Comisia Europeană remarcă o tendinţă pozitivă în reforma sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei din România, dar anunţă că va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei până la îndeplinirea tuturor obiectivelor. Comisia a publicat, marți, raportul privind progresele înregistrate de autoritățile de la București din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit încă de la aderarea României la UE, în 2007, și al cărui scop este tocmai acela de a semnala eventuale defecţiuni şi de a propune remedii în angrenajul justiţiei.
Or, Comisia salută faptul că, anul acesta, s-a dat un nou impuls reformei şi corectării regreselor din perioada 2017-2019. Ca urmare – spune Executivul comunitar – s-au înregistrat progrese în privința tuturor recomăndarilor din cadrul MCV care nu au fost, încă, puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite, dacă progresele rămân constante. În viziunea Comisiei Europene, România trebuie să mai lucreze la şapte recomandări din 2018 şi la zece recomandări din 2017. Este criticată numirea, la începutul anului trecut, a procurorului general al ţării şi a şefului DIICOT, în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
Şi CSM primeşte o bilă neagră, între altele pentru poziţia ambiguă privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, a cărei existenţă şi funcţionare sunt considerate, la Bruxelles, preocupante. Chiar în ziua publicării noului raport MCV al Comisiei Europene, la Bucureşti, Curtea Constituţională şi-a menţinut, însă, decizia potrivit căreia Secţia specială pentru magistrați este constituţională şi nu poate fi desfiinţată decât de Parlament, printr-o nouă lege.
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a promis că va găsi soluţii: Nu putem aştepta de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene să ne rezolve problemele interne. Ni s-a lăsat toată libertatea să facem acest lucru. De asemenea, nu putem aştepta doar de la justiţie să fie rezolvate aceste probleme, ca atare, este foarte important, ca politicieni, să găsim soluţia pentru desfiinţarea grabnică a acestei Secţii de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi consider în continuare că proiectul Guvernului este cel corect şi voi încerca să îi conving pe colegii parlamentari să meargă pe această soluţie. Este foarte important să reuşim să desfiinţăm această Secţie care, inclusiv în cadrul acestui raport, a fost criticată.”
În privinţa luptei împotriva corupţiei, Comisia Europeană notează că numirea unui nou şef la DNA a condus la stabilitate instituţională. Situaţia s-a îmbunătăţit faţă de 2019, dar DNA se confruntă cu o serie de provocări, una dintre ele fiind deficitul de personal – mai spune Comisia.
