Radio România Internațional

Tag: sectii votare

  • Prelungirea votului în turul I al prezidențialelor

    Prelungirea votului în turul I al prezidențialelor

    Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot vor putea să-şi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23,59 doar în ziua de duminică, informează Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României.

    „În situaţia în care, în ziua de duminică, la ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare din ţară sau din străinătate constată că în secţia de votare, precum şi la rând, în afara sediului acesteia, se află persoane care s-au prezentat să voteze, va prelungi votarea până cel mai târziu la ora 23,59. În cazul birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00”, a transmis BEC, citat de Agerpres.

    Votarea în străinătate se desfăşoară pe durata a trei zile pentru fiecare tur de scrutin – în 22-24 noiembrie, la primul tur, respectiv 6-8 decembrie, la al doilea tur.

  • Jurnal românesc – 30.11.2020

    Jurnal românesc – 30.11.2020

    În Italia vor fi organizate 137 de secții de votare pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care vor să își exercite dreptul la vot la Alegerile Parlamentare din România în zilele de 5 și 6 decembrie 2020. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în regiunile în care sunt în vigoare măsuri restrictive adoptate de autoritățile italiene în contextul pandemiei de Covid19 se pot deplasa către cea mai apropiată secție de votare în baza declarației pe propria răspundere emise de Ministerul de Interne italian. Cei în cauză vor bifa în declarație secțiunea Alte motive permise” și vor preciza motivul deplasării: Situație de necesitate — vot pentru Alegerile Parlamentare din România — 5-6 decembrie 2020”. Mai multe informații despre desfășurarea alegerilor parlamentare în străinătate, inclusiv lista secțiilor de votare din Italia și măsurile sanitare în baza cărora se va desfășura procesul de vot pot fi consultate pe site-urile: Ministerului Afacerilor Externe — http://www.mae.ro/node/52162, Ambasadei României în Italia – http://roma.mae.ro/local-news/2978 și Autorității Electorale Permanente — https://www.roaep.ro/.



    100 de elevi români din diaspora au participat sâmbătă, 28 noiembrie, la o lecţie deschisă cu tema Istoria României de la daci şi romani, la Marea Unire dedicată Zilei Naţionale. Evenimentul organizat de Asociaţia Interculturală Româno Elenă Dacia a fost transmis în direct în mediul online, prin platforma Zoom, de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Gazde au fost Sorin Mărgărit, profesor la Colegiul Național Gheorghe Lazăr” din București, și muzeografii, Andrei Grumeza şi Flavius Roaită. La lecţie au participat elevi cu vârste de peste 8 ani din Grecia, Turcia, Marea Britanie sau Qatar, care activează în cadrul Şcolii de Limba Română Dacia din Atena. Membri ai asociaţiilor de reconstituire istorico-militară “Asociaţia Tradiţia Militară” şi “Deutsches Freikorps” le-au prezentat copiilor uniforme specifice armatei romane şi portul dacilor. Elevii au avut parte și de o prezentare a Tezaurului României.



    Ministerul Afacerilor Externe anunță sărbătorirea anul acesta, în context pandemic, a Zilei Naționale a României printr-un proiect de diplomaţie digitală realizat cu sprijinul unor operatori culturali consacraţi, precum Festivalul şi Concursul Internaţional George Enescu, Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, sau Institutul Cultural Român. Astfel, în perioada 28 noiembrie – 1 Decembrie 2020, printr-o secţiune special creată pe site-ul propriu la adresa www.mae.ro/node/54346, Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv cele peste 150 de misiuni diplomatice şi oficii consulare ale României în străinătate, promovează talentul creator românesc şi istoria ţării noastre, cu accent pe muzica clasică şi contemporană, teatrul şi artele scenei, artele vizuale, precum şi prin prezentarea unor documente inedite din fondul Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe. De asemenea, secţiunea amintită include un spaţiu destinat acţiunilor derulate online de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare româneşti.




    Marți, 1 decembrie, Ambasada României în Regatul Spaniei a pregătit un program special în mediul online dedicat Zilei Naţionale a României. Acesta include difuzarea unui mesaj video al ambasadorului României în Regatul Spaniei, Gabriela Dancău, precum și a unor mesaje video de felicitare adresate de reprezentanţi ai mediului instituţional spaniol cum ar fi: preşedintele Senatului spaniol, Pilar Llop, ministrul culturii spaniol, Jose Manuel Rodriguez Uribes, sau primarii a trei oraşe din regiunea Madrid cu importante comunităţi de români, Alcala de Henares, Torrejon de Ardoz şi Arganda del Rey. Imnul Naţional al României va fi interpretat de către orchestrele Gărzii Civile şi Poliţiei Naţionale spaniole. De asemenea, Cvartetul Arte Clasico la Academia Regală din Madrid va susține concertul special România în muzică: tradiţie şi confluenţe. În contextul împlinirii, în 2021, a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Spania, ambasada va face public logo-ul câştigător, un simbol pozitiv şi inovativ al relaţiilor bilaterale. Evenimentele de 1 Decembrie se încheie printr-o transmisiune live a momentului iluminării sediului guvernului regional de la Madrid, din inima capitalei spaniole, Puerta del Sol, în culorile drapelului României. Întregul program poate fi urmărit pe pagina Facebook şi pe contul YouTube al Ambasadei României în Regatul Spaniei.



  • Jurnal Românesc 22.10.2019

    Jurnal Românesc 22.10.2019

    Autoritatea
    Electorală Permanentă a aprobat înfiinţarea în străinătate a 835 de secţii de
    votare pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, dublu faţă de numărul
    înregistrat la scrutinul europarlamentar din 26 mai şi de aproape trei ori mai
    multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. Spania va găzdui cele mai
    multe secţii de vot – 143, urmată de Italia – 142, Germania – 79 şi Marea
    Britanie – 72. Românii din Franţa vor avea la dispoziţie 50 de secţii de vot,
    cei din Statele Unite ale Americii – 38, iar conaţionalii din Republica Moldova
    – 37. AEP transmite că majoritatea secţiilor vor fi organizate în şcoli, centre
    culturale, hoteluri, restaurante sau spaţii de divertisment pentru copii. De
    asemenea, pe lângă secţiile organizate în bazele militare din Afganistan, la
    Kabul şi Kandahar, va fi înfiinţată o secţie de votare şi în Mali, unde sunt
    detaşaţi militari români care participă la misiunile ONU. Scrutinul
    prezidenţial va avea loc, în diaspora, pe durata a trei zile pentru fiecare
    tur. Primul tur va fi organizat în perioada 8-10 noiembrie, iar cel de-al
    doilea este programat între 22 şi 24 noiembrie.




    Românii au la
    dispoziţe, începând de marţi, instrumentul aisemnal.ro prin care pot verifica
    zonele în care au semnal mobil şi operatorii care oferă cea mai bună conexiune,
    a anunţat şeful Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în
    Comunicaţii, Sorin Grindeanu. Acesta a explicat că, spre deosebire de alte
    aplicaţii, aisemnal.ro nu se bazează pe simulări, nu conţine informaţii
    transmise de către terţi, iar valorile reflectate nu sunt obţinute în condiţii
    de laborator. România are o hartă obţinută pe baza informaţiilor din
    teren culese de către echipele ANCOM, care au mers în localităţi cu mai mult de
    10 locuitori, a spus Grindeanu. Potrivit acestuia, datele din noua
    aplicaţie au fost colectate de echipele ANCOM de pe o suprafaţă de 240.000 de
    km pătraţi, iar măsurătorile vor fi reluate periodic, în funcţie de dezvoltarea
    reţelelor.






    Consiliul
    Național al Românilor din Ucraina, reunit la Cernăuţi, i-a transmis
    preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski o scrisoare prin care îi cere să
    inițieze procedura de anulare a articolului 7 din Legea Educației, care reduce
    semnificativ dreptul la studii în limba maternă pentru minorităţile naţionale,
    transmite Agenția BucPress. Membrii Consiliului, alcătuit din societăți pentru
    cultura românească din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, solicită
    modificarea textului legislativ cu utilizarea normelor prezente în Constituția
    Ucrainei, respectiv în articolele 8, 10, 22, 24, 25 și 53. Consiliul apreciază
    că românii, care formează o comunitate autohtonă ce trăieşte în aceleaşi locuri
    de mii de ani, au tot dreptul să vorbească româneşte, să-și educe copiii în
    limba maternă în școli, să-și păstreze patrimoniul cultural și să se bucure de
    toate drepturile consfințite de legea fundamentală a Ucrainei. Potrivit Legii
    Educaţiei adoptate de parlamentul de la Kiev, toate şcolile aparţinând
    minorităţilor naţionale din Ucraina trebuie să treacă la studiul în limba
    ucraineană începând din septembrie 2023.




    România va fi
    reprezentată de profesorul Erzsebet Windhager-Gered la Festivalul Internaţional
    de Orgă Terra Sancta, care are loc în perioada 29 septembrie – 21
    noiembrie în lăcaşuri de cult din Grecia, Cipru, Iordania şi Israel. Aceasta
    susţine trei recitaluri de orgă în perioada 22-24 octombrie în Yaffo, Nazareth
    şi Ierusalim. Erzsebet Windhager-Gered a absolvit cursurile Academiei de Muzică
    Gheorghe Dima din Cluj, Universităţii de Muzică din Viena şi
    Conservatorului din Paris. Este laureată a numeroase premii şi burse de
    specialitate, iar în prezent este organist la Biserica Luterană din Viena.
    Festivalul Terra Sancta, organizat de reprezentanţa Bisericii
    Catolice din Israel, este unul dintre cele mai cunoscute festivaluri de profil.
    La ediţia din acest an participă artişti din Italia, Ungaria, Grecia şi
    România.

  • Jurnal românesc – 11.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 11.11.2016 UPDATE

    În România s-a deschis, astăzi, campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Aproape 6.500 de persoane, atât din partea partidelor, cât şi candidaţi independenţi, s-au înscris în cursa pentru cele 466 de locuri în Senat şi Camera Deputaţilor. Se revine la scrutinul pe listă, folosit ultima dată la alegerile din 2004, şi vor exista noi norme de reprezentare pentru senatori şi deputaţi. Sunt în joc 466 de mandate, 134 în Senat şi 308 în Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare e garantată indiferent de numărul de voturi obţinute. Vor exista noi norme de reprezentare: 1 deputat la 73 mii de locuitori şi un 1 senator la 168 de mii.


    Diaspora românească, evaluată la peste trei milioane de persoane, va fi reprezentată în continuare de 2 senatori şi 4 deputaţi. Opt formaţiuni politice au depus liste de candidaţi pentru diaspora, iar în total 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate. O premieră constă în introducerea votului prin corespondenţă pentru românii care au domiciliul sau reşedinta în afara ţării. Plicurile cu documentele necesare în acest sens au fost deja trimise celor care s-au înscris în registrul electoral. Există aproape nouă mii de cereri de vot prin corespondenţă ale cetăţenilor români din străinătate. Ministerul de Externe a propus organizarea a 417 secţii de votare în diaspora, în peste 90 de ţări, cu 111 mai multe faţă de alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. La alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor utiliza în premieră camere video în secţiile de votare din străinătate şi va fi folosit sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la urne.



    Cetăţenii moldoveni din străinătate pot vota la cele 100 de secţii de vot deschise în principalele ţări cu emigraţie din Republica Moldova, la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie. Cele mai multe secţii sunt deschise în Italia. Cetăţenii cu drept de vot care se află într-o călătorie în ziua alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie pot vota, în baza paşaportului valabil, la oricare secţie deschisă în străinătate. În primul tur de scrutin, secţiile de vot din diasporă au primit peste 270 de mii de buletine de vot, dintre care circa 203 mii au rămas neutilizate, adică 75%. Potrivit celui mai recent sondaj privind intenţiile de vot, 55,6% din numărul total de respondenţi l-ar vota pe candidatul socialist pro-rus, Igor Dodon, iar 44,4% pe pro-occidentala Maia Sandu. Autorii sondajului precizează, însă, că nu au fost intervievaţi şi reprezentanţi ai numeroasei diaspore moldoveneşti, care, în primul tur a votat-o pe Sandu în proporţie de peste 75%. Mai multe organizaţii non-guvernamentale din diaspora au trimis un apel de sprijin pentru Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova.



    Permisul de conducere auto nu va mai fi eliberat decât persoanelor care au absolvit cel puţin 11 clase, restricţie prin care, alături de alte măsuri, Guvernul vrea să reducă la jumătate numărul de decese rezultate din accidente rutiere, în următorii 3 ani. Astfel, Guvernul şi-a propus să completeze legislaţia în domeniu cu norme care să facă posibilă, acolo unde evoluţia fenomenului rutier impune, aplicarea obiectivelor incluse într-o Comunicare a Comisiei Europene având titlul Pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră: orientări pentru politica de siguranţă rutieră 2011-2020”. Documentul Comisiei încurajează statele membre să contribuie la realizarea acestui obiectiv prin propriile strategii naţionale în domeniul siguranţei rutiere.

  • Jurnal românesc – 10.10.2016

    Jurnal românesc – 10.10.2016

    Ministerul Afacerilor Externe a transmis către Autoritatea Electorală Permanentă propunerile de secţii de votare ce urmează a fi organizate în străinătate la alegerile parlamentare din 11 decembrie. Este vorba de 417 secţii, cu 111 mai multe decât la scrutinul parlamentar din 2012. Dintre cele 417 secţii de votare propuse, 193 vor fi organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale, 217 secţii de votare reprezintă propuneri motivate ale MAE, iar 7 secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puţin 100 de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul electoral până pe 14 septembrie. Cele mai multe secţii de votare — 73 – sunt propuse a fi organizate în Italia, în Spania – 53, în Republica Moldova — 35, în Germania – 15. In localităţile în care a fost înregistrat un număr mare de votanţi în cadrul proceselor electorale anterioare, MAE a avut în vedere multiplicarea secţiilor de votare organizate în localităţile în care îşi au sediul misiunile diplomatice, oficiile consulare, respectiv institutele culturale. De exemplu, în Belgia şi în Austria, vor fi organizate câte 9 secţii de votare, dintre care 6 secţii de votare în Bruxelles, respectiv Viena, în Franţa vor fi organizate 16 secţii de votare, dintre care 6 secţii de votare în Paris şi regiunea pariziană, iar în Marea Britanie vor fi organizate 21 secţii de votare, dintre care 8 în Londra şi suburbii.



    În localităţile Slatina şi Apşa de Jos, din Ucraina, a avut loc, la acest sfârşit de săptămână, prima întâlnire a asociaţiilor culturale româneşti din ţara vecină. Reuniunea a fost organizată de Departamentul Românilor de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe de la Bucuresti. Au fost discutate problemele comunitaţilor româneşti din Ucraina şi au fost semnate mai multe acorduri de parteneriate cu asociaţii culturale din ţară. Aproape o jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea concentrati de-a lungul frontierei comune, pe teritoriile româneşti răsăritene anexate de URSS în 1940, în urma unui ultimatum, şi preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat successor.



    Luni a început prima sesiune a Programului Casa Verde, lansat de Ministerul Mediului. Prin acest program, persoanele fizice şi juridice pot beneficia de finanţare pentru instalarea, înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu cele care folosesc energie verde, regenerabilă. Interesul românilor pentru acest program este mare. În numeroase judeţe din ţară oamenii au format cozi în faţa Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, pentru a-şi depune dosarele. Bugetul alocat pentru întreaga ţară în cadrul programului Casa Verde este de 94 de milioane de lei, din care 60 sunt destinate persoanelor fizice şi 34 de milioane persoanelor juridice. Timp de două săptămâni dosarele se pot depune la Agenţiile Teritoriale de Mediu.



    Nivelul maxim al tarifului RCA va creşte probabil cu 15% peste valoarea stabilită luna trecută după protestele transportatorilor, estimează preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu. Potrivit ordonanţei de urgenţă emise de guvern luna trecută, Autoritatea de Supraveghere Financiară trebuie să stabilească, până pe 20 octombrie, preţuri maxime la RCA pentru toate categoriile de autovehicule. Luna trecută, transportatorii şi Autoritatea de Supraveghere Financiară ajunseseră la un acord privind stabilirea unui tarif maxim de 7.500 de lei pentru camioanele de peste 16 tone. Un adaos de 15% peste acest nivel ar însemna poliţe RCA de aproximativ 8.600 de lei.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Autoritatea Electorală Permanentă a transmis Ministerului Afacerilor Externe lista cu localităţile în care vor fi înfiinţate secţii de votare după ce minimum 100 de alegători din străinătate şi-au exprimat această opţiune — atribuţii MAE în organizarea scrutinului peste hotare din 11 decembrie. Interviu cu Ionuţ Vâlcu, purtător de cuvânt al MAE.



  • Jurnal românesc – 20.09.2016

    Jurnal românesc – 20.09.2016

    Şapte secţii de votare vor fi înfiinţate în localităţi din Republica Moldova, Spania şi Marea Britanie, după centralizarea parţială a numărului de cetăţeni români din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral. Autoritatea Electorală Permanentă anunţă că în localităţile respective a fost atins pragul minim de 100 astfel de înscrieri cu opţiunea pentru votul la o secţie aflată în apropierea locuinţei. În ceea ce priveşte numărul de solicitări de vot prin corespondenţă, cele mai multe au venit din Spania, Republica Moldova, Germania, Marea Britanie şi Franţa, se precizează într-un comunicat al Autorităţii.



    Elevi din liceele şi gimnaziile din Republica Moldova pot opta începând din acest an şcolar pentru o nouă disciplină: educaţia prin film. Prin acest proiect se doreşte familiarizarea adolescenţilor cu lumea filmului documentar, astfel încât elevii basarabeni să-şi dezvolte gândirea critică şi analitică. Ei vor avea ocazia să vizioneze şi să dezbată filme documentare pe teme precum drepturile omului, relaţile familiale, abuzul, discriminarea, protejarea mediului, diversitatea culturală.



    Cernăuţiul a fost declarat drept cel mai sigur oraş din Ucraina, în cadrul unui sondaj online în care internauţii au avut de ales între 26 de mari oraşe din statul vecin. Cei care au participat la sondaj au ţinut cont de câteva criterii şi au acordat puncte de la unu la şapte, evaluând siguranţa oraşului, curăţenia, confortul, accesibilitatea, gradul de poluare a mediului, nivelul de dezvoltare a infrastructurii comerciale şi de transport, prezenţa unor terenuri şi săli de sport, locuri pentru recreere şi spaţii de joacă pentru copii, calitatea serviciilor publice şi ospitalitatea locuitorilor. În acest clasament, Cernăuţiul a acumulat 5,5 puncte din 7 posibile. Capitala politică, economică şi culturală a fostei Bucovine româneşti din interbelic este urmată de oraşele Luţk şi Vinniţa, din vestul Ucrainei. Cele mai periculoase oraşe ucrainene au fost declarate Luhansk şi Doneţk, din estul rusofon şi rusofil devastat de rebeliunea secesionistă.



    Radio România Internaţional şi Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România au făcut o importantă donaţie de cărţi şi publicaţii în limba maternă pentru românii din Ungaria. Evenimentul s-a desfăşurat la Gyula, în prezenţa unei delegaţii de jurnalişti din România, a lui Tiberiu Boca, redactor-şef al emisiunilor în limba română de la Televiziunea Maghiară-Budapesta, şi a episcopului ortodox al românilor din Ungaria, Siluan.


    Potrivit colegilor noştri Valentin Ţigău şi Răzvan Emilescu, jurnaliştii din România au primit informaţii despre viaţa culturală şi spirituală a românilor din Ungaria — comunitate care, cu timpul, e din ce în ce mai redusă numeric. În numele acestei comunităţi, redactorul şef al revistei Foaia Românească şi preşedinte al Uniunii Românilor din Ungaria, Eva Iova Simon, a declarat, în exclusivitate pentru RRI: “Noi, românii din Ungaria, cu toate că suntem puţini şi din ce în ce mai asimilaţi, avem multe lucruri în comun cu românii din Serbia, atât din Voivodina cât şi din Valea Timocului. Este îmbucurător faptul că, mai ales reprezentanţii tinerei generaţii de aici creează legături între ei, inclusiv în mediul virtual, care contribuie la menţinerea limbii natale şi la eliminarea graniţelor dintre ei. Ne bucurăm că putem face acest lucru şi cu ajutorul României” – a conchis redactorul şef al revistei Foaia Românească şi preşedinte al Uniunii Românilor din Ungaria, Eva Iova Simon.

  • Jurnal românesc – 29.08.2016

    Jurnal românesc – 29.08.2016

    Luni, la Bucureşti – exerciţiu militar şi concert de muzică de fanfară dedicate împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial. Duminică, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Bucureşti, s-a desfăşurat ceremonia naţională dedicată împlinirii unui secol de la intrarea României în Primul Război Mondial. În discursul său, preşedintele Klaus Iohannis a adus un omagiu eroilor care s-au jertfit pentru ţară şi au chemat la construcţia unei Românii puternice şi demne. El a menţionat că se înclină în faţa celor 800 de mii de victime ale războiului, militari şi civili, şi că, acum, este mai potrivit ca oricând ca România să se angajeze la întărirea edificiului european printr-un modern şi consistent proiect de ţară. Cu un secol în urmă, România declara război Austro-Ungariei şi armata trecea Carpaţii, în Transilvania.



    Guvernul va adopta, în această săptămână, o ordonanţă de urgenţă care va permite suplimentarea secţiilor pentru votul românilor din diaspora, a anunţat, luni, premierul Dacian Cioloş, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. El a afirmat că alegerile parlamentare din acest an vor marca pentru prima oară posibilitatea ca cetăţenii români din străinătate să voteze şi altfel decât erau obişnuiţi. Premierul şi-a exprimat speranţa ca un număr cât mai mare dintre ei să voteze prin corespondenţă. El a precizat că OUG care va permite suplimentarea secţiilor de vot pentru românii din diaspora va fi adoptată pentru a exista asigurarea că niciunui român nu i se va nega dreptul de vot. Potrivit premierului, relaţia cu românii din afara graniţelor şi asigurarea unor servicii decente şi responsabile acestora trebuie să fie în centrul preocupărilor diplomaţiei române. Vom lansa cât de curând o nouă viziune pentru relaţia României cu diaspora sa şi mă bazez aici pe dumneavoastră, diplomaţii României, pentru implementarea ei, le-a transmis Cioloş participanţilor la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.




    Fostul suveran al României, Mihai I, are actualmente o stare de sănătate stabilă, este într-un moment de mare durere sufletească, dar se află înconjurat de dragostea şi respectul tuturor şi este îngrijit cu impecabil profesionalism de medicii curanţi, a informat Biroul de presă al Majestăţii Sale. Informarea survine pe fondul speculaţiilor din presă, potrivit cărora, un ierarh de la Palatul Episcopal din Curtea de Argeş, localitatea unde se află necropola regilor Romaniei, ar fi afirmat că principele Radu i-a transmis că starea de sănătate a Regelui Mihai este într-o continuă degradare şi că semnalele nu sunt pozitive. Potrivit Casei regale, principele Radu a spus că regele este într-o stare de fragilitate care, datorită vârstei şi diagnosticelor, se accentuează. Orice alte afirmaţii, speculaţii sau supoziţii sunt neadevărate, precizează Biroul de presă al Majestăţii Sale. Starea de sănătate l-a impiedicat pe fostul suveran sa participe la recentele funeralii ale sotiei sale, Regina Ana.



    La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a ţării era de 19,76 milioane persoane, în scădere cu 110.700 de români faţă de 1 ianuarie 2015, au anunţat, luni, oficialii Institutului Naţional de Statistică. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ, responsabil pentru contracţia populaţiei cu 75.655 persoane. Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre românii de 65 ani şi cei cu vârsta de 0-14 ani crescând la aproape 400.000 de persoane – 3, 4 milioane de vârstnici la 3,05 milioane de tineri sub 14 ani.

  • Alegeri 2016: Românii informați în punctele de frontieră

    Alegeri 2016: Românii informați în punctele de frontieră

    Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne și prin intermediul Poliției de Frontieră, a demarat distribuirea în punctele de trecere a frontierei de materiale informative referitoare la condițiile de desfășurare a votului în străinătate.



    Asfel, cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, aflați în tranzit înspre și dinspre România, vor primi la punctele de trecere a frontierei, atât cele terestre, cât și cele din aeroporturile internaționale, pliantul MAE “Alegeri parlamentare — Cum puteți vota în străinătate” și formularul Cererii de înscriere în Registrul electoral pentru votul în străinătate la alegerile parlamentare.



    Campania de informare asupra noilor modalități de a vota la alegerile din toamnă (vot prin corespondență sau în secții înființate la cerere) are loc deoarece există un număr redus de români stabiliți în afara țării (cca. 4.600) care s-au înscris în Registrul electoral.



    Românii din diaspora pot afla mai multe informații despre votul la alegerile parlamentare din acest de pagina web a Ministerului Afacerilor externe, în secțiunea specială dedicată acestui scrutin, pe pagina de Facebook a MAE, dar și pe site-urile misiunilor diplomatice.



    Sursa: Comunicat MAE

  • Provocările noului ministru de Externe

    Provocările noului ministru de Externe

    Ministerul de Externe de la Bucureşti are, de luni, un nou titular. Schimbarea s-a produs pe fondul acuzelor legate de modul în care a fost organizat în diaspora primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe 2 noiembrie. Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, a depus jurământul, la doar câteva ore după ce Titus Corlăţean şi-a prezentat demisia, spunând că ia această decizie pentru a nu încălca legea.



    Cheia întregii probleme stă în numărul secţiilor electorale organizate în străinătate — 294 — insuficiente şi nu tocmai bine organizate, spun cei care nu au reuşit să-şi exercite dreptul la vot. În week-end, în mari oraşe europene – Londra, Dublin, Madrid, Paris, Viena — românii au ieşit în stradă, cerând demisia lui Corlăţean şi suplimentarea secţiilor. Li s-au alăturat, în semn de solidaritate, conaţionali din ţară.



    Legea nu permite crearea mai multor secţii de votare în străinătate pentru turul al doilea, a lăsat să se înţeleagă în ultima sa luare de poziţie în calitate de ministru de Externe Titus Corlăţean, care a explicat că prin gestul său nu a dorit să ofere motive de contestare a alegerilor prezidenţiale:


    Ca ministru, am obligaţia să asigur împreună cu echipa MAE respectarea legalităţii dar şi prezervarea imaginii şi prestigiului instituţiei MAE. În consecinţă, pentru că doresc să respect legea, am decis să îmi depun mandatul de ministru al afacerilor externe al României.”



    Legislaţia electorală actuală nu permite înfiinţarea de noi secţii în străinătate, în lipsa unor derogări sau modificări legislative putând fi luate doar măsuri de fluidizare a procesului de votare, a susţinut şi noul ministru, Teodor Meleşcanu, la sediul BEC, unde a mers pentru clarificări:


    Este nevoie, consider eu, de adoptarea tuturor măsurilor ca lumea să poată vota fără nici un fel de dificultăţi. În legătură cu modul concret, depinde în primul rând de discuţia pe aspectele legale şi mai ales de timpul rămas.”



    Într-un comunicat, BEC a precizat, luni, că organizarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a Ministerului de Externe şi că nu ar exista niciun impediment legal pentru înfiinţarea de noi secţii în diaspora. Opoziţia, prin liderul ACL, Cătălin Predoiu, fost ministru al justiţiei, insistă că demisia lui Corlăţean nu rezolvă problemele constatate în turul întâi şi că noi secţii de votare în diaspora ar putea fi înfiinţate printr-o ordonanţă a guvernului:


    Ponta să rezolve problema. Să mărească secţiile de votare, să dea hotărâre de guvern, să facă ce trebuie să facă un premier şi să dea drept constituţional românilor din diaspora să îşi exercite votul.” În opinia şefului statului, Traian Băsescu, demisia lui Corlăţean a intervenit prea târziu.

  • UPDATE Probleme la secțiile de votare din străinătate

    UPDATE Probleme la secțiile de votare din străinătate

    UPDATE: Un nou comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe a fost emis în cursul serii de duminică, după protestele mai multor cetățeni români, aflați la Londra și la Paris, dar și în București, în fața sediului ministerului:


    “Ministerul Afacerilor Externe s-a conformat deciziei BEC privind încheierea procesului electoral, conform legii, la orele 21.00, inclusiv în privinţa votului exprimat în străinătate. În aceste condiţii, atât membrii birourilor secţiilor de votare cât şi şefii de misiuni diplomatice şi consulare şi membrii acestora au obligaţia de a respecta întru totul deciziile BES, respectiv BEC.



    În mod regretabil, în câteva cazuri cetăţenii care, până la ora 21.00 nu au reuşit să îşi exercite votul în străinătate, fac presiuni asupra conducerii misiunilor diplomatice pentru continuarea procesului de votare. Ministerul Afacerilor Externe constată că acestor solicitări nu li se poate da curs întrucât aceasta ar reprezenta o încălcare directă a prevederilor legale.



    În acest context, MAE informează cu privire la situaţia tensionată de la Ambasada României de la Paris unde, pentru menţinerea ordinii publice şi securităţii în perimetrul şi incinta misiunii diplomatice a fost solicitată asistenţa instituţiilor abilitate ale statului francez.



    MAE adresează rugămintea cetăţenilor români din străinătate de a da dovadă de înţelegere şi le recomandă să adopte o atitudine de respect faţă de deciziile autorităţii electorale din România precum şi faţă de normele locale ale statului în care se află.”




    Nemulțumiri din partea românilor din străinătate, legate de felul în care s-au organizat alegerile prezidențiale în străinătate. Cetățenii sunt nemulțumiți de timpul mare petrecut pentru a își exercita dreptul la vot, iar o parte din românii care s-au deplasat la secțiile de peste hotare nu au apucat să voteze. Probleme cu timpul de votare s-au înregistrat în mai multe secții de votare din Europa, printre care cele din Londra, Paris, Roma, Dublin, dar și la Chișinău. Mai mulți candidați au cerut prelungirea votului după ora 21.00.



    În replică, ministerul român de Externe a comunicat: “MAE a acţionat în vederea organizării scrutinului pentru alegerea Preşedintelui României conform legii şi deciziilor emise de Biroul Electoral Central. Potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările ulterioare, Ministerului Afacerilor Externe îi revin o serie de sarcini de ordin administrativ-organizatoric în vederea pregătirii și desfășurării votului în străinătate.


    MAE realizează numerotarea secţiilor de votare din străinătate (conform art. 12 din legea nr. 370/2004, secțiile sunt stabilite prin ordin al ministrului afacerilor externe). În acest sens, MAE a propus organizarea a 294 de secţii de votare în întreaga lume, asemeni alegerilor prezidențiale din 2009. Lista a fost finalizată la 16 septembrie 2014 şi făcută publică în aceiaşi zi.”



    Și biroul Biroului Electoral Nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate a luat poziție, afirmând într-un comunicat: “Potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) “Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”. Prelungirea programului de votarea nu este de competenţa Biroului Electoral Nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate.”

  • Jurnal românesc – 28.10.2014

    Jurnal românesc – 28.10.2014

    Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale se va încheia vineri, la miezul nopţii, iar duminică va avea loc primul tur de scrutin. Un act de identitate valabil e o condiţie absolut necesară pentru exercitarea dreptului de vot. Ministerul de Externe de la Bucureşti recomandă cetăţenilor români din străinătate care şi-au pierdut sau cărora le-au expirat actele de identitate să solicite din timp preschimbarea acestora la misiunile diplomatice şi consulare ale României. Ţinând cont de durata necesară emiterii unor noi acte valabile, aceştia sunt sfătuiţi să evite preschimbarea actelor de identitate în apropierea zilei în care se desfăşoară scrutinul sau chiar în ziua respectivă. În vederea unei cât mai bune informări cu privire la condiţiile de exercitare a votului, ministerul de Externe a dat publicităţii Ghidul alegătorului român din străinătate – Alegeri pentru Preşedintele României din 2014, material informativ pe care îl recomandă spre consultare.



    Ministerul de Externe aminteşte că pentru cetăţenii români din străinătate vor fi organizate 294 de secţii de votare. Cele mai multe vor fi amenajate în Italia – 51, Spania – 38, Statele Unite – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11 şi Franţa – 9. Potrivit unui comunicat al ministerului, secţiile de votare sunt găzduite de sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare.



    România este un furnizor de securitate în regiune şi armata sa operează la cele mai ridicate standarde de profesionalism ale NATO, protejând comunitatea democratică europeană – susţine ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, într-un articol publicat în publicaţia britanică Huffington Post. În opinia sa, proximitatea graniţei estice a spaţiului euro-atlantic face din România atât un paznic, cât şi un deschizător strategic de drumuri.



    Companiile Exxon Mobile şi OMV Petrom au început explorările într-o nouă zonă din sectorul românesc al Mării Negre, la circa 150 de kilometri de ţărm. Acum doi ani, lucrările de explorare din zonă au relevat potenţiale zăcăminte de gaze care ar putea asigura întregul necesar al României pentru o perioadă de şase ani. Expertul în energie Ionuţ Purica a declarat, pentru Radio România, că este important ca aceste rezerve să poată fi exploatate într-o eventuală perioadă de criză. El a precizat că, pentru această iarnă, România este în siguranţă, iar preţurile hidrocarburilor vor rămâne constante.



    Aproape jumătate din cetăţenii Republicii Moldova se pronunţă pentru aderarea la Uniunea Vamală cu Rusia, Republica Belarus şi Kazahstan. Rezultatele unui sondaj de opinie realizat luna aceasta pe întreg teritoriul republicii, fără Transnistria, relevă că 45% dintre respondenţi preferă această structură, dominată de Moscova, şi că pentru aderarea la Uniunea Europeană se pronunţă doar 43%, faţă de 52 de procente anul trecut. Pe de altă parte, însă, 48% dintre cetăţenii republicii doresc admiterea Republicii Moldova în NATO. Potrivit experţilor, ultimele sondaje demonstrează o creştere a euroscepticismului în Republica Moldova, provocată de înrăutăţirea situaţiei economice şi de uzura alianţei tripartite pro-occidentale de la guvernare.

  • Jurnal românesc – 13.10.2014

    Jurnal românesc – 13.10.2014

    Ministerul de Externe a elaborat harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, o aplicaţie dezvoltată pe platforma Google Maps, pentru a facilita accesul cetăţenilor români din afara ţării la urne. Harta permite vizualizarea locaţiilor secţiilor de votare din străinătate, atât a celor organizate în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, cât şi a celor din afara acestora. Pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, Ministerul de Externe va organiza 294 de secţii de votare în afara ţării. Detalii pot fi găsite chiar pe site-ul instituţiei — www.mae.ro.




    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, o vizită în Germania, dominată de participarea la deschiderea celei de-a 15-a ediţii a Zilelor Culturii Române la Munchen. Cu această ocazie, el a participat şi la vernisajul expoziţiei de fotografie ”România necunoscută”. Agenda vizitei a inclus şi întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Munchen, Nurnberg şi Ingolstadt. În discuţiile cu aceştia, Bogdan Stanoevici a subliniat că membrii comunităţilor româneşti au un rol determinant în formarea unei imagini pozitive a ţării, în concordanţă cu evoluţiile şi realităţile României. De asemenea, el a vorbit de importanţa recentelor măsuri pe care Guvernul de la Bucureşti le-a luat în sprijinul românilor din diaspora, cum ar fi reducerea taxelor consulare şi programul ”Prima Casă”.




    Organizaţiile românilor din Valea Timocului atrag atenţia că instituţiile din Serbia nu le respectă dreptul la educaţie, cultură, religie şi la informare în limba română. La aceste nemulţumiri se adaugă şi problemele privind organizarea alegerilor pentru consiliile naţionale ale minorităţilor din Serbia, care vor avea loc pe 26 octombrie. Reprezentanţii organizatiilor au venit la Bucureşti pentru a le prezenta parlamentarilor situaţia reală. Deputat în comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor, Eugen Tomac a declarat că va cere Ministerului de Externe să insiste pentru respectarea protocolulului dintre România şi Serbia în privinţa protecţiei minorităţilor naţionale. El a mai spus că, imediat ce se va instala noua Comisie Europeană, va merge împreună cu liderii românilor din Valea Timocului în audienţă la comisarul pentru vecinătate şi extindere, dar şi la Comisia pentru drepturile Omului din Parlamentul European.




    În Ungaria, duminică, odată cu alegerile locale, a avut loc şi scrutinul pentru autoguvernările minorităţilor naţionale din această ţară. Aproximativ 5.200 de alegători ai comunităţii româneşti au votat pentru candidaţii înscrişi în cursa pentru autoguvernările locale, în Budapesta şi în patru judeţe, precum şi pentru autoguvernarea pe ţară a românilor din Ungaria. Alegerile locale au fost câştigate de partidul de centru-dreapta FIDESZ, aflat la putere.