Tag: sectorul IT

  • Nouă legislație europeană privind echilibrul de gen

    Nouă legislație europeană privind echilibrul de gen


    Consiliul UE a aprobat luni acordul cu privire la o serie de norme ale Uniunii Europene pentru a promova un mai bun echilibru de gen în organele de conducere ale societăţilor cotate la bursă. Directiva va trebui transpusă în legislaţiile naţionale a celor 27 de state membre și prevede că cel puţin 40% din posturile de administrator neexecutiv din societăţile cotate la bursă ar trebui să fie deţinute de femei până în anul 2026.



    Companiile trebuie să implementeze noi proceduri de selecție



    Dacă statele membre ar alege să aplice noile norme atât administratorilor executivi, cât și celor neexecutivi, ținta ar fi de 33% din toate posturile de administrator până în 2026, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul UE.



    Odată ce directiva intră în legislația națională, societățile cotate la bursă care nu îndeplinesc obiectivele vor trebui să își adapteze procesul de selecție. Acest lucru înseamnă instituirea unor proceduri de selecție și de numire echitabile și transparente, bazate pe o evaluare comparativă a diferiților candidați, care să utilizeze criterii clare și formulate în mod neutru. Consiliul UE mai menționează că în situația în care o societate trebuie să aleagă între candidați cu calificări egale, ar trebui acordată prioritate candidatului aparținând sexului sub-reprezentat.



    Directivă pentru eliminarea obstacolelor cu care se confruntă femeile în carieră



    Totodată, societățile trebuie să furnizeze anual informații legate de reprezentarea în organele de conducere din perspectiva genului, dar și despre măsurile pe care le iau pentru a realiza obiectivul de 33% sau 40% pentru posturile de administrator. La rândul lor, statelor membre vor publica lista societăților care au realizat obiectivele directivei.



    Comunicatul Consiliului UE mai menționează că țările UE care fie sunt aproape de realizarea obiectivelor, fie pun în aplicare o legislație la fel de eficientă înainte de intrarea în vigoare a directivei pot suspenda cerințele directivei referitoare la procesul de numire sau de selecție.



    “Noile norme vor contribui la eliminarea obstacolelor cu care se confruntă adesea femeile în cariera lor. Cred, de asemenea, că societățile ar avea enorm de câștigat dacă femeile și-ar valorifica potențialul în posturi cu putere de decizie. Impactul pozitiv al măsurilor se va propaga, cu siguranță, la toate nivelurile economiilor naționale, a declarat Marian Jurečka, viceprim-ministru și ministrul muncii și afacerilor sociale al Cehiei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE.

    Angajați cu studii în domeniul TIC în statele UE (pondere femei vs. bărbați – 2021) / Sursa: Eurostat

    pondere-femei-studii-tic-eurostat.jpg



    84% dintre angajații cu studii în informatică sunt bărbați



    Echilibrul de gen este departe de a fi obținut nu numai în conducerea societăților, dar și la nivelul angajaților. Potrivit Eurostat, 2,79 milioane de persoane cu studii în domeniul TIC (tehnologia informației şi comunicațiilor) erau angajate anul trecut în UE, un avans de 3,3% față de 2020. Dintre acestea, 84,1% sunt bărbați (2,35 milioane) în creștere cu 1,3% față de 2020, în timp ce numărul femeilor a scăzut în 2021.



    Cea mai ridicată pondere a bărbaților din totalul persoanelor angajate cu educație TIC era anul trecut în Cehia (92,6%), Slovenia (90,8%), Franţa (89,7%), Belgia (89,2%) şi Polonia (89,1%). România se numără printre statele membre cu o reprezentare mai bună a femeilor angajate cu educație în domeniul TIC, cu o pondere de 27,2%. În fața țării noastre se situează Bulgaria (36,6%), Grecia (29,4%) și Danemarca (28%).

  • UE despre industria ICT din România

    UE despre industria ICT din România

    Una dintre industriile cu mare expansiune în ultimii 25
    de ani este tehnologia informației și a comunicării sau information and
    communications technology (ICT)
    . Ea se referă la unificarea comunicațiilor, la
    integrarea tipurilor de comunicații (telefoane, computere, roboți, poștă
    electronică, sisteme audiovizuale, baze de date prin cablu sau nu), la accesul
    la date și la utilizarea lor. Orice produs care poate stoca, recupera, utiliza,
    transmite sau primi informație electronică în formă digitală este considerat ca
    aparținând industriei ICT.


    Uniunea Europeană alocă o atenție specială domeniului și
    publică rapoarte cu privire la starea sa din fiecare țară membră a blocului comunitar.
    Domeniul are o mare importanță pentru evaluarea dezvoltării economice și pentru
    facilitarea comunicării dintre stat și cetățeni. Raportul pentru România din
    prima parte a anului 2018 a fost prezentat la București de Frank
    Siebern-Thomas
    , șef adjunct de unitate la Direcția Generală Piață Internă,
    Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri de la Comisia Europeană: Printre cele câteva dintre
    veştile noi în ceea ce priveşte raportul recent se numără şi probleme legate de
    productivitate, dar şi rata de dezvoltare pozitivă, valabilă pentru România ca
    şi pentru alte ţări europene. De asemenea, am încercat să includem şi
    informaţii regionale, cum ar fi dezvoltarea mediului de afaceri în diferite
    regiuni ale ţării. Cred că acest raport semestrial ar trebui să facă referire
    la România luând în considerare Bucureştiul, fiindcă este important ca
    diferenţele dintre regiuni să fie avute în vedere. Problemele legate de
    dezvoltare şi integrare au fost analizate dintr-o perspectivă generală, nefiind
    neapărat concentrate asupra sectorului IT. Dar acestea includ şi sectorul IT şi
    vor face obiectul viitoarelor discuţii. La fel, am subliniat şi potenţialul de
    creştere al acestor sectoare. Am încercat să integrăm problemele semnalate în
    diferite zone de analiză, cum ar fi siguranţa socială şi datele cu caracter
    privat în industria ICT. Şi aici au fost semnalate diferenţe.


    Cele 4 dimensiuni ale industriei ICT sunt conexiunea la
    internet
    , abilitățile digitale ale oamenilor, digitalizarea economiei și
    e-government
    , adică interacțiunea dintre cetățean și autorități. În timp ce
    România se află pe locul 2
    în Uniunea Europeană, după Suedia, în privința
    vitezei conectării la internet,
    ea ocupă ultimele două locuri, împreună cu
    Bulgaria, la celelalte dimeniuni ale industriei, la abilitățile digitale ale
    propriilor cetățeni, la digitalizarea economiei și la relația dintre cetățean
    și autorități.