileana
Ţăroi)
Anlu trecut a apărut tru America varianta tru limba engleză a romanluui Craii di Curtea-Veche, semnată di traducătorlu Sean Cotter. Sean Cotter prida literatură comparată și traductologie la Universitatea Texas ditu Dallas. Easti specializat tru modirnism, teoria și istoria traduţearillei și tru literatura Europei di Est. Craii di Curtea-Veche, romanlu al Mateiu Caragiale, alăncitu tru 1929, easti lugursitu unu di nai ma importante ditu literatura română, adună anvărliga a lui mulţă fani și fu aleptu, tru un top realizat di revista Observator Cultural tu ahurhita a anilor 2000, nai ma bun roman al literaturăllei române.
Siddzum di zboru cu Sean Cotter ti procesul di apriduteari a romanlui Craii di Curtea-Veche (Rakes of the Old Court), cari ţănu unsprădzaţi ani, ti ateali ditu soni apriduteri pe cari li feaţi şi ti aprukearea a lui di literatura română.
Sean Cottter: ”Tru SUA, literatura română nu easti cunuscută. Northweastirn University Press ari ună serie didicată ti literatura universală și editorllii avură sinferu s’publică aestă carte, di ună mari năutate tră ghivăsitorlli americani. Mini lă spuş că easti ună carte multu importantă, di ună muşuteaţă ţi nu ş-ari preaclle, și că easti amărtie ca cititorii americani s-nu u cunoască. Specialitatea a mea, ca profesor universitar di literatură comparată, easti modirnismul european, angrăpsiiu ti Lucian Blaga, T.S.Eliot și ti altă scriitori ditu perioada respectivă. Voi să spun că eara hirescu s’agiung și la cartea al Mateiu Caragiale și pricunosc că tră mine fu ună provocari, ună ambiție apridutearia aluştui text ti cari să spune că easti tru mare parte intraductibil. Tru ţi mi mutreaşti, acaţu salami iţi zboru, nu pot s’alasu ici ţiva nanăparti. Ași că pot să spun că fu ună ligătură multu streasă cu textul al Mateiu Caragiale, un om ici di arada. Mi agiută multu documentarea ţi u feciu, ghivăsinda cata tut ţi s’ngrăpsi ti Mateiu Caragiale, ahurhinda cu G. Călinescu și Șerban Cioculescu și bitisinda cu Nicolae Manolescu și Cosmin Ciotloș. Șerban Cioculescu adră nica şi un dicționar di zboară ufilisiti di Mateiu Caragiale și aestu lucru ñi-agiută multu di multu.
Ama, esențial tră s’agiungu tru universul alustui scriitor, fu să-ñi lu imaginez ca pe un personaj, s’akicăsescu cum minduea și cum angrăpsi aestă carte, avui ananghi di aesta imagine tra s’adaru una apunti anamisa di mine și textul original. Ti aţea spun că documentarea, tru cazul apridutearillei a Crailor di Curtea-Veche, fu esențială, ñiă ghivăsiiu tut ţi s’ngrăpsi ti opera a lui, ama și biografia al Mateiu Caragiale. Pi Mateiu Caragiale va-lu zuyrăpsescu, prota ti prota ca hiinda un dandy. Tru literatura di limbă engleză ari aestă turlie di personaj/ autor, Oscar Wildi și Edgar Allan Poe sunut dauă ditu exemple. Aestă turlie di litearatură, literatura toradioară di limbă engleză mi agiută multu tra s’lu akicăsescu şi s’lu apriducu pi Matei Caragiale.”
Sean Cotter agiumsi prima oară tru Bucureşti tru 1994, di itia a unei ștampile băgată alătusitu. Avea 23 di ani și lucra ca voluntar tră ună organizație guvernamentală:
”Așa s-feaţi, lipsea s’agiung tru Kazahstan, earam voluntar trutr-o organizație guvernamentală, Corpul Păcii. Și am fost foarte fericit că am ajuns tru România, diși nu știam mai nimic dispre această țară, o spun cu toată sinceritatea. Știam maş că da” eara da” și că nu” eara nu”, ama li alătuseamu cătivărăoară și zboarăli aestea. Feciu un curs di limba română, cari eara organizat tru clădirea a unei școli generale ditu Piața Amzei, aclo anviţaiu intensiv româna, patru oari ndzuuă. Ni aduc aminti că la aţel cursu profesoara nă provocă s’făţemu ună apriduţeari a Poemului di Nichita Stănescu, a aţillei poezii şcurtă: Spuni-ñi, cara va ti acaţu ună dzuuă şi va ţă başu talpa a ciciorului, nu-i aşi că va să şkioapiţ niheamă, diapoa cu asparizma s-nu ñi kisedz băşearea?
Cum predau traductologie la Universitate, lă pripun și mini cându ş’cându a studinților mei s’traducă aestu poem. Așa că probabil maş tru un an fu tradus di pisti 400 di studinți, putem să spunem că easti nai ma apridusă poezie ditu limba română. Litearatura română easti multu aproapea di suflitlu a meu. Mirakea a mea tră litearatura română s’dipluseaşti, pă tru soni cu bana a mea.”
Sean Cotter apridusi tru limba engleză mulţă scriitori români: Mircea Cărtărescu (Orbitor, Aripa stângă/“Blinditug — The Left Wing”), Nichita Stănescu (“Roata cu o singură spiţă”/ “Wheel with a single Spoke”), T.O.Bobe (“Bucla”/Curl”), Nichita Danilov Suflete la second-hand”/”Second-hand Souls”), Liliana Ursu (Zidul di lumină”/ Lightwall”), Magda Cârneci (“FEM”). Anlu acesta, tot tru apridutearia lui Sean Cotter, va apărea tru America Solenoid, romanlu di Mircea Cărtărescu distins cu importante premii internaționale. Sean Cotter easti și autorul cărții Litearary Translation and the Idia of a Minor Romania (Rocheastir University Press, 2014), cari amintă Premiul Bianual tră Carte acordat di Society for Romanian Studies. tardu
Autoru: Corina Sabău
Armânipsearea: Taşcu Lala
Anul trecut a apărut în America varianta în limba engleză a romanului Craii de Curtea-Veche, semnată de traducătorul Sean Cotter. Sean Cotter predă literatură comparată și traductologie la Universitatea Texas din Dallas. Este specializat în modernism, teoria și istoria traducerii și în literatura Europei de Est. Craii de Curtea-Veche, romanul lui Mateiu Caragiale, apărut în 1929, este considerat unul dintre cele mai importante din literatura română, a strâns în jurul lui numeroși fani și a fost desemnat, într-un top realizat de revista Observator Cultural la începutul anilor 2000, cel mai bun roman al literaturii române.
Am vorbit cu Sean Cotter despre procesul de traducere al romanului Craii de Curtea-Veche (Rakes of the Old Court), care a durat unsprezece ani, despre cele mai recente traduceri pe care le-a făcut și despre apropierea lui de literatura română.
Sean Cottter: În SUA, literatura română nu este cunoscută. Northwestern University Press are o serie dedicată literaturii universale și editorii au fost interesați să publice această carte, de o mare noutate pentru cititorii americani. Eu le-am spus că este o carte foarte importantă, de o frumusețe nemaipomenită, și că ar fi păcat ca cititorii americani să nu o cunoască. Specialitatea mea, ca profesor universitar de literatură comparată, este modernismul european, am scris despre Lucian Blaga, T.S.Eliot și despre alti scriitori din perioada respectivă. Vreau să spun că era cumva firesc să ajung și la cartea lui Mateiu Caragiale și recunosc că pentru mine a fost o provocare, o ambiție traducerea acestui text despre care se spune că este în mare parte intraductibil. În ceea ce mă privește, iau în serios orice cuvânt, nu pot lăsa nimic deoparte. Așa că pot spune că a fost o legătură foarte strânsă cu textul lui Mateiu Caragiale, un om deloc obișnuit. M-a ajutat foarte mult documentarea pe care am făcut-o, citind cam tot ce s-a scris despre Mateiu Caragiale, începând cu G. Călinescu și Șerban Cioculescu și terminând cu Nicolae Manolescu și Cosmin Ciotloș. Șerban Cioculescu a alcătuit chiar un dicționar de cuvinte folosite de Mateiu Caragiale și acest lucru m-a ajutat destul de mult.
Însă, esențial pentru a pătrunde în universul acestui scriitor, a fost să mi-l imaginez ca pe un personaj, să înțeleg cum gândea și cum a scris această carte, am avut nevoie de această imagine ca să creez un pod între mine și textul original. De aceea spun că documentarea, în cazul traducerii Crailor de Curtea-Veche, a fost esențială, m-a ajutat foarte mult că am citit tot ce s-a scris despre opera lui, dar și biografia lui Mateiu Caragiale. Pe Mateiu Caragiale l-aș caracteriza, în primul rând, ca fiind un dandy. În literatura de limbă engleză există acest tip de personaj/ autor, Oscar Wilde și Edgar Allan Poe sunt două dintre exemple. Acest tip de literatură, literatura decadentă de limbă engleză m-a ajutat foarte mult să-l înțeleg și să-l traduc pe Matei Caragiale.
Sean Cotter a ajuns prima dată în Bucureşti în 1994, din cauza unei ștampile pusă greșit. Avea 23 de ani și lucra ca voluntar pentru o organizație guvernamentală:
Așa s-a întâmplat, trebuia să ajung în Kazahstan, eram voluntar într-o organizație guvernamentală, Corpul Păcii. Și am fost foarte fericit că am ajuns în România, deși nu știam mai nimic despre această țară, o spun cu toată sinceritatea. Știam doar că da era da și că nu era nu, dar le confundam câteodată și cuvintele astea. Am urmat un curs de limba română, care era organizat în clădirea unei școli generale din Piața Amzei, acolo am învățat intensiv româna, patru ore pe zi. Îmi amintesc că la acel curs profesoara ne-a provocat să încercăm o traducere a Poemului de Nichita Stănescu, a acelei poezii scurte: Spune-mi, dacă te-aș prinde într-o zi şi ţi-aş săruta talpa piciorului, nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea, de teamă să nu-mi striveşti sărutul?
Cum predau traductologie la Universitate, le propun și eu din când în când studenților mei să traducă acest poem. Așa că probabil numai într-un an a fost tradus de peste 400 de studenți, putem spune că este cea mai tradusă poezie din limba română. Literatura română este foarte aproape de sufletul meu. Pasiunea mea pentru literatura română se confundă, de fapt, cu viața mea.
Sean Cotter a tradus în limba engleză numeroși scriitori români: Mircea Cărtărescu (Orbitor, Aripa stângă/“Blinding – The Left Wing), Nichita Stănescu (“Roata cu o singură spiţă/ “Wheel with a single Spoke), T.O.Bobe (“Bucla/Curl), Nichita Danilov Suflete la second-hand/Second-hand Souls), Liliana Ursu (Zidul de lumină/ Lightwall), Magda Cârneci (“FEM). Anul acesta, tot în traducerea lui Sean Cotter, va apărea în America Solenoid, romanul de Mircea Cărtărescu distins cu importante premii internaționale. Sean Cotter este și autorul cărții Literary Translation and the Idea of a Minor Romania (Rochester University Press, 2014), care a cîștigat Premiul Bianual pentru Carte acordat de Society for Romanian Studies. tardu
Traducătorul Sean Cotter. Anul trecut a apărut în traducerea sa, la Northwestern University Press, unul dintre cele mai importante romane ale literaturii române: “Craii de Curtea-Veche”, de Mateiu Caragiale. Romanul “FEM”, de Magda Cârneci, tot în traducerea lui Sean Cotter, se află pe lista scurtă a PEN America Literary Awards, secţiunea Traducere”: