Radio România Internațional

Tag: sectii

  • UPDATE 2 Exit-poll: Luptă strânsă în continuare între PNL, PSD și USR-PLUS

    UPDATE 2 Exit-poll: Luptă strânsă în continuare între PNL, PSD și USR-PLUS

    UPDATE 2



    Sondajul realizat la ieșirea de la urne de către CURS și Avangarde arată în continuare o luptă strânsă între PNL, PSD și Alianța 2020 (USR-PLUS). Conform sondajului, scorurile obținute în alegerile europarlamentare, valabile pentru voturile exprimate până la ora 21.00, ora României, sunt următoarele:



    PSD – 25,7%


    PNL – 25,7%


    USR-PLUS – 23,9%


    Pro România – 5,7%


    UDMR – 5,4%


    PMP – 5,2%


    ALDE – 4,7%



    UPDATE



    Expert Forum a comunicat că secţiile de votare din străinătate s-au dovedit insuficiente ca număr şi insuficient dotate cu buletine de vot, ştampile şi personal. La multe secţii de votare s-au format cozi lungi, cu timp de aşteptare de mai multe ore (de exemplu în Stuttgart, Manchester, Londra, Paris, Marsilia, Roma). În unele secţii de votare buletinele de vot s-au terminat încă din cursul după-amiezei. În cel puţin un caz, votarea a fost suspendată deoarece urnele de vot erau pline.


    ———————–


    Sondajul realizat la ieșirea de la urne de către CURS și Avangarde arată o luptă strânsă între PNL, PSD și Alianța 2020 (USR-PLUS). Conform sondajului, scorurile obținute în alegerile parlamentare sunt următoarele:


    PSD – 25,8%


    PNL – 25,8%


    USR-PLUS – 23,9%


    Pro România – 5,7%


    UDMR — 5,4%


    PMP – 5,2%


    ALDE – 4,9%


    Datele sunt valabile pentru voturile exprimate până la ora 19.00, ora României.



    Prezenţa la vot a fost de aproape 49%. Au votat peste 8,95 milioane de alegători. În străinătate au votat peste 330.000 de cetăţeni.



    La referendumul naţional pe teme de justiţie, convocat de preşedintele Klaus Iohannis, prezenţa la vot a fost de peste 41%. Au votat peste 7,53 milioane de alegători, iar peste hotare au votat la referendum peste 328.000 de români.



    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că participarea la alegerile pentru Parlamentul European şi la referendum a fost senzaţională, el adăugând că românii au dat un vot clar şi ferm care nu poate fi ignorat de niciun politician în România. Participarea este senzaţională. Avem în jur de 50% prezenţă la europarlamentare şi în jur de 40% la referendum. Dragi români, vă mulţumesc că aţi dat un vot clar, ferm care nu poate fi ignorat de niciun politician în România. Referendumul a trecut cu brio. Aţi votat clar şi ferm pentru o politică corectă, pentru o justiţie independentă, pentru o bună guvernare pentru români şi pentru România. Vă mulţumesc pentru această partticipare la referendumul pe care l-am convocat, a spus Iohannis, într-o declaraţie de presă.



    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, în urma rezultatelor alegerilor europarlamentare de duminică, Guvernul PSD trebuie să plece. La europarlamentare rezultatele reflectă voinţa electoratului. Partidul Naţional Liberal a obţinut un rezultat foarte bun şi îi felicit. USR a obţinut, de asemenea, un rezultat foarte bun – îi felicit şi pe ei! PSD a obţinut un rezultat pe măsura realizărilor din doi ani şi jumătate de guvernare: nimic nu au făcut, nimic nu au primit! Este o cădere imensă pe care a înregistrat-o PSD, de la alegerile din decembrie 2016 până astăzi. Şi asta arată cum văd românii această guvernare PSD-istă eşuată», a adăugat Iohannis.



    Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ludovic Orban, a declarat duminică seara, după anunţarea rezultatelor exit-poll, că niciun lider politic nu ar mai trebui să vorbească despre amnistie sau graţiere. Începând de astăzi, niciun lider politic nu mai are voie să îndrăznească să vorbească despre amnistie, graţiere sau despre facerea praf a Justiţiei prin intermediul ordonanţelor de urgenţă.



    Liderul social-democrat Liviu Dragnea a afirmat, duminică seara, după anunţarea exit-poll-urilor la alegerile europarlamentare că acestea nu sunt nişte rezultate care să bucure PSD. Votul de astăzi, vorbim despre exit-poll-uri, nu sunt nişte rezultate care să bucure PSD. Eu în viaţă mi-am asumat şi ce am făcut şi ce nu am făcut şi la fel o să o fac şi acum, împreună cu colegii mei. Liviu Dragnea a declarat că solicită premierului Viorica Dăncilă să nu-şi depună mandatul. Solicit doamnei prim-ministru să nu care cumva să-şi depună mandatul. Programul de guvernare trebuie dus la capăt.



    Românii au votat pentru renaşterea ţării şi pentru o Românie europeană, a declarat duminică, după anunţarea rezultatelor exit-poll, liderul PLUS, Dacian Cioloş. Votul de astăzi arată că România renaşte. Cetăţenii României în sfârşit au redat sens democraţiei prin votul lor. Mulţumim celor peste 9 milioane de români care au ieşit astăzi la vot şi care au demonstrat că România este o ţară europeană, (…) că dau un exemplu şi Europei despre ce poate să facă o naţie atunci când societatea se mobilizează pentru a arăta politicienilor sensul în care trebuie să meargă ţara, a afirmat Cioloş.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Românii din diaspora vor putea afla, printr-o simplă aplicaţie, unde se află cea mai apropiată secţie de votare, Interviu cu Gabriel Păunescu, bursier al programului GovITHub, responsabil de proiect.



  • Jurnal românesc – 23.09.2014

    Jurnal românesc – 23.09.2014

    Ministerul român al Afacerilor Externe a finalizat lista secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Vor fi organizate 294 de secţii pentru cetăţenii români care doresc să-şi exercite dreptul de vot la acest scrutin. Secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11 şi Franţa – 9. Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare.



    FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au fost de acord cu amânarea liberalizării pieţei gazelor pentru consumatorii casnici şi cu termenele propuse de partea română, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. El a discutat pe această temă cu finanţatorii externi, la Bruxelles. La începutul acestei luni, Răzvan Nicolescu a anuntat că va propune autorităţilor de la Bruxelles ca preţul gazelor interne pentru populaţie să nu mai crească până la 1 iulie 2016, iar perioada de liberalizare să se prelungească până la 1 iulie 2021, faţă de 31 decembrie 2018, cum prevedea calendarul aflat în vigoare. Potrivit calendarului de liberalizare asumat de România în 2012 în faţa FMI şi a Comisiei Europene, preţul gazelor pentru populaţie ar fi trebuit să se majoreze cu 3%, la 1 octombrie 2014.



    Rata şomajului a fost de 6,7% în trimestrul II 2014, în scădere faţă de trimestrul anterior, când se înregistra 7,2%, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,5% (7,4% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,7% (8,4% pentru mediul urban, faţă de 4,7% pentru mediul rural). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,9%) în rândul tinerilor (15 – 24 ani). În trimestrul II al anului 2014, populaţia activă a României era de 9,3 milioane persoane, din care 624 de mii de persoane erau şomeri. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 65,8%.



    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a anunţat semnarea, luni, a 63 de contracte de finanţare pe programul POSDRU, în valoare de peste 160 de milioane de euro. Fondurile europene contractate prin aceste proiecte se ridică la 140 milioane de euro, echivalentul a 4% din fondurile de care dispune România prin POSDRU. De asemenea, au fost semnate şi proiecte privind Formarea profesională pentru îmbunătăţirea participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”, Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă incluzivă a muncii”, respectiv Şanse egale şi respect”. Aceste proiecte au un buget de aproximativ 80 milioane de euro, din care fondurile UE reprezintă peste 74 milioane de euro. Potrivit ministrului Fondurilor Europene, prin aceste noi contracte vor fi create 2700 de locuri de muncă.

  • Jurnal românesc – 17.09.2014

    Jurnal românesc – 17.09.2014

    Ministerul de Externe a finalizat lista secţiilor de votare din strainatate organizate pentru alegerile prezidenţiale, programate în noiembrie. Potrivit instituţiei, românii care doresc să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin vor beneficia de 294 de secţii. Acestea sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale românesti, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare. Ministerul precizează că lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în strainatate, luând ca referinţă scrutinul din 2009, când au fost organizate tot 294 de secţii de vot. Ministerul aminteşte că în turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2009, în străinatate au votat peste 145 de mii de persoane. Lista tuturor secţiilor de votare, precum şi alte informaţii utile referitoare la desfăşurarea scrutinului în străinatate sunt disponibile pe site-ul MAE, www.mae.ro, unde a fost activată o secţiune specială dedicată alegerilor pentru prima funcţie în stat.




    Cartelele prepay vor putea fi cumpărate fără să fie furnizate datele personale. Curtea Constituţională a decis că legea privind identificarea utilizatorilor acestui tip de cartelă este neconstituţională. Curtea a admis sesizarea Avocatului Poporului, care atacase modificarea, şi completarea ordonanţei de urgenţă a guvernului privind comunicaţiile electronice. Judecătorii au constatat că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor nu oferă o protecţie eficientă faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită. Decizia este definitivă şi obligatorie. Pe de altă parte, mai multe ONG-uri, între care ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, cer Parlamentului să analizeze în detaliu, cu un studiu de impact asupra drepturilor Omului, noul proiect privind securitatea cibernetică. Acesta este în dezbaterea comisiilor de specialitate din Legislativul de la Bucureşti.




    De vineri până la sfarşitul lunii octombrie, românii vor primi acasă, prin poştă, cardul de sănătate. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate aminteşte că, până la începutul anului viitor, folosirea lor nu este obligatorie, ci doar recomandată. Ulterior, pacienţii vor fi scutiţi de prezentarea cardului de sănătate doar pentru serviciile medicale de urgenţă.




    Doar 70% dintre români îşi plătesc facturile la timp, relevă un studiu apărut, marţi, la Bucureşti. Potrivit cercetării, cauzele ar fi starea economiei, şomajul şi supraîndatorarea. Studiul, denumit ”Comportamente de plată în ţările europene”, a fost făcut în 12 ţări.

  • Europa votează

    Europa votează

    Patru zile de vot pentru desemnarea celor 751 de parlamentari care îi vor reprezenta pe europeni în viitorul Legislativ de la Bruxelles : alegerile pentru Parlamentul european au debutat, circa 375 de milioane de cetăţeni cu drept de vot fiind aşteptaţi la urne.



    Seria a fost, deja, deschisă de Marea Britanie şi Olanda, care au programat scrutinul pe 22 mai. Vineri votează cehii şi irlandezii, iar sâmbătă — letonii, maltezii şi slovacii. De remarcat că în Cehia votul va continua şi sâmbătă, fiind singura ţară membră a Uniunii Europene unde alegerile se desfăşoară pe parcursul a două zile.



    În fine, duminică, pe 25 mai, are loc euroscrutinul în majoritatea celor 28 de state ale Uniunii, inclusiv în România, unde peste 18,3 milioane de alegători vor fi chemaţi la urne între orele 7.00 şi 21.00 locale. Ei vor alege între cincisprezece partide şi alianţe şi opt independenţi care îşi dispută cele 32 de mandate la care România are dreptul.



    Au fost organizate 18.532 de secţii de votare pe teritoriul naţional, iar în străinătate cetăţenii români pot să voteze în alte 190, organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale, precum şi în teatrele de operaţiuni din Afganistan.Pe plan european, niciun rezultat nu va fi oficial difuzat înainte de închiderea şi a ultimei secţii de vot de pe continent.



    Potrivit ultimelor sondaje de opinie, deşi în scădere, Popularii ar urma să rămână cel mai mare grup din Parlamentul European, ei fiind urmaţi de Social-democraţi. Îngrijorător este avansul euroscepticilor care, extrem de eterogeni, ar putea să obţină cu mult mai multe mandate decât la precedentul scrutin şi să devină a treia forţă. Stânga radicală ar urma să înregistreze, şi ea, progrese nete, venind imediat în spatele Liberalilor, dar în faţa Verzilor. Oricum, simpla cunoaştere, duminică seara, a numelor parlamentarilor care vor lua loc, în următorii cinci ani, în hemiciclul de Bruxelles, nu va ajuta pe nimeni să-şi facă o idee precisă asupra compoziţiei noului Legislativ. Odată urnele închise, va începe subtilul joc al alianţelor şi dificilul exerciţiu al formării grupurilor politice.



    Cât despre desemnarea preşedintelui Comisiei Europene, aceasta este aşteptată pentru finele lunii iunie. În teorie, noul şef al Executivului comunitar ar trebui să provină din grupul parlamentar majoritar. Odată negocierile încheiate şi grupurile constituite, prima sesiune a noului Parlament European este prevăzută pentru 1 iulie.



    Este greu de anticipat care vor fi dosarele de pe mesele de lucru ale viitorilor eurodeputaţi. La ora actuală, însă, mai multe mari subiecte par inconturnabile : parteneriatul transatlantic şi tratatul de liber schimb americano-european; finalizarea unei Uniuni europene bancare; discuţii asupra politicii comunitare a imigraţiei şi independenţa energetică a Europei, dosar readus în prim-plan de criza din Ucraina.