Radio România Internațional

Tag: Sebastian Burduja

  • Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

    Cabaia gazi naturali bâgati nanâparti

    Nu ari niți unâ cripari tu alimentarea cu gazi a bloclui comunitaru, dupâ dânâseara a trițearillei a gazlui arusescu pritu Ucraina, deadi asiguripseri Comisia Evropeanâ, di cara bâgărli nanâparti di gazi naturali tu statili membri scâdzu anvârliga di 70%. Aestu easti unu livelu ma ñicu di cumu eara tu idyiul chiro anu, anda bâgărli nanâparti eara amplini la cama di 85%.

    Dupâ spusa a Bruxelles-ului, tu meslu ditu soni, s-hârgiui unâ cantitati ma mari di gazi ditu depoziti, di cara s-feațirâ niscânti operaţiuni di mentenanţâ cari feațirâ s-nu mata poatâ s-hibâ filisiti niscânti sursi/izvuri di alimentari.

    Anna Itkonen, purtâtorlu di zboru ali Comisie Evropeanâ tu dumenea ali Energhie, dzâsi că operaţiuni di mentenanţâ pi platformili petrolieri ditu Norvegia ş-tu niscânti staţii di lichefieri furâ bitisiti, ama, stâmâna aesta. Ea adâvgă că ari și operaţiuni di mentenanţâ a niscântoru depoziti ditu Ghirmânie.

    Tu ți mutreaști România, autoritățli di București dzâsirâ că bâgărli nanâparti di gazi naturali agiumsirâ, tora, la vârâ dauâ treimi ditu capațitatea maximâ, unu livel di arada ti aestâ oarâ ditu anu ş-ti cumu fați chirolu iarna aesta.

    Vâsilia ari cabaia bâgări nanâparti di gazi naturali ta s-treacâ iarna, da tu șteari ministrul ali Energie, Sebastian Burduja.

    El deadi aesti hâbări di itia că tu presâ sâ spusi că bâgărli nanâparti di gazi ditu Uniunea Evropeanâ s-bitisescu para ayoñea.

    Sebastian Burduja dzâsi că, tu vâsilia a noastâ, bâgărli nanâparti, di tora, suntu ma mări di câtu easti ananghi ti chirolu arcurosu. Ş-cundille că ari nica 2.000 di miliuni di metri cubi di gaz bâgatu nanâparti, iara hărgiurli suntu, di arada di 20 di miliune/dzuâ, ți va s-dzâcâ că, tu inșita a iarnâllei, va nâ artiseascâ 800 di miliuni metri cubi.

    Ministrul dzâsi nica că România agiumsi, anu, nai ma marli producătoru di gazi naturali ditu Uniunea Evropeanâ, iara ahurhindalui cu 2027 proiectul „Neptun Deep” va s-adarâ diplâ producţia naţionalâ. Aestu easti cama marli proiectu di gazi naturali ditu zona româneascâ ali Amarea Lai ș-protlu proiectu offshore tu api di ahândami mari ditu Românie.

    Cu un volum acutotalui di gazi naturali luyursitu la 100 di miliardi di metri cubi, „Neptun Deepˮ va s-adarâ ditu Românie nai ma marli producătoru di gazi naturali ditu bloclu comunitaru.

    Producâtorlli di gazi dzâsirâ că ari unu potenţial multu mari ta s-discoapirâ dapoaia tu apili teritoriali ali Românie tu Amarea Lai, iu taha ari rezervi di vârâ 200 di miliardi di metri cubi, ți potu s-agiutâ la fâțearea ma largâ ali ofertâ tu aestâ nài.

    S-dzâțemu nica că, pi di altâ parti, pânâ tu bitisita a meslui yinaru, autorităţli di Bucureşti va s-apufiseascâ turlia cumu va s-lucreadzâ ma largu pâzarea di energhii dupâ 31 di marțu, când âlli treați vadelu ali schemâ di plafonari şi compensari a pâhadzloru. Tora s-facu ma multi sțenarii ti turnarea la pâzarea libirâ pritu unâ trițeari cari sâ s-facâ pre-ayalea.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțeara: Mirela Biolan

  • România ş-trițearea la energhia veardi

    România ş-trițearea la energhia veardi

    “Maș cu securitati energheticâ, energhie acțesibilâ ti economie şi duñeauâ şi astrițeari icunomicâ putem s-adrăm jgllioata ți s-angreacâ nai ma multu ti scupolu a nostu di simasie – s-avem energhie kiskinâ, veardi”. Declarația fu faptâ di premierlu Marcel Ciolacu cu furnia a andamusillei a Suțatâllei ti Lucru deadun Transatlantic tu energhie şi Hâvai di București, iu loarâ parti reprezentanţâlli a sectorlui public şi privat ditu tutâ Evropa şi ditu Statili Uniti.
    ‘Sistemili a noasti energhetiți lipseaști s-hibâ axi s-da energhie tu ițido oarâ ș-tu condiţii di stres internu i externu a tâtâlor consumatorlor, iuțido” – dzâsi premierlu. Uidsit cu spusa a lui, lipseaști s-avem len-turlii di izvuri di energhie şi tehniț ta s-li adrăm, iara tu contextul a polimlui ditu Ucraina, vâsilie viținâ şi, că s-aproachi iarna, easti ananghi di acţiuni unâșunâ ta s-u adrupâm Republica Moldova, Ucraina, tuti vâsiliili ditu reghiuni cu vulnerabilităţ. Ti furnia aesta, dzâți premielu, România fați ma buni capațităţli di interconectari cu tuti vâsiliili di anvârliga, cu Vâryâria ș-Gârția, ama ș-cu Turchia, Azerbaidjan ș-Georgia.
    Dupâ spusa a lui, Bucureștiul investeaști tu năi capațităț di adrari ali energhie ditu izvuri reghenerabili şi va ta sâ-și dipluseascâ capațitatea nuclearâ. Scupolu, dzâți Marcel Ciolacu, easti modernizarea a sectorlui energhetic, ți s-agiungâ cama sârcos la şocuri reghionali ică globali.
    Protlu ministru zburâ ș-ti proiectul Neptun Deep di explorari a gazilor tu Amarea Lai, ți va s-adarâ diplo capațitatea di producţie di gazi ali Românie şi va u alâxeascâ vâsilia tu nai ma marli producâtor ditu UE ahurhindalui cu 2027. El scoasi tu migdani andruparea datâ ali României di SUA tu proiecti energhetiți strateghiți ditu dumenea nuclearâ, zburândalui aoa di adrarea a reactoarilor 3 şi 4 di la chentrala Cernavodâ, ditu not-apiritâ. Tutnâoarâ, tu arada a forumlui di București fu simnatâ unâ suțatâ anamisa di Nuclearelectrica și dauâ companii americani, proiectu prit cari unâ termochentralâ pi cârbuni easti alâxitâ tu unâ chentralâ nuclear-electricâ modernâ cari va s-adarâ energhie cu zero siligheri di dioxid di carbon.
    “România lucreadzâ multu ta s-adarâ efcula trițearea la energhie veardi tu unâ turlie pragmaticâ, s-hibâ unâ paradigmâ tu reghiuni ş-tu lumi şi aesta va s-dzâcâ filisearea a gazilor ti un kiro șcurtu ş-di mesi, ama ş-ti energhie nuclearâ”, dzâsi, tu arada a lui, ministrul ali Energhie, Sebastian Burduja. Minili şi termochentralili pi cârbuni ditu Românie va s-lucreadzâ ma largu, dzâți ministrul, nai pțân nica un an ş-giumitati, ti ispetea că vâsilia ari ananghi di termochentralili convenţionali/di arada, ți ș-aspusirâ pânâ tora hâirea, ma multu anda s-fați dalga aesta di câñinâ ditu kirolu dit soni. Moabețli di București s-fac, dzâlili aesti, pi tema a yinitorlui ali energhie tu tutâ lumea, ama ș-pi tema a dezvoltarillei a energhillei a yinitorlui, energhie siyurâ, acțesibilâ ş-ma multu, energhie ți s-nu ânfarmâcâ hâvaia, zburârâ ti bâgarea tu practico a niscântor izvuri di adrari ali energhie, a că easti ea termicâ i electricâ, ama ș-ti lucrul deadun anamisa di craturli evropeani şi SUA.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Aprovizionarea cu gaze, pe agenda miniştrilor energiei din UE

    Aprovizionarea cu gaze, pe agenda miniştrilor energiei din UE

    Reuniți la Bruxelles,
    miniştrii de resort din Uniunea Europeană au menținut mai multe măsuri menite
    să asigure stabilitatea preţurilor la energie şi alimentarea consumatorilor,
    chiar dacă, potrivit Comisiei, statele membre au stocat suficiente gaze naturale
    pentru a nu exista probleme peste iarnă. Comisia
    Europeană arată că preţurile din energie s-au stabilizat la cel mai mic nivel
    după începerea războiului din Ucraina, dar atrage atenția că situaţia
    geopolitică rămâne o problemă care le-ar putea influenţa. De aceea, Comisia,
    alături de Consiliu, au prelungit anumite măsuri care protejează consumatorii
    de eventuale momente de volatilitate sau probleme în alimentare.

    Prima măsură
    se referă la solidaritatea energetică între țările membre, ceea ce înseamnă atât
    achiziţii mai ieftine, cât şi posibilitatea ca un stat să poată fi ajutat mai
    uşor de celelalte dacă întâmpină probleme. Prelungirea este de un an. O a două
    măsură vizează, după cum transmite corespondentul Radio România la Bruxelles,
    scurtarea termenelor pentru avizarea proiectelor energetice din surse
    regenerabile, astfel încât să scadă dependenţa de combustibilii fosili, iar
    prelungirea este până pe 30 iunie 2025. În sfârșit, cea de-a treia măsură,
    menținută până la 31 ianuarie 2025, vizează impunerea unui mecanism temporar de
    corectare a eventualelor preţuri mari la gaze, preţuri care ar putea să nu
    corespundă cu realitatea pieţei internaţionale.

    Comisarul pentru energie, Kadri
    Simson, spune că măsurile sunt luate preventiv şi că piaţa este în acest moment
    stabilă, iar stocurile pentru iarnă conferă o siguranţă suplimentară. Comisia
    Europeană mai arată că importul de gaze rusești s-a înjumătăţit faţă de anul
    trecut, într-un efort menit a slăbi financiar mașinăria de război a Rusiei.

    În
    ceea ce privește România, ministrul energiei, Sebastian Burduja, declara recent
    că depozitele de gaze sunt supra-pline și că extragem mai mult decât reuşim să
    stocăm. De asemenea, țara are un acord de securizare cu Azerbaidjanul, de până
    la 1 miliard de metri cubi de gaz disponibil şi, nu în ultimul rând, opțiunea
    gazului natural lichefiat pe ruta Turcia-Bulgaria-România sau
    Grecia-Bulgaria-România. Burduja mai spune că România va avea cea mai
    importantă producţie de gaz din Europa, din 2027, prin proiectul Neptun Deep, iar
    acum se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de
    acoperire a consumului din surse proprii de producţie


  • România şi energia nucleară şi regenerabilă

    România şi energia nucleară şi regenerabilă

    Prezenţa a
    numeroşi lideri guvernamentali şi de companii specializate în energie a validat
    importanţa Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice,
    care a fost gazduită, timp de trei zile, în Dubai, Emiratele Arabe Unite.


    România a fost reprezentată la cel mai înalt nivel. În prima sa intervenţie, preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat că România are unele dintre cele mai scăzute emisii
    de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm
    angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice.

    Ne
    propunem, a subliniat liderul de la Bucureşti, să ne reducem până în 2030
    emisiile cu aproximativ 80% faţă de nivelul din 1990 şi să ne îndreptăm apoi
    într-un ritm rapid către neutralitatea climatică. Până cel târziu în 2050,
    mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din
    energie regenerabilă, completat de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar
    fi energia nucleară, a transmis şeful statului în cadrul Summitului Global
    privind Acţiunea Climatică.


    Duminică, România s-a alăturat Alianţei Solare
    Internaţionale, gest care, potrivit lui Iohannis, va contribui la creşterea
    securităţii energetice naţionale şi confirmă angajamentul ferm al ţării de a deveni neutră
    din punctul de vedere al emisiilor de carbon, inclusiv prin utilizarea surselor
    regenerabile de energie. Până în 2030, România îşi propune să instaleze o
    capacitate de energie solară de peste 8 gigawaţi, reprezentând 24% din consumul
    final brut de energie electrică din surse regenerabile. Faptul că românii sunt
    deschişi şi susţin noile tehnologii de generare a electricităţii e demonstrat
    de cei aproximativ 100.000 de conaţionali prosumatori, care au instalat peste
    1,2 gigawaţi de surse de energie distribuită conectate la reţea, majoritatea
    covârşitoare bazându-se pe tehnologia solară fotovoltaică.


    România are cel mai
    mare potenţial solar din sud-estul Europei, studiile arătând că ar putea
    exploata până la 18-20 de gigawaţi de putere solară    , a declarat, la rândul său,
    ministrul Energiei, Sebastian Burduja.


    Pe de altă parte, în Dubai a fost lansată
    Declaraţia privind triplarea capacităţii de energie nucleară la nivel mondial. Facilităţile
    energetice nucleare funcţionează în România de aproape trei decenii la standarde
    înalte de productivitate şi siguranţă, aşa că pot spune că avem o experienţă
    naţională consistentă în acest domeniu, a afirmat, cu acest prilej,
    preşedintele României.


    Bucureştiul, a subliniat el, consideră energia nucleară
    ca fiind o sursă stabilă de energie, care contribuie la securitatea energetică
    şi la decarbonizare. România se angajează să finalizeze două noi unităţi CANDU
    la Centrala de la Cernavodă şi să construiască şi să implementeze
    reactoare modulare mici.


    Subiectul a fost reluat la întâlnirea pe care Klaus
    Iohannis a avut-o, în marginea conferinţei climatice, cu reprezentantul Special
    al Preşedintelui SUA pentru Climă, John Kerry.



  • Romania and the Green Economy

    Romania and the Green Economy

    Bucharest has these days become a regional hub for debates on climate change, as the Romanian capital is hosting Climate Change Summit, the largest event of this kind in Central and Eastern Europe.



    In a message conveyed in the onset of the event, Romanian president Klaus Iohannis has said that no country or nation is safe from climate change effects. “We have to work together, beyond national and sectoral borders, to step up the process of global decarbonisation,” Iohannis went on to say. The Romanian official hails the fact that part of the event is being housed by universities and said that young people must be given authority and opportunities to participate in the process of stepping up the green transition. In turn the Minister of Energy, Sebastian Burduja, has announced the number of prosumers, those who arent only consumers but also produce energy by means of renewable sources, is estimated to reach 236 thousand by the end of 2025 and to go over 350 thousand by 2030.



    “This is a good thing that translates as decarbonisation, system decentralization and better resilience”, Burduja has also added. According to the minister, Romania has the big chance of an optimum position to benefit the energy revolution and the budget available for investment in the field, which presently stands at 18 billion euros, will enable the development of fresh projects in the area.



    The transformation of Romanias economy in one digital and green is a long-term process, which requires solid national planning that has to be accepted by all the political forces, by businesses and civic groups alike, Romanian Prime Minister Marcel Ciolacu says. According to him the process of reducing climate change effects is a priority for the present cabinet. He pointed out that the Executive intends to both increase the resilience and sustainability of the energy system and agriculture and improve the management of water and mineral resources. Ciolacu added that future solutions will be developed through both the National Recovery and Resilience Plan and the other national and European financial instruments so that Romania of the year 2030 may be better prepared to face climate challenges.



    Another step forward in the process of decarbonising the economy has been announced at the aforementioned summit by the Environment Ministry. According to state secretary, Ionuţ Banciu, Romania has succeeded in decoupling the economic growth and gas emissions and managed to curb their volume by two thirds. He says that Romania has reached the climate targets set in 2020 and the governments strategy to reach climate neutrality by 2050 is being debated upon and is expected to get the green light by the end of November.


    (bill)

  • Măsuri pentru securitatea alimentării cu gaze

    Măsuri pentru securitatea alimentării cu gaze

    Guvernul de la București a aprobat, înultima şedinţa, actualizarea planului de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Purtătorul de cuvânt al Cabinetului, Mihai Constantin, a explicat că măsurile adoptate vizează asigurarea resurselor energetice şi sprijinirea populaţiei, pentru a trece cu bine de iarna următoare. El a precizat că acest document este în concordanţă cu normele europene şi a fost realizat pe baza consultărilor cu principalii actori de pe piaţa gazelor naturale din România.


    În următoarea şedinţă a Executivului vor fi aprobate măsurile privind nivelul de siguranţă în funcţionarea sistemului energetic naţional, iar printre obiectivele programului de iarnă se numără evaluarea consumului în perioada 1 noiembrie 2023 – 31 martie 2024, pentru asigurarea acestuia la parametri de calitate şi siguranţă în alimentare. Pentru prima dată de când Ministerul Energiei dezvoltă planul de iarnă, este luată în considerare şi influenţa din ce în ce mai mare pe care o au prosumatorii, în acoperirea consumului la nivel naţional.

    Un prosumator este un client final care deține instalații de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice. El consumă, poate stoca, dar și vinde energie electrică din surse regenerabile. Numărul prosumatorilor este în continuă creştere în România, la finele lunii apriliefiind înregistraţi peste63 de mii de prosumatori, care deţineau o capacitate de producţie de energie din surse regenerabile de 753 MW putere instalată, conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.


    La rândul său, ministrul de resort, Sebastian Burduja, a declarat că România este pregătită să facă față următorului sezon rece. Până acum, depozitul de gaz a atins un grad de umplere de aproape 90%.Această situație indică faptul că țara va fi capabilă să treacă cu succes peste un sezon de iarnă obișnuit, bazându-se exclusiv pe gazul provenit din producția internă și stocurile de gaze românești disponibile. În altă ordine de idei, ministrul a subliniat că


    Guvernul nu are în plan să renunțe la schema de compensare-plafonare aplicată la gaz și energie electrică, cel puţin până în primăvara anului viitor. Măsurile de plafonare și compensare au intrat in vigoare la 1 noiembrie 2021, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru operatorii economici, după ce prețurile au explodat la nivel internațional și mulţi români au primit facturi exorbitante la gaz și curent. Conflictul izbucnit în februarie 2022, după ce Rusia a atacat Ucraina, a adus noi turbulențe în piața de energie.


  • Jurnal românesc – 26.05.2023

    Jurnal românesc – 26.05.2023

    Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a lansat o
    aplicaţie care va permite folosirea unui singur set de credenţiale în raport cu
    platformele online furnizate de statul român. Ministrul de resort, Sebastian
    Burduja, a arătat că aplicaţia ROeID permite accesul cu acelaşi nume de
    utilizator şi aceeaşi parolă la platforme precum ghişeul.ro, spaţiul privat
    virtual al ANAF, hub-ul de servicii al Ministerului de Interne şi chiar la
    platformele online de la nivelul primăriilor sau consiliilor judeţene. Acesta a
    precizat că această aplicaţie va putea fi folosită şi de românii din
    străinătate. Am un mesaj special şi pentru românii din diaspora. Era o
    mare problemă, pentru că pe ghişeul.ro nu puteau să îşi facă un cont decât dacă
    aveau un card bancar emis în România. (…) Prin ROeID aceste (…) probleme
    sunt rezolvate. Deci, un român din diaspora şi fără cont bancar în România va
    putea să aibă cont pe ghişeul.ro şi să-şi rezolve toate problemele de acolo, de
    la taxe, impozite locale, plăţi la ANAF, până la emiterea gratuită a cazierului
    judiciar online, a transmis Burduja. El a mai menţionat că procesul de
    creare a identităţii digitale este simplu şi că aceasta ar urma să fie pusă şi
    la dispoziţia mediului privat.




    România participă la a 82-a ediţie a Târgului de Carte de la Madrid,
    ce are loc între 26 mai şi 11 iunie, cu sloganul Creând o chimie bună cu
    literatura română. La standul Institutului Cultural Român sunt
    disponibile numeroase volume semnate de autori români traduse în limba spaniolă
    în ultimii ani – multe dintre ele publicate cu sprijinul ICR prin programele de
    profil derulate de Centrul Naţional al Cărţii – precum şi o selecţie variată de
    titluri în limba română. Programul românesc cuprinde activităţi literare,
    prezentări de carte, recitaluri, dezbateri, mese rotunde, ateliere ştiinţifice
    pentru copii şi sesiuni de autografe. Pe toată durata târgului de carte, se
    desfăşoară evenimente menite să contribuie la promovarea culturii române, cu
    precădere a literaturii române contemporane traduse în spaniolă. De asemenea,
    la Pavilionul Europa al Reprezentanţei Comisiei Europene în Spania, ICR
    organizează o serie de evenimente literare şi din domeniile industriilor
    creative, cinematografiei, teatrului şi ateliere pentru copii.




    Institutul Cultural Român din Madrid organizează, cu prilejul Zilei
    Internaționale a Copiilor, un atelier de promovare a științelor dedicat celor
    mici. Evenimentul intitulat Fizica Povestită – Electricitate are
    loc sub auspiciile Ambasadei României la Madrid şi în parteneriat cu Fondul
    Științescu. Evenimnetul va avea loc la 31 mai, la sediul ICR Madrid, cu
    participarea echipei de la Fundația Comunitară Vâlcea, compusă din
    coordonatoarea programului local Gabriela Solomon, organizatoarea unei caravane
    STEM în județ, și din fizicianul, mentorul și juratul programului local Ana
    Maria Stan, absolventă de Master în Nanoștiințe la Universitatea din Țara
    Bascilor. În cadrul atelierului de știință se vor folosi kituri simple pentru a
    le explica copiilor principii de electricitate. Se va vorbi despre cum se
    aprinde un bec, cum sunt prinse firele în ghirlandele luminoase din bradul de
    Crăciun și despre cum își pot face propriile circuite în serie și paralel.
    Profesoarele le vor arăta și alte experimente, precum levitatorul acustic sau
    hologramele. Atelierul se va desfășura în limba română și este dedicat copiilor
    cu vârste de peste 8 ani. Formularul de înscriere se găseşte pe site-ul icr.ro.




    Orchestra Camerata Regală și Corul Regal, sub bagheta dirijorului
    Răzvan Apetrei, vor susţine un concert în Sala de Piatră a Castelului din
    Balcic, la 27 mai, în cadrul proiectului Concert Regal la Balcic,
    organizat de Institutul Cultural Român. Evenimentul, realizat cu ocazia Zilei
    Românilor de Pretutindeni, sărbătorită în fiecare an în ultima duminică a lunii
    mai, este dedicat memoriei Reginei Maria a României și va include și proiecția
    filmului documentar Maria – inima României, regizat de Trevor
    Poots. Solista serii va fi tânăra soprană Isabela Stănescu. Programul va
    include compoziții de Mozart, Vivaldi, Bartók, Hübsch, Lyondev, Morley,
    Flondor, Niculescu și Danga. De asemenea, la invitația Corului Regal, Corul
    Chernomorski Zvutsi din Balcic va interpreta lucrări din
    repertoriul tradițional al Bulgariei. La concert şi-au anunţat participarea
    ambasadorul României la Sofia, Brânduşa Ioana Predescu, și președintele
    Institutului Cultural Român, Liviu Jicman. Accesul publicului este liber.


  • Jurnal românesc – 09.05.2023

    Jurnal românesc – 09.05.2023

    Ministrul roman al cercetării, inovării şi digitalizării,
    Sebastian Burduja a făcut, luni, o vizită de lucru la Madrid, unde a avut
    întâlniri cu vicepreşedinta guvernului spaniol şi ministrul economiei şi
    transformării digitale, Nadia Calvino. Întâlnirea a avut o conotaţie politică specială,
    având în vedere preluarea de către Spania a preşedinţiei la Consiliul UE în a
    doua parte a anului. Agenda discuţiilor a vizat: importanţa reglementării
    utilizării tehnologiilor emergente, dezvoltarea competenţelor digitale, exemple
    de succes în folosirea fondurilor europene pentru digitalizare, relaţiile
    UE-America Latină, poziţionarea UE în actualul scenariu geopolitic şi
    provocările securizării comunicaţiilor digitale prezente tot mai mult în
    schimburile economice şi în pieţele financiare.

    Duminică, la sediul Ambasadei României de la
    Madrid a avut loc o întâlnire în format fizic şi online cu reprezentanţii
    comunităţii româneşti, în mare parte tineri, interesaţi de industriile
    viitorului şi programele de investiţii, dialogul având loc într-o manieră
    deschisă şi directă. Ambasadorul României în Spania, George Bologan, a
    evidenţiat importanţa cooperării la nivel european.




    Institutul Cultural Român
    din Paris susține prezența scriitoarei romane Irina Anghel la
    tradiționalul Festival al
    Primului Roman de la Chambéry, care se va derula între 10-14 mai. Alături de invitați, vor fi artiști
    fotografi, traducători, animatori literari, interpreți, ilustratori. După 9 luni de lecturi, cu peste 150 de romane
    franceze și europene, rețeaua de 3000 de cititori din Franța și din străinătate
    a ales câștigătorii ediției din acest an a Festivalului. Printre aceștia se numără
    și Irina Anghel cu primul ei roman, Banchetul cersetorilor (Editura Polirom, 2022). Mişu,
    un băiat talentat pasionat de pian, dispare la vârsta de 17 ani,
    chiar de ziua lui, pe 1 aprilie, lăsând în urmă o invitaţie la un banchet al
    cerşetorilor. Patruzeci de ani mai târziu, tot pe 1 aprilie, Nina, o fostă
    colegă de clasă şi fiica profesoarei sale de pian, se află în aceeaşi librărie
    cu prietenii cei mai buni din liceu ai lui Mişu, Nel şi Victor, care caută un
    cadou pentru acesta, deşi nimeni nu l-a mai văzut din ziua dispariţiei. Ce
    urmează este o poveste despre cum locurile şi oamenii pe care-i pierdem se
    încăpăţânează uneori să rămână cu noi. Pe lângă schimburile literare,
    Festivalul oferă publicului întâlniri pentru toate gusturile și vârstele:
    ateliere de scriere și traducere, proiecții, lecturi și o seară electro.
    Aceasta este singura
    manifestare literară din Franta care sprijină descoperirea si promovarea
    romanelor de debut francofone si europene prin intermediul lecturii.




    Filmul
    românesc Om Câine (Man and Dog) va avea premiera, la
    Stockholm, pe 10 mai, în prezența regizorului Ștefan Constantinescu
    şi a actriței Ofelia Popii.
    Coproducția Romania/Bulgaria/Suedia/Germania este o poveste despre
    dragoste și exil, structurată sub forma unui film noir, în care se întrepătrund
    senzațiile de paranoia, umorul absurd și sentimentul unei iminente catastrofe.
    Acțiunea se desfășoară în apogeul crizei sanitare provocate de coronavirus,
    când personajul principal, Doru (Bogdan Dumitrache), decide să revină în
    România, abandonându-și locul de muncă din Suedia. Alături de câinele mamei
    sale, el urmărește să își confirme bănuielile legate de infidelitatea soției
    (Ofelia Popii). Regizorul Ștefan Constantinescu este pasionat de film,
    fotografie și pictură. Ofelia Popii, actriță a Teatrului Radu Stanca
    din Sibiu, a jucat și în numeroase producții cinematografice. Actrița a
    câștigat, recent, Premiul Gopo, una dintre cele mai importante distincții
    cinematografice din România, pentru Cea mai bună actriță în rol secundar în
    rolul Nicoleta în filmul Om Câine.Din distribuția filmului fac parte, între
    alții, actorii Ana Ciontea, Voica Oltean, Liviu Pintileasa și Cosmina Stratan,
    iar filmările au avut loc în România și Suedia.




    ICR de la Tel Aviv găzduiește, pînă pe data de 26 mai, expoziția Dincolo de natură a
    artistei israeliene de origine basarabeană Sima Levin. Sima Levin va
    împărtăși cu publicul episoade din activitățile sale de voluntariat in favoarea
    comunităţii, adolescenți și adulți, ca parte a mișcării Tarbut – organizație
    națională de activiști recrutați pentru a dezvolta rezistența socială în
    periferie, prin cultură și artă. Proiectul expozițional conține 39 de lucrări -
    desene în creion şi cărbune, tipărituri alb şi negru realizate în tehnici
    diverse şi pânze în ulei. Sima Levin s-a născut în anul 1957, la Chişinău,
    Republica Moldova. În 1974 a
    emigrat în Israel unde a început o carieră în domeniul artistic.
    A
    avut numeroase expoziții individuale și de grup, la unele dintre cele mai
    importante muzee din Israel.


  • Nachrichten 12.04.2023

    Nachrichten 12.04.2023

    Der Entwurf für die Reform der öffentlichen Ausgaben dürfte nächste Woche fertig sein – so kündigte der rumänische Finanzminister Adrian Câciu an. In der Zwischenzeit legen die Mitglieder der Regierung auf der heutigen Sitzung Lösungen für Ausgabenkürzungen in ihren Zuständigkeitsbereichen vor. Premierminister Nicolae Ciucă forderte sie auf, keine Lohnkürzungen zu planen oder auf Investitionen zu verzichten. Er sagte auch, er wolle die Steuererhebung verbessern, nicht erhöhen. Insgesamt sollen die Kürzungen bis Ende des Jahres 20 Milliarden Lei betragen. Am Mittwoch hat die Regierung in Bukarest eine Dringlichkeitsverordnung verabschiedet, die Vereinfachungs- und Digitalisierungsmaßnahmen für die Verwaltung der europäischen Mittel für die Kohäsionspolitik 2021 – 2027 vorsieht.



    In Bukarest haben die USR und die Partei Forta Dreptei (beide in der Opposition) einen einfachen Antrag gegen den Landwirtschaftsminister Petre Daea in der Abgeordnetenkammer eingereicht. Die Unterzeichner behaupten, er sei der schlechteste Minister der letzten 30 Jahre, der einen Misserfolg nach dem anderen erlitten habe und sowohl die Wirtschaft und Entwicklung Rumäniens als auch die Ernährungssicherheit des Landes gefährde. Sie beschuldigen ihn, die rumänische Landwirtschaft wissentlich zu zerstören. Das können die Menschen auch auf den Märkten sehen, wo die Preise so hoch sind wie seit 30 Jahren nicht mehr, sagte Ionuț Moșteanu, Vorsitzender der USR-Abgeordneten im Europäischen Parlament, der die Initiative ankündigte. Über den Antrag wird am kommenden Mittwoch abgestimmt.



    Die rumänische Regierung wird eine erste Tranche von Finanzhilfen gewähren, um die durch den Konflikt in der Ukraine verursachten Verluste für die Milchbauern und den Milchmarkt auszugleichen. Mehr als 21 Millionen Euro werden ab dem 15. Mai gewährt, eine zweite Tranche von 22 Millionen Euro soll dem Sektor in der zweiten Jahreshälfte zur Verfügung gestellt werden. Nach Konsultationen am Dienstagabend zwischen dem Regierungsteam unter Leitung von Premierminister Nicolae Ciucă und Vertretern von Verarbeitungsbetrieben und großen Einzelhandelsketten wurde eine Preissenkung für Konsummilch für die nächsten sechs Monate vereinbart. Um den Verbrauch von in Rumänien erzeugter Milch zu fördern, will die Regierung außerdem das Programm Warme Mahlzeiten in Schulen ab dem nächsten Jahr ausweiten. Die Kinder werden dann jeden Tag Milch erhalten, wenn sie in der Schule sind, und nicht nur dreimal pro Woche wie bisher.



    Der für den Binnenmarkt zuständige Kommissar Thierry Breton besucht heute Rumänien. Nach einem Treffen mit Premierminister Nicolae Ciucă erklärte der Brüsseler Kommissar, dass Rumänien im Zusammenhang mit dem Krieg in der benachbarten Ukraine eine noch größere Rolle in der Verteidigungsindustrie spielen könne. Thierry Breton wies darauf hin, dass Bukarest seinen Verteidigungshaushalt von 2 auf 2,5 % des BIP aufgestockt hat und damit ein Beispiel für viele gibt. In den Gesprächen mit Nicoale Ciucă ging es auch um die Cybersicherheit. Der EU-Kommissar erklärte, dass dies ein Bereich sei, in dem Wettbewerbsfähigkeit gefragt sei. Gemeinsam mit dem rumänischen Minister für Forschung, Innovation und Digitalisierung, Sebastian Burduja, besucht er heute auch den künftigen Sitz des Europäischen Kompetenzzentrums für Cybersicherheit in Bukarest sowie gemeinsam mit Wirtschaftsminister Florin Spătaru zwei große Rüstungsbetriebe.



    Die NATO ist für Rumänien nach wie vor die tragende Säule der nationalen Sicherheitspolitik – das sagte heute der Chef des Verteidigungsstabs, Daniel Petrescu, auf einer gemeinsamen Pressekonferenz mit dem Vorsitzenden des NATO-Militärausschusses, Admiral Robert Bauer. Dieser besucht Rumänien vom 11. bis 14. April. Daniel Petrescu erklärte, dass die Verteidigungsfähigkeit des NATO-Schildes in Rumänien erhöht worden sei und dass es derzeit mehr als 30 Beschaffungsprogramme für Verteidigungsgüter gebe, wobei die Beschaffung von Seestreitkräften eine der Prioritäten sei. Robert Bauer erklärte seinerseits, dass Rumänien seit dem ersten Tag seines Beitritts zum Bündnis bewiesen habe, dass es den wahren Wert der kollektiven Verteidigung verstehe. Er betonte, dass die Ukraine so weit wie nötig unterstützt werden müsse und fügte hinzu, dass Russland nicht aufhören werde, wenn es die Ukraine besiege.



    Rumäniens Männerteam belegte am Dienstag bei den Europameisterschaften im Kunstturnen in Antalya (Türkei) den 11. Platz und qualifizierte sich damit für die Weltmeisterschaften in Antwerpen (Belgien). Die Ruänen brauchten einen Platz unter den ersten 13, um sich für die Weltmeisterschaften zu qualifizieren. Bei diesen wird entschieden, welche Mannschaften an den Olympischen Spielen 2024 teilnehmen werden. Gold ging an Italien, Silber an die Türkei und Bronze an Großbritannien. Die Qualifikationswettkämpfe der Frauen sind für heute angesetzt.

  • Nachrichten 11.04.2023

    Nachrichten 11.04.2023

    Der Minister für Nationale Verteidigung, Angel Tîlvăr, und der Chef des Verteidigungsstabs, General Daniel Petrescu, treffen sich am Mittwoch in Bukarest mit dem Vorsitzenden des NATO-Militärausschusses, Admiral Robert Bauer, der Rumänien vom 11. bis 14. April besucht. Laut einer Pressemitteilung des Verteidigungsministeriums wird es bei den Gesprächen unter anderem um die Sicherheitslage in der Schwarzmeerregion und die Operationen und Missionen der NATO gehen. Am Dienstag hielten der Minister für Nationale Verteidigung und der Chef des Verteidigungsstabs im Hauptquartier des Ministeriums eine Videokonferenz mit den Führungsteams der in den Einsatzgebieten im Kosovo und in Bosnien und Herzegowina stationierten Strukturen sowie mit den in Bulgarien, Litauen und Polen stationierten rumänischen Militärkommandos ab. Das rumänische Militär präsentierte die Analyse der Sicherheitslage in den Verantwortungsgebieten und den Stand der Auftragserfüllung. Ihre Bemühungen tragen zu unserem Seelenfrieden bei, insbesondere in einer Zeit, in der unsere Region durch den Einmarsch Russlands in der benachbarten Ukraine tief beunruhigt ist, sagte Verteidigungsminister Angel Tilvar.



    EU-Kommissar Thierry Breton, zuständig für den Binnenmarkt, wird am Mittwoch Rumänien besuchen, teilt die EU-Vertretung in Bukarest mit. Der EU-Kommissar wird mit Premierminister Nicolae Ciucă und dem Präsidenten der Abgeordnetenkammer, Marcel Ciolacu, zusammentreffen. Außerdem wird er zusammen mit dem Minister für Forschung, Innovation und Digitalisierung, Sebastian Burduja, den künftigen Sitz des Europäischen Kompetenzzentrums für Cybersicherheit besuchen. Ebenfalls am Mittwoch wird Thierry Breton zusammen mit dem rumänischen Wirtschaftsminister Florin Spătaru zwei große Rüstungsbetriebe besuchen. Es geht um das mechanische Werk Plopeni (Süden) und das Werk für Spezialprodukte Dragomirești (Süden).



    Der französische Akademiker Jean-Marie Lehn (83), Träger des Nobelpreises für Chemie im Jahr 1987, wurde zum Doctor Honoris Causa Scientarum der Universität West Timisoara (West) ernannt. Jean-Marie Lehn, der erst seit kurzem Mitglied der akademischen Gemeinschaft der UVT ist, wies darauf hin, dass er eine Reihe sehr talentierter rumänischer Kollegen habe, die einen bedeutenden Beitrag zu Forschungsarbeiten in der Chemie geleistet hätten und sowohl an ihren Heimatuniversitäten als auch weltweit sehr aktiv seien. Die Chemie spielt eine zentrale Rolle in den Naturwissenschaften und im Wissen, durch ihre wirtschaftliche Bedeutung und ihre ständige Präsenz in unserem täglichen Leben, sagte Professor Jean-Marie Lehn. Seit 1993 ist er auch Ehrenmitglied der Rumänischen Akademie. Die Verleihung des DHCS-Titels an den französischen Akademiker ist Teil einer Reihe von Veranstaltungen, die die UVT im Rahmen der Veranstaltung SMART Diaspora 2023 organisiert, die vom 10. bis 13. April in Timisoara, der diesjährigen europäischen Kulturhauptstadt, stattfindet.



    Der Internationale Währungsfonds hat seine Prognose für das Wachstum der rumänischen Wirtschaft in diesem Jahr auf 2,4 % gesenkt, nachdem er im Herbst noch von knapp über drei Prozent ausgegangen war. Nach den neuen Berechnungen des IWF, die am Dienstag veröffentlicht wurden, wird das Wachstum im nächsten Jahr voraussichtlich 3,7 % betragen. Was die Inflation betrifft, so erwartet der IWF, dass Rumänien in diesem Jahr 10,5 % erreichen wird, nach 13,8 % im vergangenen Jahr. Der Preisanstieg wird sich erst 2024 deutlich verlangsamen und dann voraussichtlich unter 6 % fallen.



    Rumänien treibt die Modernisierung seiner Luftstreitkräfte weiter an und will F-35-Kampfjets der neuesten Generation kaufen. Das hat am Dienstag der Oberste Landesverteidigungsrat beschlossen. “Das Erreichen robuster, glaubwürdiger, interoperabler, flexibler und effizienter operativer Luftverteidigungsfähigkeiten, die sowohl auf die Erfüllung der aus der NATO- und EU-Mitgliedschaft resultierenden Verpflichtungen als auch auf die Abschreckung möglicher Aggressionen abzielen, sei eine wesentliche Voraussetzung für die Erfüllung der verteidigungspolitischen Ziele Rumäniens, heißt es in einer Erklärung von Präsident Klaus Iohannis, der die Ratssitzung führte. Rumänien werde weiterhin entschlossen, einig und effizient an der Seite seiner Verbündeten und Partner handeln, um Sicherheit und Stabilität in der Schwarzmeerregion zu fördern, einem Gebiet von strategischer Bedeutung für die euro-atlantische Sicherheit, hieß es weiter. Der grundlegende Aspekt bleibe die nationale Sicherheit und die Unterstützung der Ukraine und der Republik Moldau trage direkt zur Konsolidierung der Sicherheit Rumäniens bei, so Iohannis.



    In Rumänien werden die Tarife für Kfz-Haftpflichtersicherungen (RCA) ab Dienstag für einen Zeitraum von sechs Monaten auf dem Stand von Ende Februar gedeckelt. Die Versicherer werden bei der Berechnung der Kosten von einem Basisniveau ausgehen, wobei der endgültige Betrag je nach Alter und Schadensverlauf des Fahrers nach oben oder unten angepasst wird. Auch die Vertriebsprovisionen der Makler werden auf acht Prozent der Nettoprämie begrenzt. Die Finanzaufsichtsbehörde ASF arbeitet derzeit an einem Entwurf zur Änderung des einschlägigen Gesetzes, um alle Missstände zu beseitigen, die zu Krisen auf dem Versicherungsmarkt geführt haben. Die ASF hat kürzlich beschlossen, der Firma Euroins, die ein Drittel des RCA-Marktes hielt, die Betriebsgenehmigung zu entziehen. Die Entscheidung, die Preise zu begrenzen und einzufrieren, wurde getroffen, um die Autofahrer vor erheblichen Preiserhöhungen zu schützen, nachdem vor zwei Jahren mit City Insurance ein weiterer Marktführer Konkurs anmeldete.


    Das rumänische Bildungsministerium und das Jugendamt arbeiten gemeinsam an einem Verfahren, das eine schnelle Lösung für Fälle von Gewalt an Schulen ermöglichen soll, die nach Angaben der Behörden nach der Pandemie zugenommen haben. Bildungsministerin Ligia Deca sagte, das Ministerium prüfe auch die Möglichkeit, Metalldetektoren beim Betreten von Schulen einzuführen, obwohl sie persönlich der Meinung sei, dass diese Maßnahme die Ursachen der Gewalt nicht beseitigen werde. Die Bildungsgewerkschaften planen, dem Parlament einen Gesetzesentwurf zur Verhinderung von Gewalt an Schulen vorzulegen. Der Vorschlag erfolgt vor dem Hintergrund schwerwiegender Vorfälle, die sich kürzlich in rumänischen Schulen ereignet haben und bei denen es zu körperlichen Angriffen auf oder Demütigungen von Lehrern kam.


    Finanzminister Adrian Câciu erläutert in der Fragestunde bei der Abgeordnetenkammer die Situation der Haushaltseinnahmen. Die politische Debatte wurde von der Oppositionsfraktion der Union Rettet Rumänien beantragt. Die Union fordert die regierende Sozialdemokratische Partei und die Nationalliberale Partei auf, mit der Kürzung der Sonderrenten zu beginnen, die die Rumänen jeden Monat mehr und mehr belasten. In den ersten beiden Monaten des Jahres habe der Staatshaushalt rund 454 Millionen Euro für Sonderrenten ausgegeben, was einem Anstieg von 13 % gegenüber dem gleichen Zeitraum des Vorjahres entspreche.


    Die Präsidentin der Republik Moldau, Maia Sandu, hat die moldauische Bevölkerung aufgerufen, ihre Unterstützung für den Beitritt ihres Landes zur Europäischen Union zu zeigen, indem sie am 21. Mai an einer nationalen Versammlung im Zentrum der Hauptstadt Chișinău mit dem Titel Europäische Republik Moldau teilnimmt. Dieser Aufruf erfolgte vor dem Hintergrund der Versuche Russlands in den letzten Monaten, das Land zu destabilisieren. Dazu gehörten Proteste, die von Moskaus Anhängern bezahlt wurden, abern auch Initiativen, die pro-europäische Regierung zu stürzen.

  • Digitalizarea şi securitatea a datilor personali

    Digitalizarea şi securitatea a datilor personali

    Guvernul di București aprobă sistemlu di management a datilor personale a cetăţenilor cari va s’hibă stocate tru yinitoarili ţentri di date guvernamentale. Eara apufusiti politiţ di securitate cari s’garanteadză că vărnu niautorizat nu va s’aibă izini la datile personale a românilor.


    Ministrul a digitalizarillei, Sebastian Burduja, exighisi că oamiñilli va s’hibă informaț atumţea cându autoritățli au ananghi di datili a lor. Stocarea va s’facă tru ună platforma di cloud guvernamental (servere), a deapoa până tru 2026 nai ma pţănu 30 di instituţii să s’integreadză tru aestu, cundille ministrul. Proiectul ari un buget total di pisti 561 di milioane di euro. Ministrul exighisi că dateili a cetăţenilor va s’hibă tu un loc sigura și viglleatu, aeşti deapoa va s’hibă notificaţ câti ori ună instituţie le acceseadză datili.


    Sebastian Burduja: “Tiñisimu criteriul di suvearanitate a datilor a românilor şi tuti ţentrili di date aferente cloudului guvernamental suntu şi va s’hibă pi teritoriul ali Românie. Tutunăoară, zburămu tru premieră di reglementarea accesului şi di jurnalizarea a lui. Datili suntu băgati tru cloudul guvernamental şi jurnalizăm accesul la aesti, aţeaturlie că el s’nu poată shibă aspartu. Dimi iţi accesare a datilor va s’hibă jurnalizată, auditată, iara cetăţeañilli români va s’hibă notificaţi cu privire la accesul statului român la datele lor.”


    SRI va s’asiguripsească securitatea cibernetică, iara STS implementarea, administrarea tehnică și operațională, securitatea cibernetică, mentenanța, cum și dezvoltarea a infrastructurăllei di bază a cloud-ului guvernamental. Ună hălati ţi easti ananghi ti accesarea tru format electronic a lenu turlii di serviţii easti şi naua carti di iditutitate cari, până la bitisita a aluştui an, va s’poată s’hibă elibearată la nivel naţional. Protili 5 milioane di cărţă va s’hibă adrati ditu fondurile Planului Național di Redresare și Reziliență, exighisi chestorul di poliţie Cătălin Giulescu. Uidisitu cu aestu, un altu obiectiv vrea s’hibă simplificarea a procedurilor.


    Cătălin Giulescu: “Ahât cartea electronică di identitate, ama şi cartea di identitate simplă va s’hibă emisi tru un format. Easti zborlu ti formatlu a actualui permis di conduţeri I a cardului bancar, dimi, easti zborlu ti ună dimensiune nicurată a documentului. Elementili di securitate băgati tru aesti dauă documente suntu uidisiti cu era tehnologică tru cari bănămu, ase că va s’hibă eliminate actualili riscuri di securitate, pi cari actualili documente tru circulaţie le prezintă. Easti zborlu di cartea di identitate pi cari u avem adză tru circulaţie şi cari fu emisă ahurhinda cu anlu 1997.”


    Părinţălli va s’poată s’caftă eliberarea di cărţă di identitati tră minori. Ma multu, cetăţeañilli pot s’opteadză cata cum pănă tora, nica spusi chestorlu, anamisa di cartea electronică di identitate şi cartea di iditutitate simplă, dimi atea ţi nu ari suport electronic di stocari, andicra di interesili ică credinţa a cathiunlui ihnsu.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Digitalizarea şi securitatea datelor personale

    Digitalizarea şi securitatea datelor personale

    Guvernul de la București a aprobat sistemul de
    management al datelor personale ale cetăţenilor care vor fi stocate în
    viitoarele centre de date guvernamentale. Au fost stabilite politici de
    securitate care să garanteze că nimeni neautorizat nu va avea acces la datele
    personale ale românilor.

    Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja, a
    explicat că oamenii vor fi informați atunci când autoritățile au nevoie de
    datele lor. Stocarea se va face într-o platforma de cloud guvernamental
    (servere), urmând ca până în 2026 cel puţin 30 de instituţii să se integreze în
    acesta, a precizat ministrul.
    Proiectul are un buget total de peste 561 de milioane de euro. Ministrul a explicat că datele cetăţenilor vor
    fi într-un loc sigur și protejat, aceştia urmând să fie notificaţi ori de câte
    ori o instituţie le accesează datele.

    Sebastian Burduja: Respectăm
    criteriul de suveranitate a datelor românilor şi toate centrele de date
    aferente cloudului guvernamental sunt şi vor fi pe teritoriul României. De
    asemenea, discutăm în premieră de reglementarea accesului şi de jurnalizarea
    lui. Datele sunt puse în cloudul guvernamental şi jurnalizăm accesul la acestea,
    astfel încât el să nu poată fi şters. Deci, orice accesare a datelor va fi
    jurnalizată, auditată, iar cetăţenii români vor fi notificaţi cu privire la
    accesul statului român la datele lor.

    SRI va asigura securitatea cibernetică, iar STS
    implementarea, administrarea tehnică și operațională, securitatea cibernetică,
    mentenanța, precum și dezvoltarea infrastructurii de bază a cloud-ului guvernamental. Un instrument necesar pentru accesarea în format
    electronic a diferitelor servicii este şi noua carte de identitate care, până
    la finalul acestui an, va putea fi eliberată la nivel naţional. Primele 5
    milioane de cărţi vor fi suportate din fondurile Planului Național de Redresare
    și Reziliență, a explicat chestorul de poliţie Cătălin Giulescu. Potrivit
    acestuia, un act obiectiv l-ar reprezenta simplificarea procedurilor.

    Cătălin
    Giulescu: Atât cartea electronică de identitate, cât şi cartea
    de identitate simplă vor fi emise într-un format. Este vorba de formatul
    actualului permis de conducere sau al cardului bancar, deci, e vorba de o
    dimensiune redusă a documentului. Elementele de securitate cuprinse în aceste
    două documente sunt adecvate erei tehnologice în care trăim, astfel încât vor
    fi eliminate actualele riscuri de securitate, pe care actualele documente în
    circulaţie le prezintă. Este vorba de cartea de identitate pe care o avem
    astăzi în circulaţie şi care a fost emisă începând cu anul 1997.

    Părinţii
    vor putea solicita eliberarea de cărţi de identitate pentru minori. În plus,
    cetăţenii pot opta, ca şi până acum, a mai spus chestorul, între cartea
    electronică de identitate şi cartea de identitate simplă, adică, cea fără
    suport electronic de stocare, în funcţie de interesele sau credinţa fiecăruia.

  • Jurnal românesc – 22.11.2022

    Jurnal românesc – 22.11.2022

    Ministrul
    Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a efectuat o vizită
    în Statele Unite ale Americii cu ocazia înfiinţării unui Birou de cooperare
    pentru inovare în Silicon Valley. Obiectivul acestui demers în punctul
    zero al inovaţiei globale este atragerea de investiţii inteligente pentru
    România şi conectarea cu o comunitate de români străluciţi şi dornici să dea
    ceva înapoi ţării. Printre antreprenorii din zonă se numără şi români de
    succes, fondatori de unicorni, cercetători de talie mondială, români alături de
    care vom construi acest birou şi multe alte punţi de conectare, a
    declarat Burduja. El a menţionat că în cadrul discuţiilor au fost abordate
    strategia României pentru inteligenţă artificială şi paşii care trebuie parcurşi
    pentru a recupera decalajele rapid. Un alt obiectiv al vizitei a fost
    promovarea marilor proiecte de cercetare ale României, precum laserul de mare
    putere de la Măgurele. Delegaţia românească, din care a făcut parte şi ambasadorul
    ţării noastre la Washington, Andrei Muraru, a fost primită la Biroul pentru
    Cyberspace şi Politică Digitală al Departamentului de Stat al SUA, la
    Institutul Naţional pentru Standarde şi Tehnologie din SUA, la Departamentul
    american de Energie şi a avut întrevederi cu români de top în IT şi cercetare,
    pe care i-a invitat să participe la conferinţa Smart – Diaspora, organizată de
    Universitatea de Vest din Timişoara în perioada 10-13 aprilie 2023.




    Ambasada României
    în Italia a organizat la Treviso o sesiune de informare asupra oportunităților
    de angajare din România. La eveniment, la care au fost prezenţi consulul
    general al României la Trieste, Cosmin Victor Lotreanu, și consulul general
    onorific al României la Treviso, Mario Moretti Polegato, au luat parte numeroși
    cetățeni români din nord-estul Italiei. Coordonatorul național EURES România,
    Camelia Mihalcea, a prezentat oportunitățile de ocupare din România, condițiile
    de acordare a primelor de mobilitate, a salariilor, contribuțiile sociale și
    taxele din România, precum și programele dedicate diasporei finanțate de Guvern
    și de Uniunea Europeană. De asemenea, directorul executiv al Agenției Județene
    pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș, Oana Oșanu, a prezentat principalele
    domenii de activitate și locurile de muncă vacante în județul Maramureș, iar
    reprezentantul Consiliului Judeţean, Ioan Marinescu, le-a vorbit celor prezenţi
    despre proiectele din regiune dedicate diasporei. Ambasada României la Roma
    transmite că evenimentul a răspuns nevoii de informare a cetățenilor români
    aflați în căutarea unui loc de muncă în România, în contextul în care țara
    noastră se află într-un proces de dezvoltare și transformare. Aproximativ 1,2
    milioane de români trăiau în Italia în 2020, potrivit Institutului Naţional de
    Statistică de la Roma.




    Ansamblul
    Violoncellissimo, condus de Marin Cazacu, va susţine, pe 1 decembrie, un
    concert cu ocazia Zilei Naţionale a României, la Universitatea Metropolitană
    din Oslo, în Norvegia. Din ansamblu vor face parte 12 violoncelişti, un pianist
    şi un percuţionist. Suntem onoraţi să sărbătorim Ziua Naţională a
    României în Norvegia, iar programul muzical pe care l-am ales pentru această
    ocazie cu totul specială include lucrări foarte diverse, în care expresivitatea
    violoncelului va fi pusă în valoare în cât mai multe registre posibile, a
    declarat maestrul Marin Cazacu. Evenimentul este organizat de Centrul Naţional
    de Artă Tinerimea Română, în parteneriat cu Institutul Cultural Român din
    Stockholm şi cu Ambasada României în Regatul Norvegiei.




    Spectacolul
    multimedia Povestea Iei, dedicat aniversării a 160 de ani de
    Diplomaţie românească precum şi sărbătoririi Zilei Naţionale a României, va fi
    prezentat pe 23 noiembrie la Sala Mare a UNESCO din Paris. Spectacolul va avea
    două părţi, una orchestrală, cu Orchestra Operei Naţionale Bucureşti sub
    bagheta dirijorului Daniel Jinga şi cu soprana Teodora Gheorghiu în prim plan
    şi una coregrafică semnată de Gigi Căciuleanu interpretată de Operei Naţionale
    Bucureşti pe muzica originală compusă special pentru această ocazie de Dan
    Dediu. Evenimentul Povestea Iei constituie o ocazie importantă de
    promovare a imaginii României precum şi de reafirmare a ataşamentului faţă de
    multilateralism şi de valorile şi principiile Naţiunilor Unite.


  • Ora diasporei 17.01.2022

    Ora diasporei 17.01.2022

    Românii din străinătate pe dimensiunea concretului din România. 1) Impactul economic al diasporei — între revenirea acasă (posibilităţi de stimulare a întoarcerii acasă a românilor plecaţi peste hotare, inclusiv din perspectiva Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi remitente (care în 2020 au fost de 3,4 mld. euro în ţară, cifra mai mare decât cea a investiţiilor străine directe în România, marcând cel mai ridicat nivel al remitenţelor din rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, conform datelor publicate de Eurostat în decembrie 2021). Interviu cu deputatul Sebastian Burduja – vicepreşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, membru al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism; 2) Românii din străinătate şi legatura cu instituţiile din localitatile de origine. Interviu cu Adina Stoleru — şefa Biroului de Diaspora al Primăriei Municipiului Iaşi.



  • Jurnal Românesc – 10.11.2021

    Jurnal Românesc – 10.11.2021

    Includerea României în Programul Visa Waiver şi demersurile care urmează să fie efectuate în acest sens au fost principalele teme ale întâlnirii pe care ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut-o la Washington cu secretarul pentru securitate internă al Statelor Unite ale Americii, Alejandro Mayorkas. Aurescu a subliniat că acest obiectiv rămâne prioritar atât pentru agenda bilaterală, cât şi pentru cea europeană şi a salutat declaraţia pe care secretarul Mayorkas a făcut-o la 26 octombrie în legătură cu faptul că România este avută în vedere pentru includerea în Programul Visa Waiver.

    Potrivit MAE, şeful diplomaţiei române a reiterat interesul Bucureştiului de a stabili şi implementa o foaie de parcurs şi de a continua în mod regulat discuţiile aplicate în scopul clarificării motivelor care au stat la baza respingerii, în ultimii ani, a cererilor de viză ale cetăţenilor români, ceea ce a dus la o rată de refuz în jurul valorii de 10% în 2020. Aurescu a arătat că aceste detalii sunt utile pentru calibrarea cât mai exactă a unei campanii publice comune de conştientizare în vederea reducerii ratei de refuz. Alejandro Mayorkas a reconfirmat că pentru SUA includerea României în program reprezintă o prioritate şi a acceptat propunerea avansată de ministrul român privind campania comună de comunicare publică, menită să reducă rata de refuz a acordării vizelor sub 3 procente.

    Impactul repatrierii a 100.000 de români, anual, ar însemna o creştere a Produsului Intern Brut de 1%, a declarat vicepreşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, pe baza calculelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză PIB-ul României ar putea creşte cu 0,4% doar ca urmare a salariilor ce ar fi acordate acestor români repatriaţi. România e într-un cerc vicios. Pe de o parte, ne lipseşte forţa de muncă, pe de altă parte nu putem genera suficient de multă creştere economică şi a productivităţii, să creştem în mod sustenabil nu din pixul unui guvernant sau al altuia nivelul salariilor şi atunci să păstrăm aceşti oameni în ţară şi să asigurăm premisele creşterii economice pentru România, a apreciat Burduja. El a spus că există măsuri prin care poate fi stimulată întoarcerea românilor acasă şi a indicat modele de succes în Europa, precum Portugalia, unde mai ales în mediul rural autorităţile le-au permis antreprenorilor repatriaţi să-şi dezvolte afaceri în domeniul turismului şi astfel i-au atras şi păstrat în ţară. Potrivit cifrelor oficiale, doar în Italia, Spania, Germania şi Marea Britanie locuiesc şi muncesc circa 4 milioane de români.

    31 de lucrări ale artistei Geta Brătescu, aflate în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, se regăsesc într-o amplă expoziţie deschisă la Centrul de Artă Contemporană din Berlin. Este vorba despre 31 de desene care fac parte din ilustraţia volumului Faust de Johann Wolfgang von Goethe, publicat în anul 1983 în traducerea lui Ştefan Augustin Doinaş. Pictor, grafician şi ilustrator de carte, cu o carieră impresionantă de peste 60 de ani, Geta Brătescu se bucură de apreciere în rândul publicului şi al specialiştilor din domeniul artelor. Lucrările ei se regăsesc în colecţii importante între care cele ale Muzeului de Artă Modernă din New York, Centrului Georges Pompidou din Paris, Galeriei Tate Modern din Londra, Muzeului de Artă Modernă din Viena, Muzeului de Artă Modernă din Varşovia, Galeriei Moderna din Ljubljana şi Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti. Geta Brătescu a fost decorată în 2017 cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer pentru contribuţia la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal şi pentru implicarea în promovarea artei conceptuale româneşti. Expoziţia deschisă la Berlin reuneşte creaţii ale mai multor artişti de renume internaţional şi poate fi vizitată până pe 9 ianuarie 2022.

    O retrospectivă a operei regizorului român Cristi Puiu este organizată la LEFFEST 2021 – Festivalul de Film de la Lisbona şi Sintra, care are loc în perioada 10 – 21 noiembrie, transmite Ambasada României în Portugalia. Cristi Puiu este considerat unul dintre fondatorii Noului Val al cinematografiei româneşti şi este câştigătorul unui Urs de Aur pentru scurtmetraj la Berlinala din 2004, cu pelicula Un cartuş de kent şi un pachet de cafea. Lungmetrajul său Moartea Domnului Lăzărescu a fost recompensat cu premiul Un Certain Regard Award la Festivalul de la Cannes din 2005. A regizat peliculele Marfa şi banii, Aurora şi Sieranevada – propunerea României la Premiile Oscar 2016. În 2006, a fost decorat de statul român cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler, iar în 2011 a fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor de către ambasadorul Franţei în România, Henri Paul. Anul trecut, a câştigat premiul pentru regie la Festivalul de film de la Berlin pentru pelicula Malmkrog.