Radio România Internațional

Tag: sectorul digital

  • Interconectarea digitală a Europei: program de lucru şi investiţii

    Interconectarea digitală a Europei: program de lucru şi investiţii

    Cu un buget planificat de până la 2 miliarde de Euro până în 2027, Mecanismul pentru interconectarea Europei – Sectorul digital va sprijini transformarea digitală a Uniunii Europene, inclusiv conectivitatea fixă și mobilă. Acest program sprijină investițiile în rețelele transeuropene digitale, de transport și energie, în perioada 2021-2027. Prima generație a Mecanismului pentru interconectarea Europei a funcţionat în perioada 2014-2020 şi a îmbunătățit infrastructurile care conectează statele membre. A adus internet wireless gratuit comunităților locale. Mecanismul a sprijinit şi dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele rurale și semirurale din Europa.

    Acum, Comisia a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei – MIE Digital. Acesta definește obiectivele acțiunilor de îmbunătățire a infrastructurilor de conectivitate digitală a Europei pe o perioadă de 3 ani: 2021 – 2023. Finanţarea prevăzută este de peste un miliard de Euro.

    Îmbunătățirea infrastructurii de conectivitate în Uniunea Europeană este esențială pentru introducerea, până în anul 2030, a conectivităţii la nivel de gigabit în toate gospodăriile Uniunii Europene şi a reţelelor 5G în toate zonele populate. Aceste facilităţi vor garanta cetățenilor și întreprinderilor din Uniunea Europeană accesul la noi locuri de muncă şi posibilitatea de a concura pe noi pieţe. O conectivitate sigură și rapidă va oferi de asemenea europenilor acces la competențe digitale, va dezvolta inovarea și va oferi aplicații fără precedent în domenii precum sănătatea, educația și serviciile publice online.

    Se preconizează că Sectorul digital al Mecanismului pentru interconectarea Europei va sprijini următoarele acțiuni-cheie:

    – în primul rând, instalarea infrastructurilor 5G în Europa, în special acoperirea de-a lungul coridoarelor transfrontaliere și a rețelelor pentru comunitățile inteligente;
    – apoi, dezvoltarea de noi rețele magistrale sau modernizarea celor existente, inclusiv cloud federation, infrastructurile de comunicații cuantice și cablurile submarine;
    – şi, nu în ultimul rând, instalarea unor infrastructuri de conectivitate digitală în sectoarele transporturilor sau energiei.

    Primele cereri de propuneri legate de Sectorul digital al Mecanismului pentru interconectarea Europei vor fi lansate la începutul anului viitor.


  • UE vrea reducerea riscurilor de securitate legate de 5G

    UE vrea reducerea riscurilor de securitate legate de 5G

    Statele membre ale Uniunii Europene au convenit să ia în considerare regimul politic în care activează furnizorii de servicii 5G, originari din țări din afara spațiului comunitar. Ar fi atenuate astfel riscurile privind securitatea unor astfel de reţele în Europa.

    Decizia a fost luată la reuniunea miniştrilor europeni ai telecomunicaţiilor. La finalul întrevederii, noul comisar pentru piaţa internă şi sectorul digital, francezul Thierry Breton, a vorbit despre despre importanța tehnologiei 5G pentru economia europeană :

    Tehnologia 5G ne va permite să dezvoltăm aplicații noi, să intrăm în era internetului obiectelor. Tehnologia 5G va aduce schimbări în uzine, în supermarketuri sau în spitale. De fapt, în toate domeniile din viața de zi cu zi.

    Și cum modificările se anunță a fi destul de mari, Thierry Breton a insistat pe necesitatea de a atenua riscurile la adresa securității. Iar în declarația comună de la finalul reuniunii miniștrilor europeni ai telecomunicațiilor se arată că trebuie luat serios în considerare regimul politic în care își desfășoară activitatea un furnizor de tehnologie 5G din afara Uniunii Europene. Declarația nu menţionează nici nici o ţară și nici un grup care ar putea ridica probleme, dar, pentru agenția France Presse, China şi gigantul său al telecomunicaţiilor Huawei par să fie principalii vizaţi.




    Statele Unite i-au exclus deja pe chinezii de la Huawei din dezvoltarea tehnologiei 5G pe teritoriul lor, invocând pericolul unor acțiuni de spionaj în favoarea Beijingului. În plus, Washington-ul încearcă să-şi convingă și aliaţii să procedeze la fel. Până în prezent, europenii au ignorat solicitările americane, iar Huawei a respins toate acuzaţiile la adresa sa.

    La nivel european, Huawei este în concurenţă cu două companii locale: Ericsson din Suedia şi Nokia din Finlanda.

    Noul comisar pentru piaţa internă şi sectorul digital, Thierry Breton, a evidenţiat de altfel expertiza europeană în acest domeniu: Europa dispune de mari actori industriali şi, prin intermediul lor, de cel mai mare portofoliu în termeni de brevete: peste 55% din brevetele pentru 5G sunt de origine europeană.

    Există așadar competitori europeni, dar Thierry Breton dă asigurări că vor fi respectate regulile competiției corecte și nu va fi favorizat nici un furnizor. Cere însă reciprocitate. Încă o aluzie voalată la Huawei şi la piaţa chineză, criticată frecvent pentru lipsa sa de deschidere faţă de companiile străine.

  • „Summitul celor 3 Mări”, la final

    „Summitul celor 3 Mări”, la final

    Summitul Iniţiativei celor Trei Mări a fost o
    reuniune de succes, cu rezultate palpabile – s-a felicitat, în calitate de
    amfitrion, preşedintele României, Klaus Iohannis, după întâlnirea de la
    Bucureşti a şefilor de stat şi de guvern din cele 12 ţări membre ale Uniunii
    Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră.


    Klaus
    Iohannis    : Probabil cea mai importantă a fost exprimarea sprijinului politic
    pentru o listă regională de proiecte prioritare de interconectare, în domeniile
    energiei, transportului şi digital, listă ce a fost stabilită pe baza
    contribuţiilor statelor participante la iniţiativă, inclusiv a României.
    Selecţia acestor proiecte a avut la bază criterii precum impactul regional,
    fezabilitatea economică, compatibilitatea cu priorităţile şi politicile UE.


    În declaraţia comună, participanţii promit că îşi vor canaliza susţinerea
    politică către aceste proiecte prioritare şi invită companiile şi instituţiile
    financiare să lucreze împreună pentru aplicarea lor rapidă. Comunităţile de
    afaceri din statele membre pot implementa proiecte comune de ordinul zecilor de
    miliarde de euro – a subliniat, la acelaşi forum, preşedintele Camerei de
    Comerţ şi Industrie a României, Mihai Dărăban.


    Iniţiativa celor Trei Mări vine
    în sprijinul obiectivului comun al Uniunii Europene de a apropia Estul şi
    Vestul continentului, a spus şi comisarul european pentru dezvoltare regională,
    Corina Creţu: Este o iniţiativă foarte relevantă şi
    legitimă. Contribuie la dezvoltarea regională, amplificând astfel procesul de
    coeziune la nivelul întregii Uniuni Europene. O iniţiativă care poate oferi în
    egală măsură prosperitate şi securitate pentru statele membre. De aceea, doresc
    să mulţumesc tututor statelor membre, participante pentru acţiunea lor
    proactivă şi pentru determinarea lor de a creşte dezvoltarea economică şi
    conectivitatea, întărind astfel convergenţa europeană. Comisia Europeană vede
    în acest Summit o oportunitate unică pentru a reitera importanţa pentru Uniunea
    Europeană, ca întreg, a unui înalt nivel de conectivitate în Europa Centrală şi
    de Est, fie că vorbim despre sectorul energetic, despre transporturi sau de cel
    digital.


    Invitat special la summitul de la Bucureşti, secretarul
    american pentru energie, Rick Perry, i-a asigurat pe europeni că pot conta pe
    Statele Unite ca un partener de încredere în domeniul energetic    , despre care a
    spus că e strâns legat de siguranţa naţională. Atragerea de noi investiţii
    americane în Europa Centrală şi de Est e, de altfel, un obiectiv declarat al
    statelor din regiune. De la Casa Albă, preşedintele Donald Trump a afirmat, la
    rândul său, că Statele Unite sprijină cu fermitate obiectivele Iniţiativei
    celor Trei Mări şi vor să-şi extindă legăturile comerciale în întreaga Europă.

  • 5,3 milioane de € pentru industria românească, sectorul digital, cercetare

    5,3 milioane de € pentru industria românească, sectorul digital, cercetare

    Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a obținut, maaţi, 29 septembrie, o finanţare suplimentară de 5,3 milioane de euro pentru industria şi cercetarea din România, precum şi pentru sectorul digital din Europa. Aceste fonduri sunt asigurate prin intermediul a trei proiecte pilot şi două acţiuni pregătitoare gândite şi inițiate de eurodeputatul PSD şi validate de Comisia pentru Bugete din Parlamentul European.



    Din cele 5,3 milioane de euro obținute de Victor Negrescu, 4 milioane vizează în mod direct și exclusiv industria şi cercetarea românească, în timp ce restul de 1,3 milioane de euro se referă la dezvoltarea sectorului IT. La acestea se adaugă proiectul său pilot în valoare de 1 milion de euro, aflat deja în curs de implementare și referitor la creșterea accesului la servicii de sănătate în mediul rural.



    În total, prin intermediul proiectelor pilot și acțiunilor pregătitoare, europarlamentarul român a reușit să obțină 6,3 milioane de euro în primul an de mandat. Acesta a explicat ce înseamnă concret și ce avantaje aduce fiecare inițiativă în parte: Sunt foarte mulțumit că am reușit să aduc bani pentru România apelând la acest mecanism al proiectelor pilot oferit de Parlamentul European! Astăzi, inițiativele mele s-au votat în cadrul Comisiei pentru Bugete, ceea ce înseamnă că, în scurt timp, aceste milioane de euro se vor traduce în avantaje concrete pentru români, dar și pentru sectorul IT din UE. Majoritatea proiectelor pilot pe care le-am introdus vizează în mod direct România și se referă la: dezvoltarea fabricilor inteligente și retehnologizarea zonelor afectate de dezindustrializare; utilizarea noilor tehnologii și a instrumentelor digitale în educație; stimularea competențelor digitale pentru a produce noi profesii, noi metode de învățământ și noi locuri de muncă; îmbunătățirea educației privind plata taxelor online și combaterea evaziunii prin mediul digital; specializări inteligente la nivel regional, care să lege mai bine bursa joburilor competitive cu pregătirea forței de muncă”, a detaliat eurodeputatul PSD Victor Negrescu cele cinci inițiative ale sale aprobate de Parlamentul European.



    Doresc să-i mulțumesc doamnei comisar Corina Crețu pentru sprijinul pe care l-a acordat în aprobarea acestor proiecte pilot pentru România, comisarului Günther Oettinger pentru proiectele referitoare la IT, cât și tuturor celor implicați în procesul de evaluare a proiectelor”, a completat europarlamentarul S&D Victor Negrescu.