Radio România Internațional

Tag: sectorul alimentar

  • Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii

    Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii

    În noua
    politică agricolă comună după anul 2020 fermele mari nu vor mai primi subvenţii
    pentru dezvoltare    .

    Noua
    politică agricolă comună după 2020 sprijină fermierii și încurajează
    dezvoltarea dinamică și durabilă a agriculturii și a comunităților rurale în
    ansamblu. O comunicare a Comisiei Europene stabilește liniile directoare ale
    viziunii Comisiei privind viitorul Politicii Agricole Comune după 2020.
    Obiectivul este simplificarea și adaptarea politicii Uniunii Europene în domeniul
    agricol     în concordanță cu instabilitatea piețelor agricole şi angajamentele
    Uniunii Europene cu privire la schimbările climatice.

    Miniștrii agriculturii
    din statele membre au subliniat importanța plăților directe și au considerat că
    modul în care acestea sunt concepute ar putea fi îmbunătățit în continuare,
    făcându-le mai echitabile, mai direcționate și eficace pentru fermierii din
    întreaga Uniune Europeană. Cu toate acestea, în noua Politică Agricolă Comună
    se doreşte plafonarea subvenţiilor, ceea ce înseamnă că după anul 2020 fermele
    mari nu vor mai primi subvenţii pentru dezvoltare.


    Emil Dumitru, preşedintele
    Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi
    Servicii conexe ProAgro, explică:
    La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sigur că sunt fermierii
    care au depus cerere unică de plată pe suprafață și sunt în număr de 885 de mii
    de fermieri. O agricultură așa de tânără cu o restituire a proprietăților de
    doar 28 de ani încă nu a reușit să comaseze terenul și nu a reușit să se
    consolideze și ar fi o greșeală strategică ca după 2020 să plafonăm
    subvențiile, în condițiile în care avem exploatații într-adevăr mari dar care produc
    pentru piață și au reușit să facă comasarea. Noi ne opunem plafonării
    subvențiilor pentru că ar fi împotriva intereselor economice ale sectorului
    agroalimentar din România și credem noi că ar trebui să purtăm o discuție
    foarte serioasă despre ce înseamnă viitorul politicii agricole comune, pentru
    că odată cu povestea asta cu naționalizarea politicii agricole comune practic
    nu mai putem să discutăm de o strategie europeană de finanțare a agriculturii
    și industriei alimentare europene.


  • Viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii​

    Viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii​

    O evoluţie şi nu o revoluţie, așa a descris comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, ideile care vor sta la baza viitoarei politici. Structura generală ar urma să fie, de altfel, păstrată, cu aceeași doi piloni de bază, ajutoare directe şi fonduri pentru dezvoltare rurală. Ar urma să se modifice în schimb sistemul de aplicare.

    Politica agricolă comună va fi menținută. Obiectivele generale vor fi stabilite la nivel european. Fiecare țară își va elabora apoi propriul plan strategic prin care va prezenta modul în care intenționează să îndeplinească aceste obiective. Comisia europeană va aproba aceste planuri și va urmări îndeapre situația pentru a fi sigură că statele membre obțin rezultatele dorite, a explicat Phil Hogan.

    Este așa numitul principiu al subsidiarității, al responsabilităților sporite pentru statele membre. Acest lucru înseamnă că fiecare țară în parte ar putea să ia decizii în funcție de propriile condiții climatice sau de problemele specifice pe care le întâmpină. Modificarea a fost cerută și într-o consultare publică organizată la începutul anului.

    Comisia Europeană a vrut să știe cum ar putea fi modernizate actualele norme ale politicii agricole comune, iar timp de 3 luni a primit nu mai puțin de 320 de mii de răspunsuri, mai ales din partea simplilor cetățeni.

    Majoritatea oamenilor au spus că vor mai multă flexibilitate, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri, încurajarea tinerilor să înceapă o activitate agricolă, protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.


    Politica agricolă comună este una dintre cele mai vechi strategii ale Uniunii Europene. Este în meniul nostru din 1962. Are nevoie însă de modernizare și de simplificare. Agricultura trebuie să facă parte din tranziția către o economie mai sustenabilă, a spus și Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei europene, în portofoliul căruia se află investițiile și competitivitatea. El s-a pronunțat pentru utilizarea tehnologiilor moderne în agricultură.

    O altă ideea vehiculată se referă la crearea la nivelul Uniunii a unei platforme privind gestionarea riscurilor și identificarea modalităților optime de a-i ajuta pe fermieri să facă față nesiguranței legate de climă sau de volatilitatea pieței.


    Politica agricolă a Uniunii Europene a trecut deja printr-o reformă importantă în 2013. Artizan a fost fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloș. El şi-a dorit orientarea agriculturii către piaţă.


    Inițiativele legislative concrete privind viitoarea strategie comunitară în domeniul agriculturii vor fi prezentate de Comisie până în vară. Mai întâi sunt așteptate propunerile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii, după anul 2020.