Radio România Internațional

Tag: sectorul bancar

  • Parlamentul şi statele membre au căzut de acord asupra unor reguli mai stricte pentru bănci

    Parlamentul şi statele membre au căzut de acord asupra unor reguli mai stricte pentru bănci

    Înțelegerea a fost încheiată în ultimele zile de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene, iar ministrul de finanțe din cabinetul de la Stockholm, Elisabeth Svantesson, a descris acordul drept un pas important care va permite băncilor europene să continue să funcționeze chiar și în cazul unor șocuri externe, crize sau dezastre.

    Acordul are la bază propuneri prezentate de Comisia Europeană în octombrie 2021 și intervine într-un moment în care colapsul unor instituții regionale de credit din Statele Unite în luna martie, urmată de falimentul Credit Suisse în Europa, a stârnit temeri privind noi turbulențe financiare și a subliniat importanța unei reglementări mai riguroase.

    Noile reguli înăspresc, de altfel, anumite norme de calculare a riscurilor prezente în bilanțurile băncilor, stabilesc cerințe minime de capital și urmăresc să reducă diferențele de reglementare de la o instituție la alta sau chiar de la o țară la alta.

    De asemenea, potrivit înțelegerii, băncile trebuie să fie mai transparente în privința operațiunilor cu criptomonede, precum bitcoin, dar și în ceea ce privește finanțarea proiectelor legate de combustibilii fosili, petrol sau gaze natural, la care Uniunea vrea să renunţe în curând.

    Noile norme vor garanta că sectorul bancar al Uniunii este pregătit pentru viitor, a afirmat și comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness.

    France Presse ține însă să amintească că initial, textul s-a lovit de ostilitatea băncilor, care vor fi obligate să își consolideze baza de capital în detrimentul profitului.

    Deși măsurile în discuție sunt eminamente tehnice, ele vor avea o influență considerabilă asupra competitivității Europei și, în special, asupra suveranității sale financiare, și-a exprimat îngrijorarea Federația Bancară Franceză.
    Ca să devină lege, acordul trebuie să fie aprobat în mod oficial de Parlamentul European în cadrul unui vot în plen, apoi de către Consiliul Uniunii, din care fac parte statele membre.

    Dacă totul decurge fără probleme, normele se vor aplica de la 1 ianuarie 2025.

    Pe final trebuie spus că, în întreaga lume, autorităţile de reglementare iau în considerare impunerea unor reguli mai stricte pentru bănci în urma falimentului mai multor instituţii americane de dimensiuni medii.


  • Raportul de țară pentru România

    Raportul de țară pentru România

    Absenţa unor eforturi durabile de reformă şi creşterea deficitelor bugetar şi de cont curent pun sub semnul întrebării viitorul creşterii economice a României. Economia ţării a crescut, dar nu datorită unei productivităţi şi concurenţe sănătoase, ci a creşterii puternice a cererii, stimulată de reducerile de taxe şi creşterile substanţiale de salarii. Evoluţiile demografice adverse au determinat scăderi semnificative ale forţei de muncă şi ale calităţii acesteia, limitând şi mai mult potenţialul creşterii economice. În pofida unei creşteri medii anuale de 5% în ultimii 3 ani, inegalitatea socială este în creştere, nivelul sărăciei rămâne ridicat, iar disparităţile regionale sunt printre cele mai mari din Uniune.

    Economia a continuat să crească în 2019, dar mai lent. Creşterea produsului intern brut a fost robustă – 4,1% – însă este prognozată la doar 3,3% în 2021. Inflaţia rămâne una dintre cele mai mari din Europa.

    Sectorul bancar rămâne solid, iar stabilitatea financiară se menţine, însă băncile au avut un rol limitat în creditarea mediului corporate, fapt care ar putea da economia înapoi.

    Investiţiile insuficiente şi lipsa unor politici publice sustenabile afectează potenţialul economic. Infrastructura este subdezvoltată, lipsesc investiţiile în transport, energie, IT şi protecţia mediului. O creştere sănătoasă a investiţiilor publice în cercetare, dezvoltare şi inovaţii, inclusiv în modernizarea infrastructurii fizice şi digitale ar putea contribui la reducerea disparităţilor regionale şi îmbunătăţi productivitatea.

    Piaţa muncii are în continuare de o rată scăzută de participare, iar declinul populaţiei active din cauza emigraţiei şi îmbătrânirii a dus la absenţa forţei de muncă şi la scăderea nivelului de calificare. Este nevoie de politici eficiente de atragere şi perfecţionare a forţei de muncă. Dialogul social rămâne limitat. Salariile sunt mici raportat la media UE, dar cresc rapid, sprijinind puterea de cumpărare, dar şi creşterea deficitului.

    România a înregistrat progrese în majoritatea domeniilor cuprinse în strategia Europa 2020 de creştere economică sustenabilă. Avem performanţe bune la rata şomajului, reducerea emisiilor poluante, energia regenerabilă, eficienţa energetică şi învăţământul terţiar. Reforma administraţiei publice stagnează, corupţia continuă să fie o problemă majoră şi nu s-au înregistrat progrese în implementarea guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat.


  • Raportul de țară pentru România

    Raportul de țară pentru România

    Absenţa unor eforturi durabile de reformă şi creşterea deficitelor bugetar şi de cont curent pun sub semnul întrebării viitorul creşterii economice a României. Economia ţării a crescut, dar nu datorită unei productivităţi şi concurenţe sănătoase, ci a creşterii puternice a cererii, stimulată de reducerile de taxe şi creşterile substanţiale de salarii. Evoluţiile demografice adverse au determinat scăderi semnificative ale forţei de muncă şi ale calităţii acesteia, limitând şi mai mult potenţialul creşterii economice. În pofida unei creşteri medii anuale de 5% în ultimii 3 ani, inegalitatea socială este în creştere, nivelul sărăciei rămâne ridicat, iar disparităţile regionale sunt printre cele mai mari din Uniune.

    Economia a continuat să crească în 2019, dar mai lent. Creşterea produsului intern brut a fost robustă – 4,1% – însă este prognozată la doar 3,3% în 2021. Inflaţia rămâne una dintre cele mai mari din Europa.

    Sectorul bancar rămâne solid, iar stabilitatea financiară se menţine, însă băncile au avut un rol limitat în creditarea mediului corporate, fapt care ar putea da economia înapoi.

    Investiţiile insuficiente şi lipsa unor politici publice sustenabile afectează potenţialul economic. Infrastructura este subdezvoltată, lipsesc investiţiile în transport, energie, IT şi protecţia mediului. O creştere sănătoasă a investiţiilor publice în cercetare, dezvoltare şi inovaţii, inclusiv în modernizarea infrastructurii fizice şi digitale ar putea contribui la reducerea disparităţilor regionale şi îmbunătăţi productivitatea.

    Piaţa muncii are în continuare de o rată scăzută de participare, iar declinul populaţiei active din cauza emigraţiei şi îmbătrânirii a dus la absenţa forţei de muncă şi la scăderea nivelului de calificare. Este nevoie de politici eficiente de atragere şi perfecţionare a forţei de muncă. Dialogul social rămâne limitat. Salariile sunt mici raportat la media UE, dar cresc rapid, sprijinind puterea de cumpărare, dar şi creşterea deficitului.

    România a înregistrat progrese în majoritatea domeniilor cuprinse în strategia Europa 2020 de creştere economică sustenabilă. Avem performanţe bune la rata şomajului, reducerea emisiilor poluante, energia regenerabilă, eficienţa energetică şi învăţământul terţiar. Reforma administraţiei publice stagnează, corupţia continuă să fie o problemă majoră şi nu s-au înregistrat progrese în implementarea guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat.


  • Propuneri pentru un sistem financiar al UE mai stabil

    Propuneri pentru un sistem financiar al UE mai stabil

    Comisia Europeană a făcut o analiză a
    ultimelor evoluții în materie de reducere a riscurilor din sectorul bancar și a
    progreselor înregistrate în direcția unui sistem financiar al UE mai integrat și mai stabil    . Rezultatele arată că stabilitatea
    financiară a fost consolidată substanțial în ultimii ani, iar reducerea
    riscurilor în sectorul bancar continuă într-un ritm susținut, după cum a
    subliniat Comisia în două comunicări prezentate înaintea Consiliului European
    din această lună și a reuniunii la nivel înalt a zonei euro – momente
    importante inclusiv prin prisma deciziilor privind aprofundarea uniunii
    economice și monetare a Europei. În același timp, eforturile în ceea ce
    privește stabilitatea financiară și integrarea trebuie să continue, iar
    colegiuitorii trebuie să ajungă acum la un acord cu privire la toate
    propunerile-cheie care le-au fost înaintate spre adoptare, consideră Comisia.

    Pentru că o uniune economică și monetară mai puternică este în interesul
    tuturor    , a amintit Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei, responsabil
    cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de
    capital: În climatul economic global incert de astăzi, Europa are
    nevoie de o uniune monetară care să poată face faţă viitoarelor şocuri şi să
    permită euro să joace un rol internaţional tot mai important. Negocierile s-au
    accelerat în ultima vreme pentru a aduce beneficii concrete. Dar, acum ne aflăm
    într-un moment critic şi trebuie să facem progrese cu legislaţia. Comisia a
    publicat două rapoarte. Primul arată că s-au făcut progrese semnificative în
    reducerea riscurilor în sectorul bancar     şi în reducerea ratelor împrumuturilor
    neperformante din băncile europene    . Al doilea raport prezintă progresul
    construcţiei pieţei uniunii capitalurilor şi solicită Parlamentului şi statelor
    membre să-şi accelereze activitatea.

    Ratele
    creditelor neperformante identificate în sectorul bancar european au continuat
    să scadă în prima jumătate a anului 2018, ajungând la o medie de 3,4 %, și
    se apropie din nou de nivelurile anterioare crizei. Aceasta confirmă tendința
    generală de îmbunătățire a situației care s-a înregistrat în întreaga Uniune în
    ultimii ani. În ceea ce priveşte uniunea pieţelor de capital, Comisia a
    reamintit principalele elemente constitutive ale acesteia, definitivate în
    ultimii trei ani. Printre acestea se numără propuneri importante vizând crearea
    de noi oportunități destinate întreprinderilor și investitorilor de pe întreaga
    piață unică, prin intermediul unor noi produse și servicii la nivelul UE, prin
    instituirea unor norme mai simple, mai clare și mai proporționale, precum și
    printr-o supraveghere mai eficientă a sectorului financiar.

  • Progresele înregistrate în abordarea creditelor neperformante

    Progresele înregistrate în abordarea creditelor neperformante

    Este primul raport de acest fel dat publicității la Bruxelles după ce e miniștrii europeni de finanțe au adoptat în vara anului trecut un Plan de acțiune privind reducerea creditelor neperformante.

    Potrivit unei analize oficiale, valoarea acestor credite se ridica la sfârșitul lui 2016 la aproape 1 000 de miliarde de euro. O sumă echivalentă cu aproape 7 la sută din Produsul Intern Brut al Uniunii. În anumite țări, creditele neperformante sunt concentrate în sectorul imobiliar, pe când în altele sunt dispersate în întreaga economie.

    Un nivel ridicat de credite neperformante reprezintă o problemă, iar motivele sunt expuse de Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil cu stabilitatea financiară: O etapă esențială pentru diminuarea riscurilor în sectorul bancar și pentru finalizarea uniunii bancare o reprezintă reducerea nivelului de credite neperformante.Aceste împrumuturi sunt moștenirea lăsată de criza financiară. Un nivel ridicat de credite neperformante limitează capacitatea băncilor de a finanța economia și reprezintă o sursă importantă de vulnerabilitate. Raportul arată că înregistrăm progrese. Cele mai noi date arată că, în al doilea trimestru din 2017, rata creditelor neperformante a scăzut la 4,6 la sută.


    Acest lucru înseamnă mai puțin cu aproape unu la sută față de aceeași perioadă din 2016 și cu o treime față de nivelul înregistrat în al patrulea trimestru din 2014.

    Raportul dat publicității la Bruxelles mai arată că ratele creditelor neperformante sunt în scădere în aproape toate statele membre. Documentul analizează însă în detaliu câteva țări afectate puternic de criza economică și financiară. Este cazul Greciei unde creditele neperfomante sunt în continuare o problemă majoră, reprezentând aproape jumătate din total. Italia, în schimb, este lăudată pentru reducerea cu un sfert a acestor împrumuturi neprofitabile în doar un singur an.

    Comisia Europeană ține să atragă atenția că stocurile încă ridicate de credite neperformante pot afecta creșterea economică a țărilor afectate, întrucât acestea reduc capacitatea băncilor de a acorda împrumuturi gospodăriilor și întreprinderilor.

    Este și motivul pentru care executivul comunitar va propune în primăvară un pachet cuprinzător de măsuri menite să reducă nivelul existent al creditelor neperformante și să prevină acumularea de astfel de credite în viitor. Pachetul se va concentra pe acțiuni de supraveghere, recuperarea datoriilor și pe sprijinirea restructurării sistemului bancar.

    Comisia invită totodată statele membre și Parlamentul European să ajungă rapid la un acord în ceea ce privește propunerea sa privind insolvența întreprinderilor. Această măsură, propusă în noiembrie 2016, ar ajuta întreprinderile care se confruntă cu dificultăți financiare să își restructureze din timp activitatea pentru a preveni falimentul și ar îmbunătăți astfel eficiența procedurilor de insolvență în interiorul Uniunii.