A devenit o nefericită tradiţie
ca, la alegeri, oricare ar fi obiectul acestora, românii din diaspora să ia
cu asalt secţiile de votare încă de la primele ore ale zilei, pentru a fi
siguri că reuşesc să îşi exercite dreptul constituţional. Cel puţin în ultimii
ani, în străinătate se formează cozi imense în faţa ambasadelor, consulatelor
sau institutelor culturale, în foarte multe oraşe europene românii aşteptând
ore bune să poată introduce buletinul de vot în urnă.
Situaţia e cauzată, pe de
o parte, de numărul tot mai mare de oameni care aleg să părăsească ţara-mamă
pentru, de pildă, a studia sau a munci peste hotare. Pe de alta, legislaţia se
dovedeşte deficitară, ceea ce i-a făcut pe decidenţi ca, de curând, să o
modifice în perspectiva scrutinului prezidenţial din 10 şi 24 noiembrie.
Astfel,
votul a fost extins, românii din afara ţării putând vota pe parcursul a trei
zile, respectiv vineri, sâmbătă şi duminică, în vreme ce în România se va vota
doar o singură zi – duminică. Românii din străinătate au avut
posibilitatea de a-şi anunţa intenţia privind modul de vot, prin completarea
unui formular online la adresa votstrainatate.ro.
Ei au putut opta fie pentru votul prin corespondenţă, fie pentru cel la o secţie
organizată peste hotare.
În plus, ar urma să fie înfiinţate şi secţii noi, în
urma datelor obţinute de pe portal, cu condiţia să se fi înregistrat cel puţin
100 de români din aceeaşi localitate sau grup de localităţi. Ca urmare a cererilor
de pe votstrainatate.ro, românii urmează
să fie radiaţi din listele electorale permanente din România şi înscrişi pe
lista electorală permanentă din străinătate, respectiv pe cea pentru votul prin
corespondenţă, uşurând, în felul acesta semnificativ, munca
membrilor din comisiile electorale, care, altfel, ar trebui să completeze de
mână datele personale ale fiecărui alegător care se prezintă la urne.
Prelungită, data-limită de înscrieri online a fost 15 septembrie, iar rezultatul
este cel puţin modest: numai 41.000 au preferat votul prin corespondenţă şi aproape 39.000 pe cel la o secţie de votare. Prin comparaţie, la europarlamentarele din luna mai, în
diaspora, la urne s-au
prezentat aproape 370.000 de români!
Unul din motivele
care i-ar fi descurajat pe oameni să se înscrie ar fi teama că datele furnizate
autorităţilor române ar putea ajunge la Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală. Or, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente,
Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a dat repetate asigurări că utilizarea
datelor cu caracter personal ale alegătorilor români din străinătate vor fi
destinate exclusiv proceselor electorale, zvonurile contrare fiind de natură să
descurajeze exercitarea dreptului de vot.
Oricum, diferenţa uriaşă
80.000-370.000 îi face pe mulţi să preconizeze, şi în
noiembrie, deja tradiţionalele cozi interminabile.