Radio România Internațional

Tag: sectorul agricol

  • Viitorul zonelor rurale în UE

    Viitorul zonelor rurale în UE

    În cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit din iulie 2024, Președinția Ungariei a prezentat programul său de lucru cu principalele priorități în domeniul agriculturii și pescuitului pentru acest semestru.

    În cadrul Consiliului, miniștrii agriculturii au discutat despre modalitățile de îmbunătățire a viabilității pe termen lung a zonelor rurale, concentrându-se pe reînnoirea generațională și pe aspecte demografice.

    Prezent la această întâlnire, Luis Planas Puchades, ministrul agriculturii, pescuitului și alimentației din Spania, a vorbit despre viitorul zonelor rurale din Uniunea Europeană şi integrarea tinerilor fermieri.

    “Astăzi abordăm primul Consiliu Agrifish al Președinției Ungariei la Consiliul Uniunii Europene, care are loc într-un moment de schimbare a legislaturii europene. Prin urmare, cred că se vor face puține progrese în ceea ce privește două dosare legislative în timpul Președinției Ungariei.

    Una dintre cele 7 priorități este legată de sectorul agricol, pentru a sprijini fermierii, dar cred că marele reper este, fără îndoială, agenda strategică 2029. Aceasta a fost aprobată pe 27 iunie de către șefii de stat și de guvern, unde este menţionat de patru ori sectorul primar agricol.

    În primul rând, este vorba despre sprijinirea securității alimentare și a producției agricole și zootehnice, precum și a zonelor rurale. Un subiect foarte important este problema sustenabilității producției agricole și, de asemenea, asigurarea unui venit decent pentru fermieri. Așa cum am spus anterior, nu cred că se vor face multe progrese din punct de vedere legislativ, deoarece ne aflăm într-un moment de schimbare la nivelul Comisiei Europene și al instituțiilor europene.

    Sub Președinția Ungariei, vom examina viitorul zonelor rurale. Vă amintiți că, sub Președinția Spaniei, am organizat o conferință europeană importantă la Sigüenza; apoi, pe 20 noiembrie, am aprobat concluzii; și foarte recent, am avut un forum la nivel înalt la Pamplona, unde am discutat despre această problemă și despre o altă chestiune fundamentală care va fi, de asemenea, discutată, și anume, integrarea tinerilor fermieri. Ni se pare într-adevăr că aceasta este o problemă căreia ar trebui să-i acordăm atenție și trebuie să lucrăm pentru viitor.”

  • Sprijin pentru fermierii din România

    După
    ample proteste ale fermierilor și agricultorilor români în Capitală și în mai
    multe orașe ale țării, Guvernul de la București a aprobat un pachet de sprijin
    pentru sectorul agricol. Astfel, aceștia vor fi sprijiniţi de Stat pentru a-și
    plăti o parte din dobânda la credite, dar şi pentru achitarea facturilor la
    electricitatea folosită la irigaţii. Pentru programul Creditul fermierului,
    Guvernul va aloca aproximativ 165 de milioane de euro pentru a achita o parte
    din dobânda ROBOR (n. red. dobândă variabilă la creditele în lei). Cât despre ajutorul pentru
    plata facturii la curentul electric folosit la irigaţii, purtătorul de cuvânt
    al guvernului, Mihai Constantin, explică:

    Prin aprobarea acestei
    hotărâri de guvern s-a stabilit modalitatea de decontare a cheltuielilor în
    cotă de până la 50 la sută pentru consumul de energie electrică necesară
    funcţionării echipamentelor pentru irigaţie, iar aceste fonduri se suportă de
    la bugetul de stat. Această
    soluţie de decontare a unei părţi semnificative din cheltuielile cu irigaţiile
    făcute anul trecut de fermieri are, evident, în vedere redresarea economică a
    producătorilor, ca urmare a pagubelor provocate de secetă.


    România
    va beneficia de 34 de milioane euro din Fondul de solidaritate al Uniunii
    Europene, ca sprijin pentru pagubele suferite în urma secetei din 2022. Banii
    au fost, deja, viraţi în luna decembrie a anului trecut, iar România are la
    dispoziţie un an şi jumătate pentru implementarea acestui ajutor.

    În context, Comisia
    Europeană recunoaște că preţurile ridicate la energie, costurile vieţii şi
    inflaţia, schimbarea fluxurilor comerciale internaţionale şi necesitatea de a
    sprijini Ucraina au creat presiuni asupra sectorului agricol european. Mai
    mult, valoarea producţiei europene de cereale a scăzut cu 30% într-un singur an.


    Europarlamentarul Carmen Avram face o radiografie a agriculturii europene.

    Carmen Avram: Comisia Europeană a turat motoarele la
    maximum şi, oriunde ai privi, fermierii sunt miză. Se caută bani, se modifică
    legi, se dau ajutoare de Stat şi, deşi problemele diferă, de la impactul
    cerealelor ucrainene în ţările din Est şi până la nemulţumirile faţă de
    eliminarea subvenţiilor la motorină în Vest, cauza pare să fie aceeaşi: crizele
    suprapuse care au zdruncinat sectorul agricol şi un tsunami legislativ denumit
    Green Deal. Din 2019 şi până astăzi, adică sub mandatul acestui colegiu de
    comisari, au fost anunţate 600 de iniţiative legislative.


    Carmen Avram
    recunoaște, însă, că rezultatele acestor acțiuni întârzie să apară și speră ca
    fermierii români să își câștige dreptul de a avea subvenţii egale cu fermierii
    din Vest.



  • Transferul de fonduri de rezervă pentru sprijinirea sectorului agricol

    Transferul de fonduri de rezervă pentru sprijinirea sectorului agricol

    Banii rămași necheltuiți din alte politici ale
    UE trebuie transferați urgent către agricultură, o spun mai multe voci din
    Parlamentul European.


    Regulamentul 1306/2013, art. 25, se referă la
    sistemele de gestionare, finanțare și control a Politicii Agricole Comune și
    acest articol prevede o rezervă în caz de criză. Pentru prima dată, s-a recurs
    la această rezervă și e vorba de o susținere suplimentară în caz de criză
    gravă. Suma este de 497.300.000 euro pentru bugetul din 2022 având în vedere
    situația actuală din Ucraina, Comisia a propus recurgerea la această rezervă
    pentru situații de criză.

    În cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare
    Rurală, europarlamentarul Daniel Buda, a participat la un schimb de opinii cu
    reprezentanții Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și cu cei ai Comisiei
    pentru Bugete din Parlamentul Europen privind transferul de fonduri de rezervă
    pentru situații de criză pentru a sprijini sectorul agricol. Iată cum
    argumentează europarlamenarul Daniel Buda necesitatea transferării către
    sectorul agricol a unor fonduri suplimentare.


    Daniel Buda: Aș vrea să fie foarte clar, încă de
    la început că acești bani nu sunt decât bani care sunt puși deoparte din
    Pilonul I de dezvoltare pentru situații de criză, astfel încât nu văd niciun
    fel de problemă să mobilizăm aceste resurse financiare către
    fermieri. Modalitatea în care acești bani vor ajunge la fermieri sigur că stă în
    mare măsură în responsabiltatea statelor membre care sunt cel mai în măsură să
    cunoască, care sunt sectoarele cele mai afectate de această criză, o criză
    care atenție, a început înainte de războiul din Ucraina. Noi am avut o criză a
    creșterii prețurilor la îngrășeminte și la energia electrică înainte să avem
    acest război din Ucraina.

    În opinia mea, trebuie să identificați alte surse de
    finanțare din alte politici și nu vă spuneam aici care sunt politicile care au
    rămas cu banii necheltuiți de-a lungul timpului, în așa fel încât să îi puteți
    mobiliza către sectorul agricol. Dacă nu vom reuși să sprijinim acest sector la
    un nivel care să poată să fie durabil, să poată să asigure alimente la prețuri
    accesibile, pentru că noi aici uităm un lucru foarte important -alimentele
    trebuie să fie la prețuri accesibile pentru consumatori, degeaba am tone de
    alimente pe rafturile magazinelor dacă ele nu sunt accesibile din punct de
    vedere al prețurilor pentru consumatori. De aceea spun, că avem posibilitatea,
    în opinia mea, să mobilizăm alte resurse financiare din alte politici către
    sectorul agricol. Trebuie doar să fim puțin mai energici și mai combativi în
    această direcție.


  • Situația fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19

    Situația fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19

    Pe fondul pandemiei de coronavirus,
    care și-a pus puternic amprenta asupra vieții tuturor, și sectorul agricol este
    afectat, în primul rând din perspectiva scăderii vânzărilor. Închiderea
    temporară a hotelurilor, restaurantelor, pizzeriilor, cafenelelor a bulversat
    fluxurile de aprovizionare – cererea din partea acestora s-a diminuat dramatic,
    iar efectele asupra fermierilor nu au întârziat să apară. Există, însă, mecanisme,
    atât europene, cât și la nivel național, pentru sprijinirea fermierilor în
    această perioadă – și vorbim despre sume importante, spune europarlamentarul
    Daniel Buda, cu care am discutat despre situația fermierilor în aceste timpuri
    complicate:

    La nivelul Comisiei și la nivelul Parlamentului European
    s-a dat drumul la ceea ce înseamnă posibilitatea de a oferi statele membre un
    ajutor de 100 de mii de euro pe fermă, pentru procesatori poate să meargă acest
    ajutor până la 800 de mii de euro pe unitate de procesare. Deci, practic, sunt
    sume de bani care pot să fie alocate către fermierii din întreaga Uniune
    Europeană.

    De asemenea, s-a prelungit termenul de depunere a cererilor la APIA,
    fără, însă, să fie afectat, dimpotrivă, termenul de plată. Împreună cu colegul
    meu Dan Motreanu și cu alți colegi europarlamentari am făcut demersuri în așa
    fel încât fermierii să poată primi plata avansului mai repede, undeva chiar în
    iulie. Deci, practic, de la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului
    European ne-am preocupat de această chestiune, am pus la îndemâna fermierilor
    aceste instrumente de a avea resurse financiare. Acum, să sperăm că ne ajută și
    bunul Dumnezeu cu o vreme care să ne permită să facem agricultură performantă,
    pentru că, până la urmă, suntem dependenți de condițiile meteo și tocmai de
    aceea această activitate este atât de dificilă și de complexă, aș putea să spun.

    Acolo unde seceta
    pedologică se suprapune peste această pandemie, cum se întâmplă și în cazul
    României, situația este și mai complicată. Este important, însă, ca lucrurile
    să se miște, să funcționeze, trebuie asigurat necesarul de produse, oamenii trebuie
    să mănânce, pentru că această pandemie va trece, iar fermierii, în special cei
    mici, dar, la modul general, cu toții trebuie să învățăm ce e de învățat
    dintr-o situație de criză, mai spune europarlamentarul Daniel Buda:

    Este important să se asocieze
    fermierii în așa fel încât să poată să creeze structuri capabile să depășească sisteme de
    criză cum este această perioadă. Pentru că acești fermieri, de exemplu, n-au
    putut să-și mai vândă laptele, fabrica unde se procesa laptele le-a spus foarte
    clar nu mai am unde să mai vând pentru că s-au închis restaurantele, lucrez
    deja pe stoc și nu mai pot să fac absolut nimic în direcția asta.

    Și oamenii au
    rămas cu laptele mai departe în fermă. Sigur că am găsit soluții până la urmă
    la alți procesatori, care au preluat laptele respectiv, dar de aici trebuie să
    înțelegem acest lucru – este important să creem structuri suficient de mari
    care să ne permită să rezistăm pe piață. De asemenea, este o chestiune pe care
    trebuie să o avem în vedere – partea de asigurare. Fermierii trebuie să știe că
    pentru a putea să reziste pe piață e nevoie să se încheie asigurări pe culturi,
    fie că discutăm de secetă, fie că discutăm de orice alceva, ei trebuie să fie
    asigurați.


  • Noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) și implicațiile ei pentru sectorul agricol românesc

    Noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) și implicațiile ei pentru sectorul agricol românesc

    Un nou cadru
    de finanțare multianuală și o nouă reformă a PAC au fost adoptate în iunie 2018
    de către Comisia Europeană și se află acum în procesul de codecizie.


    Cea mai
    importantă schimbare este un nou
    parteneriat bazat pe un alt model de
    gestiune în care partajul responsabilităților între Comisia Europeană și
    statele membre se schimbă în favoarea acestora din urmă. Astfel, la nivelul UE
    se stabilesc numai elementele necesare garantării caracterului comun al
    politicii (obiective specifice comune, un număr redus de definiții și condiții
    obligatorii aplicabile tuturor, un set de indicatori comuni de realizări,
    rezultat și impact și un număr limitat de tipuri de intervenție.


    Fiecare stat
    membru va pregăti un Plan Național
    Strategic pentru PAC 2021 – 2027 conținând elementele comune menționate mai
    sus.


    Statele
    membre vor avea deplina libertate și flexibilitate să stabilească setul de
    intervenții și condițiile de eligibilitate astfel încât să răspundă în modul
    cel mai adecvat nevoilor și situațiilor specifice din țara respectivă.


    O altă
    schimbare majoră constă în trecerea la o
    politică bazată pe performanță lăsând partea de control al
    conformității/regularității și sancționarea lor în sarcina autorităților
    naționale.


    Articolul
    de opinie al dlui Mihail Dumitru, Director General Adjunct (DDG),
    Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală, Comisia Europeană este
    disponibil în Newsletter-ul
    IER    .


    (Mihai
    Sebe, Biroul
    Studii și Analize, IER)

  • Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor

    Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor

    Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor este un instrument valoros care garantează că mediul, ecosistemele și sănătatea umană și animală sunt bine protejate împotriva substanțelor periculoase din pesticide.

    Parlamentul European a dezbătut în luna februarie Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor. Europarlamentarii consideră că este esențial să se evalueze punerea în aplicare a acestei directive în coroborare cu politica generală a Uniunii Europene cu privire la pesticide, inclusiv cu normele stabilite de Regulamentul privind produsele fitosanitare, Regulamentul privind produsele biocide, Regulamentul privind nivelul maxim de reziduuri și legislația alimentară generală. În ciuda eforturilor, gradul general al progreselor în punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor de către statele membre nu este suficient pentru a îndeplini obiectivele principale ale directivei și pentru a elibera întregul său potențial de reducere a riscurilor globale care decurg din utilizarea pesticidelor.

    În cuvântul său din Parlamentul European, eurodeputatul Maria Gabriela Zoană şi-a exprimat dezacordul cu privire la neacordarea de derogări pentru folosirea neonicotinoidelor.

    Utilizarea pesticidelor joacă un rol foarte important în producția agricolă a Europei prin menținerea sănătății plantelor și prin prevenirea distrugerii lor din cauza bolii și infestării. Cu toate acestea, pesticidele administrate culturilor pot intra în sol și în apele de suprafață prin dizolvare și scurgere și pot pătrunde în apele subterane, cu riscul de a afecta negativ speciile ne-țintă atât în ecosistemele terestre, cât și în cele acvatice. Cred că este esențial să ținem cont de specificitatea agriculturii în fiecare stat membru. Poate ceea ce este valabil în Germania nu este valabil și în Bulgaria în ceea ce privește această specificitate a agriculturii și chiar și a dăunătorilor. Gestionarea integrată a dăunătorilor în sectorul agricol european vizează menținerea utilizării pesticidelor și a formelor de intervenție la niveluri care sunt justificate din punct de vedere economic și ecologic și care reduc sau reduc la minim riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu, acordând prioritate metodelor biologice sustenabile, precum și metodelor fizice și chimice de protejare a culturilor și de descurajare a dăunătorilor.


  • Creștere a veniturilor în sectorul agricol din UE

    Creștere a veniturilor în sectorul agricol din UE

    Cea
    mai recentă trecere în revistă a economiei agricole, care acoperă anii 2014 și
    2015, arată că veniturile din sectorul agricol din UE au crescut. Această
    creștere a inversat declinul înregistrat în 2013.
    Creșterea deosebit de puternică a fost înregistrată în sectoarele horticole și
    vitivinicole, precum și în cazul culturilor permanente (în principal pomi
    fructiferi și fructe de pădure, tufișuri, viță-de-vie și măslini). Această
    tendință nu a fost totuși uniformă, sectorul lactate înregistrând venituri în
    scădere în acești doi ani, ca urmare a supra-producției care a dus la scăderea
    prețurilor. Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului UE privind economia
    agricolă publicat de Comisia Europeană
    la 19 octombrie 2018    .


    Raportul evidențiază diversitatea structurilor
    și sistemelor agricole din cadrul UE și diferențele considerabile dintre
    sectoare și statele membre. De interes deosebit sunt diferențele considerabile
    ale valorii medii a fermei între diferitele țări ale UE. Întrucât exploatațiile
    agricole din Danemarca și Olanda sunt deosebit de apreciate, cu o medie de
    peste 2,4 milioane de euro, fermele bulgare și române sunt contraste evaluate
    la o medie de sub 100 000 de euro. Acest lucru se datorează, în principal,
    combinării valorii terenurilor agricole din diferitele țări și caracterului mai
    intens al capitalului anumitor sectoare agricole ale statelor membre.


    În legătură cu evoluția veniturilor din
    agricultură, Alexandru Potor, secretar de stat în MADR, ne-a declarat: În ceea ce privește diferențele de
    venituri între ferme, acesta este un aspect pe care și noi l-am reiterat în
    discuțiile vizavi de o viitoare convergență a plăților directe către fermieri.
    Am spus că România și țările din partea de est a Europei și țările Baltice,
    merită să se apropie de media veniturilor europene și media plăților directe la
    nivel european pentru că sunt, totuși, diferențe la nivel continental și tot
    acest proces ar trebui să fie condus în așa fel încât să existe o echitate
    între fermieri, o echivalență între cei care sunt implicați în agricultură.



    Cât privește numărul mediu de lucrători angajați
    pe exploatație, acesta a variat foarte
    mult de la echivalentul a 12,4 angajați cu normă întreagă în Slovacia la doar
    1,1 în Grecia. Cu toate acestea, majoritatea lucrărilor pe exploatațiile din UE
    se desfășoară în continuare prin relații de familie, cu aproximativ 77% din
    totalul muncii efectuate de membrii familiei.


  • Eurostat: puţini fermieri tineri în UE. Noua PAC vrea să încurajeze tinerii fermieri

    Eurostat: puţini fermieri tineri în UE. Noua PAC vrea să încurajeze tinerii fermieri

    Agricultura europeană este tot mai îmbătrânită, arată date ale Eurostat. Pentru a-i face pe tineri să devină interesați de acest domeniu, comisarul european, Phil Hogan, propune o serie de măsuri în viitoare politică agricolă comună, aflată acum în dezbatere.

    Date oficiale, adunate de statistica europeană, arată că peste 30 la sută dintre fermierii din Uniune au peste 65 de ani şi doar 11 procente sunt tineri cu vârsta sub 40 de ani.

    Cei mai puțini fermieri tineri au fost înregistrați în Cipru (3,3 la sută), Portugalia (cu puțin peste 4%) și Marea Britanie (5,3%).

    Însă nici România nu stă bine la acest capitol. Din cei aproape 3 milioane și jumătate de fermieri din țară, doar 7,5 la sută, au sub 40 de ani, potrivit datelor Eurostat. Cei mai mulţi fermieri români, mai bine de 44 a sută, au 65 de ani sau mai mult.

    Agricultura este mai atractivă pentru tineri în Austria, unde proporția celor sub 40 de ani care gestionează o fermă este de 22.2 la sută, în Polonia, 20 la sută, şi Slovacia, 19 la sută.

    Sunt date care reflectă realitatea de acum doi ani, din 2016,însă fenomenul îmbătrânirii agriculturii europene este vechi și continuă să se adâncească.Spre exemplu, media de vârstă a fermierilor europeni era de49 de ani în 2004,zece ani mai târziu a crescut la peste 51 de ani.

    Iar lipsa tinerilor fermieri poate afecta pe termen lung competitivitatea și producția agricolă. Conștient de acest lucru, Bruxelles-ul propune în viitoarea politică agricolă comună, care ar urma să aplice din 2021 și care se află acum în etapa negocierilor, sume majorate pentru fermele mici și mijlocii.

    Statele membre sunt încurajate totodată să utilizeze pentru tinerii fermieri cel puțin 2 la sută din plățile directe venite de la bugetulcomunitar. Acest sprijin va fi completat prin susținere financiară pentru dezvoltarea rurală și diferite măsuri de facilitare a accesului la terenuri și la transferul acestora.

    Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, vorbește deschis despre nevoia întineririi agriculturii europene: Reînnoirea generaţiilor de agricultori a fost o preocupare importantă în ultimii ani. Este acum şi un obiectiv major al viitoarei politici agricole comune. Şi ţin să amintesc că fiecare stat membru va trebui să înainteze Comisiei spre aprobare propriul plan strategic de măsuri în domeniul agricol. Dacă nu vor ţine cont de reînnoirea generaţiilor de agricultori, nu va exista nici o aprobare. Aş mai spune că pentru prima oară statele membre au ocazia să facă propuneri ţinând cont de acest obiectiv, al reînnoirii generaţiilor.


    Experții consideră totodată că agricultura ar deveni mai atractivă pentru tineri, dacă s-ar pune mai mult accent pe dezvoltarea de noi tehnologii și pe susținerea educației agricole.

    Iar unstudiu al Parlamentului European arată că tinerii nu sunt atrași de sectorul agricol din cauza condițiilor grele de muncă, a veniturilor mici, a programului prelungit de muncă și a accesului restrâns la pământ și investiții. Toate aceste probleme ar urma să fie rezolvate de viitoare politică agricolă comună, speră, Phil Hogan.

    Cum însă propunerea de plafonare a subvențiilor pentru fermele mari a nemulțumit numeroase state membre, negocierile se anunță complicate.