Radio România Internațional

Tag: secretele bucatariei

  • Mâncăruri cu prune afumate

    Mâncăruri cu prune afumate

    Dacă vi se va întâmpla să vizitaţi, înainte de ora prânzului, o mănăstire este posibil să fiţi opriţi la masă, aşa cum se întâmplă de multe ori cu pelerinii. Fiind postul Crăciunului, în mod sigur vi se va servi mâncare conform canoanelor bisericeşti, adică fără carne. La mănăstiri sunt pregătite multe şi delicioase mâncăruri de post. Una dintre acestea este mâncarea de prune uscate la fum sau, pe scurt, prune afumate. În continuare, vă prezint reţeta acestui fel de mâncare pregătită însă pentru câteva persoane, nu la cazan, aşa cum se întâmplă la mănăstire. Avem nevoie de un kg de prune uscate, de două cepe, de o ceaşcă de orez, de ulei, zahăr şi sare. Prepararea începe cu spălarea prunelor în apă caldă, după care acestea se pun la fiert în apă rece. După primul clocot, se adaugă orezul şi ceapa tocată mărunt. Se lasă totul la fiert la foc mic, dar prunele trebuie să rămână întregi, iar la final adăugăm puţin ulei, zahăr şi sare după gust. Ca să obţinem o culoare mai frumoasă, pasăm câteva prune mai fierte, apoi le introducem în mâncare şi amestecăm uşor. Mâncarea se serveşte caldă, cu gogonele sau castraveţi muraţi.



    Prunele afumate pot fi folosite şi drept garnitură. Un preparat care, pe lângă efectul olfactiv, are şi unul vizual este puiul umplut cu prune. Avem nevoie de un pui, de circa un sfert de kg de prune afumate, cărora le scoatem sâmburii, de câteva ciuperci, de un morcov, un ardei gras şi de o ceapă. Ne mai trebuie câtiva căţei de usturoi, o legătură de pătrunjel, piper şi sare.



    Călim ceapa, tăiată solzişori, în puţin ulei, adăugăm ciupercile tăiate în felii subţiri, ardeiul gras tăiat în cubuleţe şi morcovul dat prin răzătoare. Lăsăm acest amestec la foc mic pentru 10 minute, apoi adăugăm şi prunele uscate pentru câteva minute.



    Condimentăm puiul şi pe interior, şi pe exterior şi îl umplem cu amestecul de legume călite. Dacă mai rămâne ceva, punem restul de legume călite într-o tavă, în care punem şi puiul umplut. Adăugăm o cană cu apă şi băgăm tava la cuptor pentru circa 45 de minute, la foc potrivit, până când puiul se rumeneşte. Puiul poate fi prezentat pe un platou şi apoi poate fi porţionat, amestecul de legume călite fiind garnitura. Poftă bună!

  • Mâncăruri cu prune afumate

    Mâncăruri cu prune afumate

    Dacă vi se va întâmpla să vizitaţi, înainte de ora prânzului, o mănăstire este posibil să fiţi opriţi la masă, aşa cum se întâmplă de multe ori cu pelerinii. Fiind postul Crăciunului, în mod sigur vi se va servi mâncare conform canoanelor bisericeşti, adică fără carne. La mănăstiri sunt pregătite multe şi delicioase mâncăruri de post. Una dintre acestea este mâncarea de prune uscate la fum sau, pe scurt, prune afumate. În continuare, vă prezint reţeta acestui fel de mâncare pregătită însă pentru câteva persoane, nu la cazan, aşa cum se întâmplă la mănăstire. Avem nevoie de un kg de prune uscate, de două cepe, de o ceaşcă de orez, de ulei, zahăr şi sare. Prepararea începe cu spălarea prunelor în apă caldă, după care acestea se pun la fiert în apă rece. După primul clocot, se adaugă orezul şi ceapa tocată mărunt. Se lasă totul la fiert la foc mic, dar prunele trebuie să rămână întregi, iar la final adăugăm puţin ulei, zahăr şi sare după gust. Ca să obţinem o culoare mai frumoasă, pasăm câteva prune mai fierte, apoi le introducem în mâncare şi amestecăm uşor. Mâncarea se serveşte caldă, cu gogonele sau castraveţi muraţi.



    Prunele afumate pot fi folosite şi drept garnitură. Un preparat care, pe lângă efectul olfactiv, are şi unul vizual este puiul umplut cu prune. Avem nevoie de un pui, de circa un sfert de kg de prune afumate, cărora le scoatem sâmburii, de câteva ciuperci, de un morcov, un ardei gras şi de o ceapă. Ne mai trebuie câtiva căţei de usturoi, o legătură de pătrunjel, piper şi sare.



    Călim ceapa, tăiată solzişori, în puţin ulei, adăugăm ciupercile tăiate în felii subţiri, ardeiul gras tăiat în cubuleţe şi morcovul dat prin răzătoare. Lăsăm acest amestec la foc mic pentru 10 minute, apoi adăugăm şi prunele uscate pentru câteva minute.



    Condimentăm puiul şi pe interior, şi pe exterior şi îl umplem cu amestecul de legume călite. Dacă mai rămâne ceva, punem restul de legume călite într-o tavă, în care punem şi puiul umplut. Adăugăm o cană cu apă şi băgăm tava la cuptor pentru circa 45 de minute, la foc potrivit, până când puiul se rumeneşte. Puiul poate fi prezentat pe un platou şi apoi poate fi porţionat, amestecul de legume călite fiind garnitura. Poftă bună!

  • Magiun

    Magiun

    La vreme de toamnă, un preparat tradiţional care ia drumul cămării, este magiunul de prune. Având o denumire asemănătoare în limba turcă – macun (se citeşte maciun — n.r.), magiunul este o pastă din pulpă de fructe, lăsată multe ore la fiert înainte de a fi pusă în borcane. De menţionat că un kg de magiun este obţinut din circa 5 kg de prune bine coapte, zemoase şi dulci.



    Prepararea nu este complicată, pericolul fiind acela ca magiunul să prindă gust de afumat fie din cauza unui foc prea puternic, fie pentru că nu a fost amestecat periodic. Prunele trebuie spălate, apoi li se îndepărtează codiţele şi li se scot sâmburii. După aceea, pentru a mai reduce timpul de fierbere, prunele trebuie trecute prin maşina de tocat sau terciuite cu ajutorul unui pasator, după care sunt puse la fiert. În variantă tradiţională, prunele sunt fierte într-un vas de lut pus deasupra jarului, amestecând periodic, până când, după 6 … 8 ore, volumul pastei de prune se reduce la un sfert faţă de cel iniţial.



    Magiunul de prune poate fi pregătit şi în bucătărie. Prunele pot fi puse într-o cratiţă la fiert şi pe aragaz, apoi, după vreo două ore, vasul poate fi trecut în cuptor unde va rămâne câteva ore până când magiunul scade suficient de mult. Atunci câ se răceşte, lingura trebuie să stea vertical in această pastă. Magiunul poate fi turnat fie cald, fie rece în borcane care trebuie păstrate apoi la întuneric, într-un loc răcoros. Dacă a fiert suficient, magiunul de prune nu are nevoie de conservanţi. De asemenea, nu se adaugă nici zahăr, fructoza din prune fiind suficientă pentru ca magiunul să aibă un gust plăcut, dulce-acrişor.



    Magiunul de prune poate fi consumat ca atare, întins pe o felie de pâine, sau poate fi folosit la diverse produse de patiserie precum cornuleţe, tarte şi checuri sau pentru a umple gogoşi sau clătite.

  • Magiun

    Magiun

    La vreme de toamnă, un preparat tradiţional care ia drumul cămării, este magiunul de prune. Având o denumire asemănătoare în limba turcă – macun (se citeşte maciun — n.r.), magiunul este o pastă din pulpă de fructe, lăsată multe ore la fiert înainte de a fi pusă în borcane. De menţionat că un kg de magiun este obţinut din circa 5 kg de prune bine coapte, zemoase şi dulci.



    Prepararea nu este complicată, pericolul fiind acela ca magiunul să prindă gust de afumat fie din cauza unui foc prea puternic, fie pentru că nu a fost amestecat periodic. Prunele trebuie spălate, apoi li se îndepărtează codiţele şi li se scot sâmburii. După aceea, pentru a mai reduce timpul de fierbere, prunele trebuie trecute prin maşina de tocat sau terciuite cu ajutorul unui pasator, după care sunt puse la fiert. În variantă tradiţională, prunele sunt fierte într-un vas de lut pus deasupra jarului, amestecând periodic, până când, după 6 … 8 ore, volumul pastei de prune se reduce la un sfert faţă de cel iniţial.



    Magiunul de prune poate fi pregătit şi în bucătărie. Prunele pot fi puse într-o cratiţă la fiert şi pe aragaz, apoi, după vreo două ore, vasul poate fi trecut în cuptor unde va rămâne câteva ore până când magiunul scade suficient de mult. Atunci câ se răceşte, lingura trebuie să stea vertical in această pastă. Magiunul poate fi turnat fie cald, fie rece în borcane care trebuie păstrate apoi la întuneric, într-un loc răcoros. Dacă a fiert suficient, magiunul de prune nu are nevoie de conservanţi. De asemenea, nu se adaugă nici zahăr, fructoza din prune fiind suficientă pentru ca magiunul să aibă un gust plăcut, dulce-acrişor.



    Magiunul de prune poate fi consumat ca atare, întins pe o felie de pâine, sau poate fi folosit la diverse produse de patiserie precum cornuleţe, tarte şi checuri sau pentru a umple gogoşi sau clătite.

  • Crap la cuptor

    Crap la cuptor

    Vedeta acestei ediţii este crapul, râvnit în această perioadă de pescarii sportivi. Se spune că toamna este anotimpul preferat pentru această îndeletnicire deoarece nu mai este aşa de cald, iar şansele de a face o captură deosebită sunt mai mari comparativ cu cele din perioada verii. Una dintre sugestii este crapul pe varză. Avem nevoie de un crap de circa două kilograme, de circa 2 kg de varză, de câteva roşii, de ulei, piper şi sare. Varza trebuie tăiată fideluţă şi apoi călită în puţin ulei. După ce a fost călită, varza este întinsă într-o tavă, iar deasupra se pune crapul, fie deja porţionat, fie tăiat longitudinal în două jumătăţi. Roşiile, tăiate felii, sunt împrăştiate în tavă peste varză şi peşte, se condimentează cu puţin piper şi se lasă în cuptor pentru circa 45 de minute. Periodic, peştele trebuie stropit cu zeama din tavă. Se serveşte imediat cu mămăligă.



    O altă sugestie este crapul umplut, pregătit de asemenea în cuptor. Avem nevoie de un crap de circa 2 kg, care trebuie curăţat de solzi, eviscerat, spălat, iar apoi sărat atât în interior cât şi pe exterior. Separat, trebuie pregătită umplutura. De exemplu, putem face o umplutură de ciuperci şi orez pentru care avem nevoie de circa jumătate de kg de ciuperci, jumătate de kilogram de roşii, o ceaşcă de orez, două cepe, o căpăţână de usturoi, pătrunjel verde, sare şi piper. Ciupercile, tăiate felii, trebuie călite uşor în ulei, împreună cu ceapa tăiată solzişori, după care înăbuşim totul cu puţină apă şi adăugăm orezul, pătrunjelul verde, tocat mărunt şi sare. Cu această compoziţie umplem burta crapului, pe care înainte l-am spălat de sare. Îl coasem pe burtă sau utilizăm nişte scobitori, şi îl putem într-o cratiţă mai mare, în care turnăm puţină apă şi, eventual, vin alb, adăugăm usturoiul mărunţit şi roşiile tăiate în felii subţiri, după care îl ţinem la cuptor, la foc potrivit, circa trei sferturi de oră, timp în care va căpăta o culoare arămie. În locul ciupercilor şi orezului, putem face o compoziţie mai simplă, cu ceapă şi pătrunjel verde. Acestea, tocate mărunt şi amestecate cu sare şi piper, sunt puse direct în burta crapului. Se serveşte cald, cu lămâie şi cu un vin alb, sec sau demisec.

  • Crap la cuptor

    Crap la cuptor

    Vedeta acestei ediţii este crapul, râvnit în această perioadă de pescarii sportivi. Se spune că toamna este anotimpul preferat pentru această îndeletnicire deoarece nu mai este aşa de cald, iar şansele de a face o captură deosebită sunt mai mari comparativ cu cele din perioada verii. Una dintre sugestii este crapul pe varză. Avem nevoie de un crap de circa două kilograme, de circa 2 kg de varză, de câteva roşii, de ulei, piper şi sare. Varza trebuie tăiată fideluţă şi apoi călită în puţin ulei. După ce a fost călită, varza este întinsă într-o tavă, iar deasupra se pune crapul, fie deja porţionat, fie tăiat longitudinal în două jumătăţi. Roşiile, tăiate felii, sunt împrăştiate în tavă peste varză şi peşte, se condimentează cu puţin piper şi se lasă în cuptor pentru circa 45 de minute. Periodic, peştele trebuie stropit cu zeama din tavă. Se serveşte imediat cu mămăligă.



    O altă sugestie este crapul umplut, pregătit de asemenea în cuptor. Avem nevoie de un crap de circa 2 kg, care trebuie curăţat de solzi, eviscerat, spălat, iar apoi sărat atât în interior cât şi pe exterior. Separat, trebuie pregătită umplutura. De exemplu, putem face o umplutură de ciuperci şi orez pentru care avem nevoie de circa jumătate de kg de ciuperci, jumătate de kilogram de roşii, o ceaşcă de orez, două cepe, o căpăţână de usturoi, pătrunjel verde, sare şi piper. Ciupercile, tăiate felii, trebuie călite uşor în ulei, împreună cu ceapa tăiată solzişori, după care înăbuşim totul cu puţină apă şi adăugăm orezul, pătrunjelul verde, tocat mărunt şi sare. Cu această compoziţie umplem burta crapului, pe care înainte l-am spălat de sare. Îl coasem pe burtă sau utilizăm nişte scobitori, şi îl putem într-o cratiţă mai mare, în care turnăm puţină apă şi, eventual, vin alb, adăugăm usturoiul mărunţit şi roşiile tăiate în felii subţiri, după care îl ţinem la cuptor, la foc potrivit, circa trei sferturi de oră, timp în care va căpăta o culoare arămie. În locul ciupercilor şi orezului, putem face o compoziţie mai simplă, cu ceapă şi pătrunjel verde. Acestea, tocate mărunt şi amestecate cu sare şi piper, sunt puse direct în burta crapului. Se serveşte cald, cu lămâie şi cu un vin alb, sec sau demisec.

  • Murături

    Pentru că este vremea recoltelor, vă propun astăzi câteva reţete de murături, ce se pot transforma în savuroase salate ce însoţesc mâncărurile în sezonul rece.



    Să începem cu castraveţii în saramură. Avem nevoie de sare, boabe de muştar, hrean, usturoi, crengi uscate de mărar şi, normal, de castraveţi. Cantitatea rămâne la aprecierea dvs., în funcţie de recipientul în care veţi păstra castraveţii muraţi. Alegem castraveţii, preferabil pe cei de mărime mai mică, şi îi spălăm cu apă rece. Curăţăm hreanul şi îl tăiem în şuviţe mici, iar căpăţânile de usturoi le desfacem în căţei pe care îi zdrobim uşor, fără a-i mai curăţa. Punem castraveţii într-un borcan, bidon de plastic sau butoi, având grijă să punem din când în când bucăţi de hrean şi căţei de usturoi. Adăugăm boabe de muştar, iar deasupra punem crengi de mărar. Pentru a scurta timpul de preparare, alegem câteva vase mari în care încălzim şi aducem la fierbere apa cu sare, proporţia fiind de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. Saramura astfel obţinută o turnăm peste castraveţi şi închidem bidonul cu un capac şi apoi în lăsăm într-un loc mai călduros timp de 2 … 3 zile, după care îl mutăm într-un loc mai rece.



    Un mod asemănător de preparare este şi în cazul gogonelelor. Trebuie să încercăm să alegem gogonele care au o culoare albă şi nu verde închis deoarece cele din urmă ar putea avea un gust uşor amărui. Pentru a fi mai aspectuoase, putem lăsa gogonelele timp de o zi sau două după ce le-am cumpărat deoarece unele dintre ele vor căpăta o culoare gălbuie-roşiatică. Pe lângă gogonele, în acelaşi recipient putem pune la murat morcovi, tăiaţi rondele, ţelină, tăiată de asemenea în felii, câţiva ardei capia şi ardei iuţi, mere şi pepeni verzi, cei care rămân de obicei toamna pe câmp şi care nu au apucat să crească. Ca şi în cazul castraveţilor muraţi, adăugăm hrean şi usturoi. Punem toate legumele pe care le-am enumerat într-un butoi, adăugăm saramura fierbinte, păstrând proporţia de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. După câteva zile, trebuie să vânturăm zeama din butoaie pentru a nu face o peliculă de culoare albă sau, după cum se mai spune, pentru a nu face floare.


  • Murături

    Pentru că este vremea recoltelor, vă propun astăzi câteva reţete de murături, ce se pot transforma în savuroase salate ce însoţesc mâncărurile în sezonul rece.



    Să începem cu castraveţii în saramură. Avem nevoie de sare, boabe de muştar, hrean, usturoi, crengi uscate de mărar şi, normal, de castraveţi. Cantitatea rămâne la aprecierea dvs., în funcţie de recipientul în care veţi păstra castraveţii muraţi. Alegem castraveţii, preferabil pe cei de mărime mai mică, şi îi spălăm cu apă rece. Curăţăm hreanul şi îl tăiem în şuviţe mici, iar căpăţânile de usturoi le desfacem în căţei pe care îi zdrobim uşor, fără a-i mai curăţa. Punem castraveţii într-un borcan, bidon de plastic sau butoi, având grijă să punem din când în când bucăţi de hrean şi căţei de usturoi. Adăugăm boabe de muştar, iar deasupra punem crengi de mărar. Pentru a scurta timpul de preparare, alegem câteva vase mari în care încălzim şi aducem la fierbere apa cu sare, proporţia fiind de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. Saramura astfel obţinută o turnăm peste castraveţi şi închidem bidonul cu un capac şi apoi în lăsăm într-un loc mai călduros timp de 2 … 3 zile, după care îl mutăm într-un loc mai rece.



    Un mod asemănător de preparare este şi în cazul gogonelelor. Trebuie să încercăm să alegem gogonele care au o culoare albă şi nu verde închis deoarece cele din urmă ar putea avea un gust uşor amărui. Pentru a fi mai aspectuoase, putem lăsa gogonelele timp de o zi sau două după ce le-am cumpărat deoarece unele dintre ele vor căpăta o culoare gălbuie-roşiatică. Pe lângă gogonele, în acelaşi recipient putem pune la murat morcovi, tăiaţi rondele, ţelină, tăiată de asemenea în felii, câţiva ardei capia şi ardei iuţi, mere şi pepeni verzi, cei care rămân de obicei toamna pe câmp şi care nu au apucat să crească. Ca şi în cazul castraveţilor muraţi, adăugăm hrean şi usturoi. Punem toate legumele pe care le-am enumerat într-un butoi, adăugăm saramura fierbinte, păstrând proporţia de o lingură şi jumătate de sare la un litru de apă. După câteva zile, trebuie să vânturăm zeama din butoaie pentru a nu face o peliculă de culoare albă sau, după cum se mai spune, pentru a nu face floare.


  • Chefal pe pat de legume

    Chefal pe pat de legume

    În meniurile restaurantelor de pe litoralul românesc al Marii Negre găsim şi preparate din peşte, fie de apă dulce, fie de apă sărată. Vedeta acestei ediţii a rubricii noastre gastronomice este chefalul, un peşte care trăieşte în colonii în Marea Neagră, dar care este răspândit în zonele temperat-continentală şi temperat-oceanice. La maturitate ajunge la dimensiuni de la 40 până la 70 de cm şi la o greutate cuprinsă de la jumătate de kilogram până la 4 kilograme.



    Dincolo de aspectul estetic, chefalul pe pat de legume este un preparat savuros, care îmbină aromele mai multor legume şi condimente cu cel al peştelui pregătit în cuptor.



    Avem nevoie de 4 chefali de circa 500 … 700 de grame, ce câţiva cartofi, de doi … trei dovlecei, câteva roşii, un ardei gras, două cepe, doi morcovi, foi de dafin, ulei de măsline, zeama de la o lămâie, un pahar cu vin, cimbru, piper, sare.



    Legumele pot fi pregătite fie în cuptor, fie pe grătar. Cea mai rapidă metodă este aceea de a pune toate legumele, tăiate potrivit, într-o tavă unsă cu puţin ulei de măsline, peste care este aşezat peştele, curăţat de solzi, eviscerat şi spălat. Turnăm suc de roşii sau puţină apă, condimentăm după gust şi lăsăm tava la cuptor la foc potrivit pentru circa 45 de minute, până ce peştele începe să se rumenească.



    O metodă mai elaborată este aceea prin care unele legume sunt pregătite în prealabil pe grătar. Punem pune pe grătar dovlecei tăiaţi în felii subţiri, roşii întregi şi ceapă roşie, tăiată rondele, iar cartofii, morcovii, ardeiul şi ceapa albă, tăiate în bucăţi potrivite, le putem pregăti în cuptor.



    Tot în cuptor, dar separat, va fi pregătit şi peştele. Aşezăm peştele într-o tavă şi facem un sos din zeamă de lămâie, piper, cimbru, frunze de dafin, puţină apă şi sare. Turnăm acesta mestec peste peşte şi îl lăsăm în cuptor circa jumătate de oră, până se rumeneşte. Putem adăuga spre final un pahar cu vin, stropind peştele din când în când cu sosul din tavă.



    Ca prezentare, punem legumele alături de peşte şi ornăm cu lămâie şi cu frunze de pătrunjel. Peştele trebuie porţionat şi poate fi servit fie cu un mujdei de usturoi, fie cu sosul din tava în care a fost pregătiti chefalul. O porţie de mămăligă şi un pahar de vin alb sec sau demisec, bine răcit, constituie o completare excelentă. Poftă bună!

  • Chefal pe pat de legume

    Chefal pe pat de legume

    În meniurile restaurantelor de pe litoralul românesc al Marii Negre găsim şi preparate din peşte, fie de apă dulce, fie de apă sărată. Vedeta acestei ediţii a rubricii noastre gastronomice este chefalul, un peşte care trăieşte în colonii în Marea Neagră, dar care este răspândit în zonele temperat-continentală şi temperat-oceanice. La maturitate ajunge la dimensiuni de la 40 până la 70 de cm şi la o greutate cuprinsă de la jumătate de kilogram până la 4 kilograme.



    Dincolo de aspectul estetic, chefalul pe pat de legume este un preparat savuros, care îmbină aromele mai multor legume şi condimente cu cel al peştelui pregătit în cuptor.



    Avem nevoie de 4 chefali de circa 500 … 700 de grame, ce câţiva cartofi, de doi … trei dovlecei, câteva roşii, un ardei gras, două cepe, doi morcovi, foi de dafin, ulei de măsline, zeama de la o lămâie, un pahar cu vin, cimbru, piper, sare.



    Legumele pot fi pregătite fie în cuptor, fie pe grătar. Cea mai rapidă metodă este aceea de a pune toate legumele, tăiate potrivit, într-o tavă unsă cu puţin ulei de măsline, peste care este aşezat peştele, curăţat de solzi, eviscerat şi spălat. Turnăm suc de roşii sau puţină apă, condimentăm după gust şi lăsăm tava la cuptor la foc potrivit pentru circa 45 de minute, până ce peştele începe să se rumenească.



    O metodă mai elaborată este aceea prin care unele legume sunt pregătite în prealabil pe grătar. Punem pune pe grătar dovlecei tăiaţi în felii subţiri, roşii întregi şi ceapă roşie, tăiată rondele, iar cartofii, morcovii, ardeiul şi ceapa albă, tăiate în bucăţi potrivite, le putem pregăti în cuptor.



    Tot în cuptor, dar separat, va fi pregătit şi peştele. Aşezăm peştele într-o tavă şi facem un sos din zeamă de lămâie, piper, cimbru, frunze de dafin, puţină apă şi sare. Turnăm acesta mestec peste peşte şi îl lăsăm în cuptor circa jumătate de oră, până se rumeneşte. Putem adăuga spre final un pahar cu vin, stropind peştele din când în când cu sosul din tavă.



    Ca prezentare, punem legumele alături de peşte şi ornăm cu lămâie şi cu frunze de pătrunjel. Peştele trebuie porţionat şi poate fi servit fie cu un mujdei de usturoi, fie cu sosul din tava în care a fost pregătiti chefalul. O porţie de mămăligă şi un pahar de vin alb sec sau demisec, bine răcit, constituie o completare excelentă. Poftă bună!

  • Mâncăruri cu fasole păstăi

    Mâncăruri cu fasole păstăi


    Una dintre legumele frecvent întâlnite în acestă perioadă în pieţele agroalimentare (din România) este fasolea păstăi. Fie că are culoarea verde sau galbenă, secţiune rotundă sau aplatizată, fasolea păstăi este un ingredient excelent, fiind utilizat de cele mai multe ori în combinaţie cu alte legume. Fasolea păstăi poate deveni însă şi ingredient de bază în anumite preparate, unul dintre ele fiind un aperitiv, fasolea păstăi cu maioneză. Avem nevoie de un kg de fasole păstăi, un borcan mic de maioneză şi de o căpătână de usturoi. Este foarte uşor de preparat. Fasolea curăţată şi spălată se fierbe în apă cu puţină sare. Dacă tecile de fasole sunt lungi, le putem tăia în bucăţi mai mici. După ce a fiert, adunăm fasolea cu o spumieră, şi o lăsăm să se răcească. După ce am scurs-o de apă, amestecăm fasolea cu maioneza şi cu usturoiul pisat şi, eventual, mai adăugăm puţină sare şi o servim ca un aperitiv. Se mai poate adăuga în acest amestec o roşie curăţată de pieliţă şi tăiată mărunt şi puţin mărar proaspăt, tocat.



    Cel mai frecvent preparat este mâncarea de fasole păstăi cu carne. Poate fi folosită şi carnea de vită, şi cea de porc, însă de cele mai multe ori este folosită carnea de pui, fie piept, fie pulpe de pui. Avem nevoie de un kg … un kg şi jumătate de fasole păstăi şi de 3 pulpe de pui. Mai întâi, se pune la fiert carnea de pui, având grijă să adunăm spuma care se formează la suprafaţă. Adăugăm fasolea păstăi după ce în prealabil am spălat-o şi am curăţat-o şi lăsăm să fiarbă la foc mic. Pentru un plus de aromă, adăugăm câţiva căţei de usturoi, tăiaţi mărunt. Când considerăm că a fiert de ajuns, adăugăm puţin bulion sau suc de roşii, mărar proaspăt tăiat mărunt şi sare după gust. O mai lăsăm puţin pe foc şi apoi o putem servi imediat.


    Poftă bună!

  • Mâncăruri cu fasole păstăi

    Mâncăruri cu fasole păstăi


    Una dintre legumele frecvent întâlnite în acestă perioadă în pieţele agroalimentare (din România) este fasolea păstăi. Fie că are culoarea verde sau galbenă, secţiune rotundă sau aplatizată, fasolea păstăi este un ingredient excelent, fiind utilizat de cele mai multe ori în combinaţie cu alte legume. Fasolea păstăi poate deveni însă şi ingredient de bază în anumite preparate, unul dintre ele fiind un aperitiv, fasolea păstăi cu maioneză. Avem nevoie de un kg de fasole păstăi, un borcan mic de maioneză şi de o căpătână de usturoi. Este foarte uşor de preparat. Fasolea curăţată şi spălată se fierbe în apă cu puţină sare. Dacă tecile de fasole sunt lungi, le putem tăia în bucăţi mai mici. După ce a fiert, adunăm fasolea cu o spumieră, şi o lăsăm să se răcească. După ce am scurs-o de apă, amestecăm fasolea cu maioneza şi cu usturoiul pisat şi, eventual, mai adăugăm puţină sare şi o servim ca un aperitiv. Se mai poate adăuga în acest amestec o roşie curăţată de pieliţă şi tăiată mărunt şi puţin mărar proaspăt, tocat.



    Cel mai frecvent preparat este mâncarea de fasole păstăi cu carne. Poate fi folosită şi carnea de vită, şi cea de porc, însă de cele mai multe ori este folosită carnea de pui, fie piept, fie pulpe de pui. Avem nevoie de un kg … un kg şi jumătate de fasole păstăi şi de 3 pulpe de pui. Mai întâi, se pune la fiert carnea de pui, având grijă să adunăm spuma care se formează la suprafaţă. Adăugăm fasolea păstăi după ce în prealabil am spălat-o şi am curăţat-o şi lăsăm să fiarbă la foc mic. Pentru un plus de aromă, adăugăm câţiva căţei de usturoi, tăiaţi mărunt. Când considerăm că a fiert de ajuns, adăugăm puţin bulion sau suc de roşii, mărar proaspăt tăiat mărunt şi sare după gust. O mai lăsăm puţin pe foc şi apoi o putem servi imediat.


    Poftă bună!

  • Tort de mere

    Astăzi vă oferim reţeta unui desert cu care nu puteţi da greş nici în faţa celor mai mofturoşi şi pofticioşi la dulciuri de casă: Tort de mere cu nuci caramelizate. Reţeta este simplu de făcut, nu conţine ingrediente rare, tortul de face rapid, iar rezultatul este delicios.



    Pentru tortul de mere veţi avea nevoie de: 6-7 mere mari, 200 de grame de zahăr, puţin unt, o mână de miez de nucă, 3 ouă, 1 vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu, 3 linguri de făină, un vârf de cuţit de sare şi coaja rasă de la o jumătate de lămâie.



    Pentru început, spălaţi bine merele, curăţaţi-le de coajă şi scoateţi cotorul cu ajutorul unui cuţit, sau, dacă aveţi, cu aparatul special pentru scos sâmburii. Puneţi nucile pe fundul unei forme rotunde (e foarte bună şi o cratiţă cu marginile înalte) unsă bine cu unt. Apoi aşezaţi merele peste nuci. În fiecare dintre mere se pune un vârf de linguriţă de unt şi peste toate, se toarnă în ploaie cele 200 de grame de zahăr. Deasupra, turnaţi un sfert de pahar cu apă. Lăsaţi merele la cuptor până se înmoaie.



    În acest timp, se pregăteşte pandişpanul astfel: ouăle se bat bine cu 3 linguri de zahăr până când acesta se topeşte. Amestecaţi făina cu bicarbonatul stins cu puţină zeamă de lămâie şi cu vârful de cuţit de sare. Încorporaţi făina în ou cu grijă, să nu se formeze cocoloaşe. La final adăugaţi coaja de lămâie rasă.



    Când merele s-au copt, turnaţi peste ele compoziţia de pandişpan şi băgaţi din nou vasul în cuptor. Atenţie, se coace foarte repede. Încercaţi blatul cu o scobitoare. Dacă atunci când o scoateţi din prăjitură nu sunt firimituri lipite de scobitoare, înseamnă că este copt.



    Răsturnaţi tortul pe un platou. Ornaţi cu frişcă. Savuraţi.

  • Tort de mere

    Astăzi vă oferim reţeta unui desert cu care nu puteţi da greş nici în faţa celor mai mofturoşi şi pofticioşi la dulciuri de casă: Tort de mere cu nuci caramelizate. Reţeta este simplu de făcut, nu conţine ingrediente rare, tortul de face rapid, iar rezultatul este delicios.



    Pentru tortul de mere veţi avea nevoie de: 6-7 mere mari, 200 de grame de zahăr, puţin unt, o mână de miez de nucă, 3 ouă, 1 vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu, 3 linguri de făină, un vârf de cuţit de sare şi coaja rasă de la o jumătate de lămâie.



    Pentru început, spălaţi bine merele, curăţaţi-le de coajă şi scoateţi cotorul cu ajutorul unui cuţit, sau, dacă aveţi, cu aparatul special pentru scos sâmburii. Puneţi nucile pe fundul unei forme rotunde (e foarte bună şi o cratiţă cu marginile înalte) unsă bine cu unt. Apoi aşezaţi merele peste nuci. În fiecare dintre mere se pune un vârf de linguriţă de unt şi peste toate, se toarnă în ploaie cele 200 de grame de zahăr. Deasupra, turnaţi un sfert de pahar cu apă. Lăsaţi merele la cuptor până se înmoaie.



    În acest timp, se pregăteşte pandişpanul astfel: ouăle se bat bine cu 3 linguri de zahăr până când acesta se topeşte. Amestecaţi făina cu bicarbonatul stins cu puţină zeamă de lămâie şi cu vârful de cuţit de sare. Încorporaţi făina în ou cu grijă, să nu se formeze cocoloaşe. La final adăugaţi coaja de lămâie rasă.



    Când merele s-au copt, turnaţi peste ele compoziţia de pandişpan şi băgaţi din nou vasul în cuptor. Atenţie, se coace foarte repede. Încercaţi blatul cu o scobitoare. Dacă atunci când o scoateţi din prăjitură nu sunt firimituri lipite de scobitoare, înseamnă că este copt.



    Răsturnaţi tortul pe un platou. Ornaţi cu frişcă. Savuraţi.