Radio România Internațional

Tag: sectorul apicol

  • Cadrul temporar Ucraina – schema ajutor sector apicol România

    Cadrul temporar Ucraina – schema ajutor sector apicol România

    În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicată Comunicarea Comisiei – Cadrul temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat, de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia Europeană consideră că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și efectele sale directe și indirecte, au creat incertitudini economice semnificative, au perturbat fluxurile comerciale și lanțurile de aprovizionare și au condus la creșteri excepțional de mari și de neașteptate ale prețurilor în toate statele membre.

    În acest context, Comisia a stabilit criterii de evaluare a măsurilor de ajutoare de stat pe care statele membre le pot adopta pentru a remedia dezechilibrele economice. Pe baza acestor criterii, Guvernul României a aprobat o schemă de ajutor de stat, cu caracter temporar, pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, ca urmare a crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Cum funcţionează acest ajutor de stat aflăm de la Petra Ochişor, directorul executiv al Direcţiei pentru agricultură Giurgiu.

    “Avem deja procedura implementată, apicultorii și-au depus documentele ce le permit eligibilitatea, în sensul că au venit cu o dovadă a înregistrării autorizării sanitar-veterinare pentru a face dovada că sunt crescători de albine și deținători de aceste albine. În identificarea înregistrării în acest registru al Oficiului Național de Zootehnie, am primit acel centralizator cu numărul de familii pe care l-au deținut la data de 31/12/2023 pentru care ei solicită acest ajutor.

    Acest ajutor este în cuantum de 5 euro, echivalent în lei, pentru fiecare familie de albine pe care o dețin. La nivelul județului Giurgiu, din cele 500 de poziții, 500 de beneficiari care erau înscriși ca deținători de familii de albine la sfârșitul anului 2023, am primit 200 de documentații, din care 186 sunt eligibile administrativ.

    Noi avem termenul de 5 zile de la încheierea perioadei de depunere a documentației să întocmim situația centralizatoare și să o înaintăm pentru a fi centralizată la ordonatorul principal de credite, ulterior urmând procedura de alocare a sumelor și a face plata după ce sunt virați banii în contul instituției noastre.”

    Valoarea totală a schemei de ajutor de stat, pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol din România, este de 12 milioane de euro. Suma totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere din Uniunea Europeană care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu poate depăşi 280 de mii de euro.

  • Decizie a UE privind utilizarea pesticidelor care dăunează albinelor

    Decizie a UE privind utilizarea pesticidelor care dăunează albinelor

    Utilizate pe
    scară largă în agricultura din UE până în urmă cu câţiva ani, pesticidele au în
    prezent un regim special, unul dintre motive ţinând de efectele lor asupra
    albinelor. Cercetătorii au
    afirmat, iar Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a
    confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel
    rezultatele unor studii contestate de industrie. De aceea, utilizarea acestor substanţe a fost
    limitată în Uniunea Europeană.


    Recent,
    Comisia Europeană a decis să interzică României și Lituaniei să acorde
    autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care conţin trei tipuri
    de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam), care ar afecta
    albinele. Decizia a fost luată în contextul în care, în ianuarie, Ministerul
    Agriculturii din România a autorizat temporar, pentru situații de urgență,
    utilizarea acestor pesticide la tratarea semințelor de porumb și de sfeclă de
    zahăr.


    Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de
    decizii. Acordarea de autorizaţii de urgenţă pentru pesticide nu este posibilă
    decât dacă sunt respectate condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa
    subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE
    ,     a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.


    Ştefan
    Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti,
    explică:


    Deciziile care vizează Lituania şi România, prin
    care practic Comisia interzice acordarea autorizaţiilor de urgenţă
    nejustificate pentru substanţe dăunătoare albinelor, vin după mesaje repetate
    prin care Comisia Europeană atrăgea atenţia asupra acestor pericole pe care le
    pot avea aceste substanţe, neo-nicotinoide. De ce a luat
    această măsură Comisia?
    Pentru că s-a dovedit că aceste substanţe sunt dăunătoare albinelor şi dacă ne
    uităm la nivelul întregii Uniuni Europene, observăm că utilizarea lor a fost
    deja limitată.

    În primăvara acestui an, Comisia va prezenta strategia De la
    fermă la consumator, parte a Pactului ecologic european şi noi ne propunem ca
    prin aceasta să colaborăm cu statele membre şi cu părţile interesate şi avem
    trei mari ţeluri: să asigurăm un proces de tranziţie echitabil şi corect pentru
    toţi cei care lucrează în sectorul agricol şi maritim, apoi, ne dorim foarte
    mult să reducem semnificativ dependenţa de pesticidele chimice, pentru că dorim
    să scădem şi riscurile asociate acestora şi amploarea utilizării lor, precum ne
    dorim să luăm măsuri similare şi în ceea ce priveşte îngrăşămintele şi
    antibioticele.

    Apoi, dorim să dezvoltăm tehnici agricole şi de pescuit
    inovatoare. Aşa cum a atras atenţia
    şi comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, într-adevăr este
    prima oară când Comisia ia această măsură, adică de a interzice acordarea
    autorizaţiilor nejustificate, pentru că aceste autorizaţii trebuie date în
    anumite condiţii care sunt foarte stricte. Sustenabilitatea lanţului alimentar
    este o prioritate a UE şi considerăm noi că aceste substanţe de care am amintit
    fac rău. Fac rău mediului, fac rău diversităţii, atât timp cât există
    suficiente alternative sănătoase.


    Studiile
    au arătat că sănătatea albinelor este esențială pentru activitatea agricolă
    din Uniunea Europeană, dat fiind că 84% dintre speciile de plante și 76%
    din producția alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată
    de albine. În UE, sectorul
    apicol contribuie cu peste 14 miliarde de euro pe an la economia europeană, pe
    lângă contribuţia semnificativă la menţinerea biodiversităţii.


  • Situaţia apiculturii româneşti

    Situaţia apiculturii româneşti

    Actualul ministru consilier la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, Achim Irimescu, fostul ministru al Agriculturii a vorbit despre situația apiculturii românești într-o dezbatere organizată la Bruxelles și a precizat că mierea produsă în țară noastră este de foarte bună calitate datorită condițiilor specifice și a explicat că România este una din țările cu biodiversitatea cea mai bogată din UE.

    Achim Irimescu: Apicultura care are putem spune un merit deosebit pentru ca permite in principiu micilor producători sa desfășoare activități care nu doar sunt in potriva mediului ci dimpotrivă sunt in sustinerea mediului și care sigur cu toții știm produsele apicole au un rol foarte important pentru sănătatea cetățenilor noștri. Romania este un producator tradițional de miere de foarte buna calitate pot sa spun, sigur conferita de condițiile sale specifice ale României. Știți ca Romania este unul dintre statele membre cu biodiversitatea cea mai bogata din UE. Spre exemplu in Germania 80% din polenizatori s-au redus in ultimele decenii. Eu sper ca Romania sa nu facă aceleași greșeli care s-au făcut in vest mai ales in anii 70 și 80 când Politica Agricolă Comuna indemna fermierii, agricultorii sa exploateze orice bucățică de teren și atunci sigur ca s-a restrâns și biodiversitatea. Sectorul apicol al României s-a dezvoltat putem spune substanțial. Desigur este meritul și al programului european pentru agricultura, Programul National Apicol. Producția de miere a României, media multianuală este undeva la peste 20 mii tone. In 2006 erau 18 mii de tone producția României și a ajuns in 2017 o cifra record peste 30 de mii de tone de foarte buna calitate. La nivel de țara avem peste 42 de mii de agricultori, Romania exporta peste 50 %, cea mai mare parte nu constituie export și constituie comerț intracomunitar. In Romania s-a dezvoltat și producția ecologica de miere și ne-am bucura sa crească procentul producției de miere ecologica. Dacă ne uitam la cifre încă nu reprezintă foarte mult circa 150 mii de familii și producția este undeva la 10- 15 % din producția nationala este produs ecologic.

    Sectorul apicol al Romaniei s-a dezvoltat substantial. In 2006 aveam mai putin de 1.000.000 de stupi,iar in 2017 avem 1.600.000 de stupi.

    Actualul ministru consilier la Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana Achim Irimescu,el a atras atentia ca daca mierea de buna calitate se vinde in Romania undeva la 5 euro pe kilogram, la export nu depaseste 3,6 euro pe kilogram.

    Irimescu a facut referire si la importuri, cu o calitate mai indoielnica a mierii. Potrivit datelor prezentate de acesta, se importa peste 3.600 de tone, din care 41% din Moldova, 12% din Ucraina si 10% din China.


  • Măsuri pentru sprijinirea apicultorilor români

    Măsuri pentru sprijinirea apicultorilor români

    Dificultățile cu care se confruntă apicultorii români, dar și oportunitățile de care se pot bucura aceștia în plan european au fost subiectele principale ale conferinței organizate la Bruxelles de eurodeputata Daciana Sârbu, în contextul dezbaterilor referitoare la Reforma Politicii Agricole Comune.

    În cadrul discuțiilor s-a dorit aflarea situației actuale a apiculturii românești și măsurile necesare pentru asigurarea unui acces mai bun la piața europeană pentru mierea românească. Au fost analizate,direcțiile de urmat la nivel național și european pentru dezvoltarea sectorului apicol. Comisia Europeană va prezenta noi instrumente de sprijin disponibile pentru apicultori prin noua Politică Agricolă Comună a spus spus eurodeputata Daciana Sarbu
    FIN – Apicultura este un domeniu în care România poate face performanță pe plan european, însă crescătorii de albine se lovesc de obstacole dintre cele mai diverse – de la dificultatea de a-și promova eficient mierea pe piața europeană și până la probleme derivate din efecte ale schimbărilor climatice. E un sector care merită mai multă atenție din partea autorităților, finanțare mai consistentă, sprijin sporit a mai spus eurodeputata Daciana Sârbu.

    Am un interes aparte pentru acest subiect pentru ca in opinia mea Romania poate face performață in plan european in domeniul apicol. Crescătorii de albine din Romania au obținut deja rezultate remarcabile dar se lovesc de foarte multe obstacole in activitatea lor. Nici in plan european apicultorii in general nu sunt suficient susținuți și recompensați pentru munca lor. As enumera câteva dintre problemele apiculturii și anume: răspândirea mierii contrafăcute pe piata interna care a dus la înjumătățirea prețului de achiziție al mierii in 2016 comparativ cu 2014, lipsa instrumentelor de management a riscurilor care face ca apicultorii din Romania sa nu fie recompensați in caz de seceta sau ploi. Mortalitatea albinelor cauzată atât de impactul schimbarilor climatice cat și de pesticide, volatilitatea prețului mierii datorat atât puterii scăzute pe negociere cu procesatorii dar și cu marii retailaeri și monopolul de pe piata. Lipsa de instrumente de sprijin direct și de finanțare. Din păcate bugetul pentru programele naționale pentru apicultura a crescut între 2004 și 2016 cu doar 12 %, de la 32 la 36 de milioane de euro pe an ceea ce reprezinta un total general de 3 la mie din bugetul Politicii Agricole Comune. Am dezbătut recent in acest context in Comisia de Agricultura, am dezbătut un raport dedicat viitorului apiculturii europene. Am contribuit la acest raport cu multe amendamente și ma bucur ca 10 dintre ele au fost aprobate, am cerut plăti mai consistente pentru apicultori atât prin plăti cuplate cat și prin plăti compensatorii din pilonul 2, prin instrumente de gestionare a riscului pentru situație de vreme nefavorabila care afectează producția. Am solicitat și susținerea apicultorilor prin programe de formare și schimburi de experiența dintre statele membre, măsuri drastice împotriva falsificării mierii și un sistem mai strict de verificare a mierii provenite din afara UE inclusiv prin laboratoare care sa testeze calitatea acestor importuri. Am propus revizuirea directivei privind mierea astfel încât doar produse care conțin 100 % miere și nu amestecuri sa poata fi comercializate sub acest nume. In fine am cerut finanțare suplimentară pentru cercetare in domeniul apicol. Între timp Comisia Europeana a prezentat noile propuneri legislative privind noua politica agricolă comuna post 2020 din păcate ca de fiecare data când se vorbeste de PAC, sectorul apicol este oarecum neglijat. E nevoie de multe soluții și de discuții aplicate sa promovam sectorul apicol românesc, sa facem mai cunoscute rezultatele muncii și sa ajutam la creșterea unui domeniu care poate fi foarte important pentru Romania.


  • Sectorul apicol

    Sectorul apicol

    Sectorul apicol este printre cele mai vulnerabile sectoare din agricultură, fie doar, daca avem in vedere fenomenele meteorologice extreme, invadarea pieței europene cu produse meliferice falsificate sau utilizarea, de multe ori, irațională a pesticidelor. În condițiile în care 84% din speciile de plante și 76% din producția alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată de albine, avem dimensiunea exactă a importanței acestui sector nu doar pentru agricultură, ci pentru întreaga lume, a spus Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), membru în Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

    Daniel Buda – Sectorul apicol este un sector extrem de important, avem exemple de neglijarea acestui sector de exemplu in China, polenizarea copacilor se face cu mana. Dispariția acestui sector sau slăbirea acestui sector poate duce la dispariția a sute de plante, a mii de plante, astfel încat viața sa fie alterata intr o forma sau alta pe planeta. Tocmai de aceea la nivelul Parlamentului European a existat un raport din proprie inițiativa unde am trecut amendamente in legatura binențeles cu cei de la Romavis si alți actori in acest sector apicol astfel încât acest sector sa cunoască o forma de sprijin la nivel european. La nivel european s-a conștientizat importantă acestui sector, este important la nivel national acest sector sa cunoască o forma de sprijin consistentă astfel încât acesta sa poate sa reziste pe piata. Pentru ca marea problema legată de aceasta chestiune a falsificării mierii este una extrem de importantă și nu putine sunt exemplele când avem de a face cu importuri masive din afara UE cu miere sau produse din miere falsificate și de aceea cred ca aceasta chestiune trebuie sa atragă atenția la nivelul statelor naționale astfel incat prin structurile specializate, prin OPC, prin DSV sa facă controalele care se impun pentru a preveni comerțul de astfel de miere falsificata pentru ca in mod paradoxal dacă apicultorul primește bani doar pentru miere in mod normal el ar trebui sa primească bani pentru acest efect de mediu sa spun așa pentru beneficiile pe care le aduce, pentru mediu prin polenizarea pe care o fac albinele . Din păcate in Romania acest sector nu este suficient de mult sprijinit și ar trebui sa cunoască o alta abordare pentru ca la nivelul Parlamentului European și de la nivelul Comisiei Europene se solicita ca statele membre sa intervină astfel încât acest sector sa fie sprijinit pentru a-și păstra dimensiunea și capacitatea de polenizare in primul rand.

    Intreaga agricultură depinde de albine și cere statelor membre să sprijine apicultorii .