Radio România Internațional

Tag: securitate cibernetica

  • Noi reguli europene pentru utilizarea dronelor

    Noi reguli europene pentru utilizarea dronelor

    Pentru utilizatea
    dronelor civile vor trebui respectate noi reguli. Acestea sunt din
    ce in ce mai folosite chiar şi în fermele din România, unde reprezintă un
    instrument esenţial pentru ceea ce înseamnă agricultura inteligentă. La nivelul
    Uniunii Europene, chestiunea dronelor este tratată foarte serios, mai ales că
    în anii următori se estimează o creştere foarte mare a prezenţei lor în spaţiul
    aerian.

    Primele norme
    la nivelul Uniunii Europene privind utilizarea civilă a dronelor au fost
    agreate de către eurodeputatul Marian-Jean Marinescu raportorul pe acest
    dosar al parlamentului European și de Consiliul UE dupa 16 ore de
    negocieri. Toate dronele care degaja la impact o energie mai mare de 80 Jouli precum
    și dronele care prezintă risc pentru securitate și viată privată vor fi
    înregistrate în sisteme naționale armonizate la nivel e uropean.

    Regulamentul
    aprobat actualizează, legislația UE privind siguranța în sectorul
    aviației. Având în vedere că traficul aerian se va dubla în deceniile
    următoare, obiectivul este de a crea un sistem mai flexibil, bazat pe risc la
    nivelul UE și al statelor membre, care să permită identificarea rapidă și
    eficientă a potențialelor amenințări a spus Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu
    (PNL), vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European: Dosarul cuprinde absolut
    tot ceea ce înseamnă activitatea de certificare in industria pentru aviatie
    începând de la producția de avioane și elicoptere pana la binenteles operatorii
    aerieni. Aeroporturi, control de trafic. Dronele reprezintă un capitol din
    acest regulament in care s au introdus ceva lucruri noi in special vorbim
    despre securitate pentru ca securitatea cibernetica este din ce in ce mai
    importantă și faptul ca de acum înainte normele trebuie sa se bazeze pe risc.
    Dronele sunt o provocare după părerea mea pentru viitor pentru ca ele pot aduce
    foarte multe avantaje dar pot crea și suficiente probleme dacă ne referim la
    securitate la viața privată și bineînțeles la siguranța in aviatie de aceea
    este foarte bine ca am reușit sa ajungem la un acord privind norme europene.
    Dronele trebuiesc in primul rand construite conform normelor din aviatie astfel
    încât sa nu prezinte un pericol când zboară și in al doilea rand trebuie sa aibă
    toate mijloacele necesare pentru a nu interfera cu Aviația civila și in același
    timp mijloacele necesare pentru a nu crea probleme de securitate și probleme
    pentru viața privată. Va fi o provocare sa includem dronele in controlul de
    trafic general și in același timp sa evitam toate aceste probleme bineînțeles
    ca și in agricultura se pot utiliza drone pentru ca știți ca acum exista
    sisteme pentru identificarea zonelor de cultura care au nevoie de îngrășăminte
    sau care au nevoie de mai multă apa și aceste sisteme sunt montate pe drone
    care pot zbura plus împrăștierea de diverse lichide, plus supraveghere. Sunt
    foarte multe aplicații care pot fi dezvoltate de drone in sectorul agricol.




  • România şi securitatea cibernetică

    România şi securitatea cibernetică

    Membră a
    NATO din 2004 şi a Uniunii Europene din 2007, România este profund implicată,
    alături de celelalte ţări membre, în tot ceea ce ţine de politica de securitate.
    Într-un interviu pentru Radio România, ministrul român de Externe, Teodor
    Meleşcanu, a amintit că Bucureştiul acordă o atenţie specială strategiei
    globale de politică externă şi de securitate şi cooperării dintre Uniune şi
    Alianţa Nord-Atlantică: România
    este astăzi, nu doar un beneficiar al NATO, ci participă relevant la deciderea
    şi urmărirea obiectivelor aliate, fie că vorbim de consolidarea posturii de
    apărare şi descurajare a NATO pe flancul estic, în echilibru şi coerenţă între
    zonele nordică şi sudică, de găzduirea sistemului de apărare antirachetă, de
    contribuţiile foarte serioase pe care le-am avut în Afganistan, de sprijinul pe
    care îl oferim pentru securitatea cibernetică a Ucrainei. Creşterea bugetului
    Apărării la 2% din produsul intern brut în acest an ne-a întărit această
    credibiltiate şi pe plan internaţional. Avem de fixat şi de certificat aceste
    capacităţi în perspectiva summit-ului NATO din 2018.

    Reuniţi, în această săptămână, la Bruxelles, într-o şedinţă
    centrată pe eforturile de adaptare ale Alianţei la provocările Secolului XXI,
    miniştrii Apărării din ţările membre NATO au analizat, în principal, măsuri
    pentru îmbunătăţirea tranzitului trupelor aliate, atât peste Atlantic, cât şi
    în interiorul Europei, întărirea apărării cibernetice, programul de înarmare al
    Coreii de Nord, dar şi trimiterea de trupe suplimentare în Afganistan. NATO a
    decis constituirea a două noi comandamente care să-i întărească capacitatea de
    a interveni în sprijinul ţărilor aliate, mai ales cele europene, în
    eventualitatea unui conflict. Unul dintre acestea priveşte circulaţia în
    Atlantic, iar altul serveşte nevoile logistice ale NATO.

    Miniştrii au decis, pe
    de altă parte, să integreze mijloacele naţionale de apărare cibernetică cu cele
    ale Alianţei. Vom integra capabilităţile cibernetice naţionale în misiunile şi
    operaţiunile NATO, la fel cum am făcut-o cu capabilităţile convenţionale,
    precum navele, tancurile sau avioanele. Ele vor rămâne sub control naţional,
    dar vor fi integrate cu misiunile NATO,     a explicat şeful Alianţei, Jens
    Stoltenberg. Tema privind securitatea are o nouă dimensiune şi acest lucru este
    legat de securitatea cibernetică. Nicio ţară nu se poate descurca singură, de
    aceea şi în cadrul Comisiei Europene a fost propus un pachet de măsuri
    concrete, una dintre acestea fiind cadrul comun de certificare a produselor de
    securitate, a declarat, pe de altă parte, la Bucureşti, comisarul
    european pentru economie şi societate digitală, Mariya Gabriel. Pentru noi,
    acesta este un pas înainte, a declarat comisarul – pe de o parte, consumatorii trebuie să ştie la
    ce nivel de securitate răspunde un produs, pe de altă parte, dorim să aducem
    beneficii companiilor europene, un certificat care să fie recunoscut în
    întreaga UE, reducând sarcina administrativă şi financiară.

    Subiectul a fost
    dezbătut în cadrul unei conferinţe internaţionale având tema Noi provocări
    globale în domeniul securităţii cibernetice    , eveniment la care s-a pus accent
    pe potenţialul sectorului digital. În prezent, prea mult conţinut care
    circulă pe internet instigă la terorism sau radicalizare. 41% din conţinutul
    ilegal deja marcat nu este îndepărtat, iar 28% din acesta rămâne mai mult de 24
    de ore. Se ştie că cel mai puternic impact al acestor materiale este în primele
    două ore    , a adăugat oficialul european. Potrivit ministrului român
    delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, în fiecare an, costurile
    lipsei de protecţie online se ridică la 400 de milioane de dolari. Dacă nu
    reuşim să facem ceea ce ne-am propus în plan european, în plan naţional,
    costurile se pot ridica la 2,1 trilioane de dolari, ceea ce înseamnă costuri
    enorme şi care se vor răsfrânge asupra consumatorului, nu doar a companiilor, a
    administraţiei publice.

    România trebuie să se implice mai mult în crearea unei
    reale pieţe a securităţii cibernetice şi să-şi consolideze poziţia de lider
    regional în domeniu, a apreciat, la rândul său, ministrul comunicaţiilor,
    Lucian Şova. El a atras atenţia că cetăţenii, dar mai ales companiile, trebuie
    să conştientizeze şi pericolele, nu numai avantajele pe care le aduce schimbul
    rapid de informaţii pe internet. Lucian Şova: Trebuie să încurajăm mediul de
    afaceri să înţeleagă pericolele care se află la tot pasul din perspectiva
    cibernetică, pe de altă parte să contribuim în mod activ şi la crearea unei
    pieţe cinstite, corecte, care să funcţioneze şi să-şi aducă aportul la
    întărirea securităţii în acest domeniu.     Cifrele arată că până în 2020 vor fi
    4,1 miliarde de utilizatori de internet şi peste 26 de miliarde de dispozitive
    de reţea, practic de trei ori mai mult decât populaţia globală. În termeni
    economici, acest lucru înseamnă un mare plus la dezvoltarea europeană şi,
    implicit, cea globală. Estimările sunt că, până în 2020, sectorul digital poate
    aduce peste un trilion de dolari. Dar şi costuri. Iar statisticile arată că
    deja peste peste jumătate dintre companiile europene s-au confruntat cu un atac
    cibernetic.

  • România, vicecampioana Europei la securitate cibernetică

    România, vicecampioana Europei la securitate cibernetică

    Pentru a doua oară consecutiv, echipa României a ocupat locul al doilea la Campionatul European de Securitate Cibernetică din 2017, care s-a desfăşurat la Malaga, în perioada 30 octombrie — 3 noiembrie. Ţara gazdă, Spania, s-a clasat pe prima poziţie, iar Italia a completat podiumul pe locul al treilea.



    La campionat au mai participat echipe din Austria, Elveţia, Germania, Marea Britanie, Cipru, Suedia, Norvegia, Cehia, Grecia, Estonia, Lichtenstein şi Irlanda. Fiecare ţară participantă a fost reprezentată de câte o echipă formată din 10 concurenţi, împărţiţi în două categorii, 16-20 ani şi 21-25 ani.



    European Cyber Security Challenge este o inițiativă a ENISA (Agenţiei Europene pentru Securitate a Reţelelor şi a Informaţiilor), care își propune să dezvolte abilitățile tinerilor în domeniul securității cibernetice, precum și să le faciliteze contactul cu organizațiile din mediul privat care acționează în acest domeniu.


    Echipa României, participanţi şi antrenori


    ecsc-team-2017.png


    (Sursa foto: CERT-RO)



    Selecţia naţională



    Prima etapă a selecţiei lotului României a fost realizată online, în perioada 30 iunie – 2 iulie 2017. Etapa a fost organizată de Serviciul Român de Informaţii (SRI), Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO şi Asociaţia Naţională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), alături de Bitdefender, Orange, Microsoft, Check Point, eMag, Cisco şi Enevo Group.



    A doua sesiune de calificare a fost o selecţie on-site, care a cuprins exerciţii din domeniul securităţii aplicaţiilor web, atacului şi apărării cibernetice, criptografiei, analizei traficului de reţea, reverse engineering şi al prezentării publice.



    Pentru a veni în sprijinul echipei selecționate, organizatorii şi sponsorii naţionali au organizat sesiuni de training cu scopul de a creşte expertiza tehnică şi de a dezvolta spiritului de echipă al participanţilor.

  • Recomandări de securitate cibernetică pentru românii din diaspora

    Recomandări de securitate cibernetică pentru românii din diaspora

    Recomandările CERT-RO pentru românii din diaspora



    Octombrie este Luna Europeană a Securităţii Cibernetice şi în acest context am solicitat Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO informaţii utile românilor din diaspora.





    Unde şi cui se pot raporta incidentele de securitate cibernetică de către românii din diaspora?


    Regula în cazul notificării incidentelor de securitate spune că se raportează CERT-ului naţional pe teritoriul cărui s-a întâmplat incidentul. Spre exemplu, la CERT-RO se primesc notificări legate de adrese IP din România sau site-uri înregistrate în România (.ro) Astfel, dacă persoana care doreşte să raporteze un incident cibernetic se află în statul X, aceasta trebuie notifice CERT-ul corespondent statului în care se află.



    CERT-RO precizează că problema utilizatorilor este de obicei mai complexă, întrucât nu este totdeauna clară diferența dintre Cybercrime și Cybersecurity, respectiv între un incident de securitate şi o faptă penală, diferenţă ce duce la destinatari diferiţi ai sesizării (CERT vs. Poliţie). De regulă, instituția primitoare va analiza sesizarea şi va explica/răspunde petentului, redirecţionându-l.



    Dacă nu reușesc să stabilească un contact cu CERT-ul din ţara în care se află sau nu stăpânesc limba îndeajuns încât să ofere o explicație coerentă a ceea ce s-a întâmplat, CERT-RO îi poate ajuta pe românii din diaspora cu sfaturi şi îndrumări, folosind datele de contact.


    Mircea“Încercăm să ajutăm cât mai mulţi utilizatori, mai ales în ceea ce priveşte conştientizarea cu privire la ameninţările de securitate cibernetică. Totodată, ne dorim să facem utilizatorul obişnuit să realizeze că domeniul acesta al securităţii informaţiei nu este inaccesibil publicului larg şi că adoptarea unui comportment de securitate minimal ar reduce semnificativ pericolele în cazul utilizatorului obişnuit”, a declarat Mircea Grigoraş, director general interimar CERT-RO.




    Informaţii despre organizaţiile de tip CERT, la care pot românii raporta incidentele de securitate cibernetică în funcţie de ţara în care se află, sunt disponibile pe FIRST, Trusted Introducer sau pe site-ul ENISA.




    Octombrie – Luna Europeană a Securităţii Cibernetice



    Luna Europeană a Securităţii Cibernetice (European Cyber Security Month – ECSM) este o campanie care se desfăşoară la nivel european pentru promovarea securităţii cibernetice în rândul cetăţenilor, cu scopul conştientizării ameninţărilor de la un click distanţă atunci când aceştia utilizează internetul la locul de muncă sau acasă.



    Campania denumită pe scurt #CyberSecMonth este organizată de autorităţile europene competente în domeniu – Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiei (ENISA) şi Directoratul General pentru rețele, conținut și tehnologie în domeniul comunicațiilor (DG CONNECT).



    Harta interactivă cu acţiunile dedicate #CyberSecMonth


    src=http://devrri.freshlemon.ro/wp-content/uploads/2023/10/harta1.jpg


    Peste 400 de activități de promovare a siguranței online au loc în 33 de ţări: conferințe, ateliere, sesiuni de instruire, summituri, prezentări generale pentru utilizatori si campanii online.



    Campania din 2017 se va concentra asupra securității cibernetice la locul de muncă și acasă, guvernanță și protecția vieții private, a datelor și a dezvoltării competențelor specific domeniului.




    CERT-RO — coordonator naţional



    Campania de conştientizare a securităţii cibernetice este coordonată la nivel naţional de Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO, care şi-a unit forţele alături de comunitatea de specialişti pentru a promova împreună activităţile care au loc în această perioadă.


    Luna Europeană a Securităţii Cibernetice este principala campanie de awareness pe acest subiect din Uniunea Europeană şi se află la cea de-a 5 a ediţie. CERT-RO a participat în calitate de coordonator naţional, încă de la proiectul pilot din 2012.


    “An de an, organizatorii campaniei derulează propriile acţiuni și promovează evenimentele partenerilor privaţi sau instituţionali, cărora le mulţumesc cu aceasta ocazie pentru implicarea lor. Subiectele vizează creşterea gradului de conştientizare cu privire la ameninţările din mediul online”, a precizat Mircea Grigoraş, director general interimar CERT-RO.



    Oficialii europeni responsabili cu securitatea cibernetică, la Bucureşti



    Evenimentul fanion organizat de CERT-RO este Conferința Internațională “The New Global Challenges in Cyber Security”, aflată la cea de-a 7-a ediţie, care va şi încheia seria acţiunilor din Luna europeană a securității cibernetice. Anul acesta vor fi peste 50 de speakeri, dintre care mai bine de jumătate sunt parteneri internaționali, atât din mediul instituțional cât și din mediul privat, care vor prezenta cele mai recente tipuri de amenințări și soluții de securitate.



    Comisarul european pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, şi oficiali NATO, Europol şi ENISA vor da startul discuţiilor care vor genera polul de interes pentru cyber security la Bucureşti. Mai multe informaţii despre acest eveniment aflaţi pe site-ul cert.ro/certcon7.



    Puteţi urmări informaţiile despre desfăşurarea campaniei pe site-ul cert.ro şi pe reţelele de socializare – Facebook, Twitter, Instangram, YouTube sau LinkedIn.


    Acţiunile de conştientizare au acoperire internațională şi în Statele Unite, prin cele două campanii: Luna Națională de Conștientizare a Securității Cibernetice și Campania Națională de Conștientizare în domeniul Securității Cibernetice – Opriți-vă. Gândiți-vă. Conectați-vă.

  • Alertă CERT-RO: Viruşi prin Facebook Messenger

    Alertă CERT-RO: Viruşi prin Facebook Messenger

    Alertă CERT-RO



    Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO a transmis o alertă în privinţa unui virus care se răspândeşte prin reţeaua de chat instant Facebook Messenger.





    Utilizatorii sunt sfătuiți să ignore astfel de mesaje și să evite accesarea link-urilor sau documentelor primite din surse necunoscute, prin intermediul canalelor de comunicare.





    Campania utilizează mai multe forme de malware, iar utilizatorii sunt expuşi la o serie de riscuri precum: divulgarea istoricului de navigare (browsing history) către atacatori, interceptarea de credențiale pentru diferite platforme web, instalarea altor forme de malware fără cunoștinţa acestora sau includerea în lanțul de distribuire a mesajelor malițioase către prieteni.



    Modul de acţiune



    Campanie de răspândire a virusului rulează prin intermediul unor mesaje care îi îndeamnă pe aceștia să acceseze un link (URL) către un așa zis video al unui prieten. Accesarea link-ului respectiv duce către o pagină, care pare a fi un film ce poate fi rulat de către utilizator, găzduită într-una din platformele Google Drive sau Google Docs şi folosind un URL prescurtat prin platforma BIT.LY.



    Pentru a spori curiozitatea şi încrederea utilizatorilor, mesajul este personalizat fiecărui prieten în parte, iar pagina filmului afișează o imagine de tip preview preluată de pe pagina de Facebook a prietenului care a trimis mesajul.



    Odată apasăt butonul Play” pentru a rula filmul, utilizatorul este direcționat către o platformă web care citește datele relevante despre sistemul acestuia (sistem de operare, browser etc.) și utilizează aceste informații pentru a-l direcționa în final către o pagină care servește o formă de malware dedicată sistemului pe care îl foloseşte.



    Spre exemplu, dacă utilizatorul folosește browser-ul Google Chrome, va fi direcționat către o extensie de browser malițioasă, sub pretextul că trebuie să instaleze acea extensie pentru a putea viziona clipul.



    Reacţie şi remediere



    CERT-RO sfătuieşte utilizatorii să ignore astfel de mesaje și să evite accesarea link-urilor sau documentelor primite din surse necunoscute, prin intermediul canalelor de comunicare precum: email, SMS, Facebook Messenger, Whatsapp și altele asemenea.


    De asemenea, se recomandă o foarte mare atenție la instalarea extensiilor pentru browser, în condițiile în care în ultima perioadă a fost înregistrată o plajă foarte mare de extensii malițioase.


    În cazul în care știți sau bănuiți că sunteți victima acestei campanii malware, CERT-RO vă recomandă:



    – verificați extensiile de browser și dezinstalați-le pe cele care nu le folosiți (sau nu știți ce sunt sau par suspecte);

    – utilizați o soluțe antivirus/antimalware pentru a scana sistemul și pentru a elimina eventualele aplicații malițioase/suspecte identificate;

    – verificați dacă ați trimis astfel de mesaje prietenilor. În cazul în care ați făcut-o, avertizați-i să nu acceseseze respectivele mesaje.

  • Recomandări pentru siguranţa pe internet în orice călătorie din vacanţă

    Recomandări pentru siguranţa pe internet în orice călătorie din vacanţă

    Sezonul vacanțelor de vară este perioada în care mulți oameni călătoresc departe de casă și folosesc mai mult decât oricând tehnologia şi comunicaţiile pentru a ține legătura cu familia și prietenii, pentru a afla ştirile de acasă sau pentru a se distra cu filme, jocuri şi muzica online. Toate acestea sunt mult mai accesibile acum oriunde în Europa şi datorită eliminării tarifelor de roaming.



    Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene şi responsabil pentru Piața unică digitală, atrage atenţia asupra infracţionalităţii cibernetice crescute din ultima vreme face o serie de recomandări în privinţa unei igiene cibernetice de bază.


    Hackerii caută să exploateze orice vulnerabilitate, pentru a ataca, controla și abuza de datele dumneavoastră sau de contul dvs. bancar. Cu o serie de măsuri simple, vă puteţi proteja să nu deveniţi victimele infractorilor din mediul online:



    – schimbați-vă parolele și folosiți unele mai complicate. În plus, nu folosiți aceeași parolă pentru toate conturile;


    – faceți o copie de rezervă a datelor importante înainte de a pleca în vacanță;

    – încercați să nu accesați online conturile bancare atunci când călătoriți și, în special, atunci când sunteți conectați la o rețea Wi-Fi publică;

    – actualizați telefonul mobil sau tableta cu cele mai recente aplicații de securitate — sistemele fără astfel de aplicații reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc în atacurile cibernetice;

    – verificaţi originea şi comentariile aplicaţiilor înainte de a le descărca pe dispozitivele mobile;


    – evaluaţi solicitările de acces ale aplicaţiei la funcţiile dispozitivului dvs. şi evitaţi să descărcaţi aplicaţii lansate recent sau care au puţini utilizatori;


    – pentru conectarea online la informaţiile bancare sau la informaţii oficiale, accesaţi doar site-uri securizate de tipul HTTPS;

    – nu faceţi plăţi online pe site-uri necunoscute care nu folosesc aplicaţii securizate;


    – protejaţi copiii de conţinutul dăunător şi de riscurile de a fi abuzați în mediul online. Un instrument accesibil și distractiv, pentru părinți și copii deopotrivă, este aplicația numită Happy Onlife, care promovează conștientizarea și competențele în materie de securitate online, atât în rândul copiilor, cât și al adulților.



    Alte sfaturi generale sunt oferite şi de către ENISA, Agenția UE pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, prin intermediul unor postere educaționale produse anual în cadrul campaniei “Luna europeană a securității cibernetice” – ce are loc în fiecare an în octombrie.



    În România, CERT-RO este promotorul campaniei ENISA, menită să sensibilizeze publicul în ceea ce privește amenințările cibernetice, să promoveze securitatea cibernetică și să ofere resurse de protecție cetățenilor și companilor în mediul online. De asemenea, puteţi sesiza un incident cibernetic la adresa de email alerts@cert.ro.

  • Atac cibernetic fără precedent

    Atac cibernetic fără precedent


    Atacul fără precedent care a făcut, vineri, mai mult de 200 de mii de victime în peste 150 de ţări, alimentează temerile unei “cyberchaos”, spun experţii în materie de securitate cibernetică, care se tem de o revenire a virusului într-o nouă variantă. Cele mai multe victime sunt organizaţii şi companii, din Rusia până în Spania, din Mexic până în Vietnam, sute de mii de computere, cele mai multe în Europa, fiind infectate cu un virus care exploatează o vulnerabilitate a sistemului Windows.



    Fişierele blocate prin acest virus pot fi deblocate doar în urma plătirii unei răscumpărări de 300 de dolari (275 de euro) în monedă virtuală, Bitcoin, fapt ce îngreunează monitorizarea tranzacţiei în vederea identificării hackerilor. O parte dintre cei afectaţi au făcut deja această plată, dar experţii şi autorităţile îndeamnă să nu se dea curs acestor solicitări pentru a nu fi încurajate astfel de practici, cu atât mai mult cu cât nu există nicio garanţie că devirusarea va fi făcută. Specialiştii le-au recomandat, de asemenea, posesorilor de calculatoare să îşi actualizeze sistemele de operare, să folosească un sistem antivirus şi, dacă au informaţii importante sau sensibile, să le pună pe un dispozitiv de stocare extern.



    Rusia s-a numărat între ţările cele mai afectate – i-au fost atacate sistemele informatice de la unele bănci, compania de căi ferate, Ministerul de Interne şi cea mai mare companie de telefonie mobilă. Banca centrală rusă a calificat atacul drept “masiv”, însă a precizat că nu au fost compromise niciun fel de date. Serviciul britanic de sănătate a căzut, de asemenea, victimă, confruntându-se cu situaţia de a anula chiar realizarea unor operaţii. Pe lista victimelor atacului cibernetic se mai regăsesc gigantul american de curierat FedEx şi compania feroviară publică germană. Potrivit specialiştilor de la Kaspersky – companie de software care produce programe de securitate -, România se numără între cele mai afectate 10 ţări, fiind vizate servere, instituţii, dar şi Uzinele Dacia de la Mioveni, deţinute de compania Renault, unde activitatea a fost, temporar, întreruptă parţial.



    Programat cu mult timp înainte de atacul de vineri, un exerciţiu naţional live de securitate cibernetică este în aceste zile în desfăşurare în România, prin intermediul Centrului Naţional Cyberint. Exerciţiul are ca obiective exersarea şi evaluarea modului de gestionare a incidentelor cibernetice, răspunsul la acestea la nivel operaţional, tactic şi strategic, asigurarea unui nivel de securitate corespunzător la nivelul infrastructurilor cibernetice, precum şi optimizarea procesului de cooperare între instituţii în vederea identificării şi limitării impactului unor incidente de acest tip.


  • Cooperare militară UE-NATO

    Cooperare militară UE-NATO

    Consolidarea
    colaborării cu NATO este unul din pilonii de bază ai pachetului complex pentru
    apărare al Uniunii Europene. În acest context, Comisia Europeană a propus, în
    decembrie anul trecut, crearea unui fond european pentru apărare, creşterea
    investiţiilor în cercetare în domeniul apărării şi chiar consolidarea pieţei
    interne în domeniul apărării. Iar liderii europeni şi NATO au adoptat deja o
    listă de 40 de propuneri concrete, mergând de la securitate cibernetică până la
    apărare maritimă.

    Recent, miniştrii de externe şi ai apărării din Uniunea
    Europeană au anunţat sprijinul tuturor statelor membre pentru consolidarea
    dimensiunii de securitate şi apărare a Uniunii Europene. Această consolidare
    urmează să se realizeze inclusiv printr-o cooperare mai
    strânsă în domeniul planificării apărării, aşa cum s-a hotărât la summitul din septembrie 2016,
    de la Bratislava. Noile eforturi au condus la decizia înfiinţării unui centru
    pentru planificarea şi coordonarea misiunilor militare care nu au caracter
    executiv. În acest moment, Uniunea Europeană are trei astfel de misiuni: în Somalia,
    Africa centrală şi Mali. Intenţia principală vizează îmbunătăţirea capacităţii
    de reacţie cu o consolidare a colaborării cu NATO.

    După Conferinţa de securitate de la München, statele Uniunii
    Europene au fost tot mai convinse că ar trebui să pună în comun o armată
    proprie, care să fie un pilon al alianţei transatlantice, un fundament pentru
    structura NATO, a amintit la Radio România, analistul militar Alexandru Grumaz: Europa trebuie să-şi construiască această armată
    pilot în jurul acestui stâlp de coeziune care este NATO. Deci, putem să facem o
    armată europeană în condiţiile în care avem această armată pilot în jur. Trebuie să acceptăm faptul că în această Europă
    lanţul de crize şi conflicte din vecinătatea apropiată a Europei reprezintă o
    nouă normalitate. Deci aceste lucruri sunt, au devenit o normalitate:
    imigraţia, Ucraina… tot ce se întâmplă în jurul acestei periferii a devenit
    deja normalitate. Şi statele din vecinătatea estică, cele care au acorduri de
    asociere cu Uniunea Europeană, şi-au pierdut treptat motivaţia – vedem Moldova,
    vedem Ucraina, deoarece beneficiile care au fost promise pentru aceste state nu
    s-au concretizat.

    Secretarul
    general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a salutat toate eforturile Europei în
    domeniul apărării şi mai ales faptul că, după mulţi ani de tăieri bugetare,
    statele membre au înţeles că trebuie să îşi mărească investiţiile în apărare.
    România, membră a NATO din 2004, se numără între ţările care şi-au sporit
    alocările pentru apărare, în bugetul din 2107 an ridicând acest procent la 2%. Între
    timp, pe teritoriul României au fost modernizate mai multe poligoane militare,
    iar zonele de instruire găzduiesc exerciţii militare de amploare. În acelaşi
    timp, militari români sunt prezenţi la diferite aplicaţii în afara graniţelor
    ţării. În ultimii doi ani, atât la nivelul Alianţei, cât şi la cel al
    dimensiunii naţionale de apărare au avut loc cele mai mari aplicaţii militare
    după încheierea războiului rece, Armata României fiind implicată cu trupe în
    majoritatea exerciţiilor organizate de NATO sau de SUA.

    Liviu Mureşan, preşedinte
    executiv al Fundaţiei Eurisc, analizează problematica securităţii din perspectivă
    internă şi externă: Noua abordare a problematicii de securitate şi apărare a
    României este deosebit de complexă şi presupune nu numai discuţii la nivelul
    autorităţilor, dar şi un dialog mult mai amplu. Dialog amplu cu sectorul
    privat, inclusiv – mă refer la industria de apărare, acele unităţi care pot să
    presteze nişte performanţe care să le facă compatibile cu programele de dotare.
    Şi în acelaşi timp, o discuţie de principiu în legătură cu Armata României în
    anul 2017. Perspectiva internaţională, însă, cred că ne obligă la dialog nu
    numai intern, ci şi internaţional. Să nu uităm că sunt nişte lucruri care se
    întâmplă în ultimele săptămâni şi se vor întâmpla în perioada imediat
    următoare, în legătură cu clarificarea relaţiilor între marii actori şi anume,
    noua Administraţie Trump este într-un proces de clarificare a relaţiei cu
    Rusia. Şi în funcţie de această clarificare vom avea, probabil, o resetare a
    acestor relaţii, inclusiv la nivel de NATO, Rusia şi aşa mai departe. Iar în
    acest context, o dată cu plecarea Marii Britanii, care ridică semne de
    întrebare atât pentru UE, cât şi mai ales pentru Marea Britanie, de reaşezare a
    responsabilităţilor şi a noilor de tipuri de colaborare care trebuie introduse.
    În al doilea rând, aş vrea să înţelegem că aceste definiri de poziţii nu sunt
    definitive. Deci, şi marile puteri îşi reaşează poziţiile pe tabla de şah, în
    funcţie de modul în care descoperă vulnerabilităţi sau slăbiciuni pentru
    cealaltă parte.     Aşa încât, mai spune Liviu Mureşan, va trebui să urmărim cu
    mare atenţie şi România, dar şi NATO şi UE, precum şi ceea ce se gândeşte la
    Moscova.

  • Jurnal românesc – 18.03.2016

    Jurnal românesc – 18.03.2016

    România are nevoie de o lege a securităţii
    cibernetice, întrucât acest spaţiu este folosit, tot mai
    des, pentru promovarea unor interese economice, politice şi ideologice.
    Este concluzia dezbaterii care a avut loc, joi, la Palatul Parlamentului,
    organizată de Comisia pentru Afaceri Europene din Camera Deputaţilor, în
    colaborare cu Ambasada Olandei la Bucureşti. Directorul Serviciului de
    Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a subliniat că, la nivel global,
    frecvenţa, amploarea, complexitatea şi gravitatea atacurilor de tip cibernetic
    au crescut, concomitent cu diversificarea ţintelor acestora.




    Românii plătesc mai mult cu cardul şi mai
    puţin cu bani gheaţă la cumpărături. Potrivit preşedintelui executiv al
    Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, în ultimul trimestru al anului
    trecut s-a constatat o dinamică mai mare a plăţilor la POS la comercianţi
    faţă de cea înregistrata de retragerile de numerar de la bancomat. In ultimele
    trei luni ale anului 2015, plăţile cu cardurile la POS-uri au avut o creştere
    spectaculoasă, valoarea lor fiind de 7,5 miliarde lei, în creştere cu 16% faţă
    de trimestrul anterior, în timp ce retragerile de numerar la bancomate s-au
    majorat cu doar 3,7%.




    Zeci de universităţi de top din întreaga lume
    îşi prezintă, la Bucureşti, oferta pentru tinerii români care vor să studieze în străinătate.
    Cei interesaţi pot afla informaţii despre programele de studiu, modul de
    înscriere, sistemul de burse, chiar de la reprezentanţii instituţiilor de
    învăţământ superior. În fiecare an, mii de tineri români îşi pun această
    întrebare şi aprope 6 mii dintre ei aleg să studieze la o universitate din
    străinătate. Ei îşi conturează opţiunea după discuţii cu reprezentanţii
    instituţiilor de învăţământ superior, cu studenţii sau cu
    absolvenţii români ai universităţilor respective. Anul acesta, peste 90 de
    universităţi de top din Europa, Statele Unite, Asia sau Australia vor oferi
    informaţii despre taxele de şcolarizare, posibilităţi de finanţare, programele
    disponibile şi procesul de înscriere.






    Peste 2,2 milioane de turişti străini au
    venit în România anul trecut şi au
    cheltuit aproape 1,3 miliarde de euro. Conform Institutului Naţional de
    Statistică, principalele motive ale vizitelor au fost afacerile şi deplasările
    de ordin personal. În aceeaşi perioadă, în Bulgaria au fost înregistraţi între
    9,3 şi 9,5 milioane de turişti străini, potrivit institutului de specialitate
    de la Sofia. Un număr similar de vizitatori străini a avut şi Ungaria, în 2015.




    Matematicianul Solomon Marcus, membru al
    Academiei Romane, decedat, joi, la vârsta de 91 de ani, a fost profesor la
    Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti şi este autorul a
    numeroase studii interdisciplinare şi cărţi ce privesc utilizarea matematicii
    în lingvistică, în analiza teatrală, precum şi în ştiinţele naturale şi
    sociale. În domeniul educaţiei, Solomon Marcus a pledat pentru noi programe
    şcolare, pentru un alt fel de relaţie între profesor şi elev sau student,
    precum şi pentru introducerea spiritului critic şi a elementului ludic în
    procesul de învăţare. Marea dramă pe care o trăieşte sistemul nostru
    educaţional, scrie Solomon Marcus într-un studiu, este că nu poate să dea seamă noilor generaţii de marile
    spectacole ale cunoaşterii pe care le-a dezvăluit secolul al XX-lea şi, în bună
    măsură, secolul al XIX-lea. Într-un mesaj postat pe Facebook, preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a afirmat că
    performanţa ştiinţifică a academicianului Solomon Marcus şi devotamentul
    acestuia pentru construirea unui sistem educaţional centrat pe nevoile reale
    ale celui care învaţă reprezintă un model la care ne putem raporta cu toţii.

  • Jurnal românesc – 13.05.2015

    Jurnal românesc – 13.05.2015

    Proiectul unor
    liceeni de la Liceul Teoretic Carmen Sylva din Eforie Sud a fost
    premiat cu argint la o olimpiadă de invenţii care a avut loc în oraşul american
    Houston, în perioada 5-10 mai. Proiectul intitulat Utilizarea dronelor în
    prevenirea incendiilor de vegetaţie constă în elaborarea unui hexacopter
    (dronă) dotat cu senzori, care înregistrează date referitoare la temperatura,
    umiditatea aerului, detectând prezenţa fumului şi a flăcărilor. Datele sunt
    transmise la sol şi stocate pe un calculator, iar pe baza lor se pot preveni şi
    localiza incendiile de vegetaţie. În competiţie au fost înscrise peste 400 de
    proiecte, susţinute de elevi din 67 de state. Proiectele au fost evaluate de
    325 de juraţi, în două sesiuni.






    Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Conferinţa
    Episcopilor din România şi Secretariatul de Stat pentru Culte au semnat
    recent un protocol care vizează predarea disciplinei religieîn învăţământul preuniversitar de
    stat, respectiv organizarea învăţământului teologic catolic(cultul romano-catolic de limbă
    română, romano-catolic de limbă maghiară şi greco-catolic).
    Documentul a fost semnat de ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, ÎPS Ioan
    Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti şi Preşedinte al Conferinţei
    Episcopilor din România şi Secretarul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi.Protocolul
    este similar în materie de prevederi, drepturi şi obligaţii cu cele semnate de
    Ministerul Educaţiei şi Biserica Ortodoxă Română (2014), Sinodul Bisericii
    Reformate din România şi Biserica Unitariană din Transilvania (2015). În
    spiritul deschiderii şi al angajamentelor asumate public, Ministerul Educaţiei
    va semna parteneriate de colaborare în domeniul învăţământului cu toţi reprezentanţii
    cultelor oficial recunoscute în România.












    România şi-a
    propus să devină lider regional în domeniul securităţii cibernetice, iar un
    prim pas a fost organizarea la Bucureşti, în aceste zile, a unui summit în
    domeniu. La reuniune au participat specialişti din state europene şi din SUA.
    Evenimentul, organizat de Ministerul pentru Societatea Informaţională împreună
    cu Departamentul Comerţului al SUA, a reunit companii şi oficiali
    guvernamentali, specialişti în domeniul securităţii cibernetice din mediul public
    şi privat din state balcanice, central-europene şi baltice, Rep. Moldova,
    Ucraina, Statele Unite şi România. Participanţii şi-au prezentat politicile în
    domeniul securităţii cibernetice şi au abordat teme precum ameninţările şi
    vulnerabilităţile cibernetice, încercând totodată să identifice oportunităţi
    pentru colaborare internaţională şi regională şi să facă schimb de bune
    practici în domeniu.






    Conform raportului
    de date statistice pentru anul trecut, utilizatorii de telefonie mobilă din
    România au vorbit în total 67 de miliarde de minute (echivalentul a aproximativ
    127.473 de ani), cu 5% mai mult faţă de anul 2013. Astfel, anul trecut s-a
    vorbit cu 40% mai mult către alte reţele mobile, iar consumul de voce în
    roaming a crescut cu 53%. În schimb, traficul de voce realizat de utilizatorii
    de telefonie fixă a scăzut la 4,5 mili­arde de minute, cu 10% mai puţin decât
    în anul 2013. Datele arată că traficul iniţiat din reţelele de telefonie mobilă
    a înregistrat în anul 2014 creşteri pe aproape toate segmentele, cele mai
    importante fiind în cazul traficului internaţional (+76%) şi al traficului
    către alte reţele de telefonie mobilă (+40%). Creşterile au avut loc urmare a
    intervenţiei Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în
    Comunicaţii pe piaţă, prin reglementarea valorii maxime a tarifelor de
    terminare a apelurilor în reţelele mobile, de la 1 aprilie 2014.

  • România şi securitatea cibernetică

    România şi securitatea cibernetică

    Caracterizat prin lipsa
    frontierelor, dinamism şi anonimat, spaţiul cibernetic generează oportunităţi de dezvoltare a
    societăţii informaţionale bazate pe cunoaştere, dar şi riscuri de ordin
    individual, statal sau transfrontalier. Cu alte cuvinte, pe lângă beneficiile
    incontestabile pe care informatizarea le aduce societăţii moderne, aceasta o şi
    poate vulnerabiliza serios.

    Un exemplu de dată recentă este grăitor: la
    jumătatea lunii aprilie, cunoscutul post francofon de televiziune TV5 Monde,
    ale cărui programe sunt difuzate în peste 200 de ţări din întreaga lume, inclusiv
    în România, a fost ţinta unui atac cibernetic, fără precedent în istoria
    televiziunii. TV5 Monde şi-a suspendat mai multe ore programul obişnuit, după
    ce a fost victima militanţilor auto-proclamatului Stat islamic, care i-au
    blocat, totodată, website-ul şi reţelele sociale.

    Prin urmare, în viziunea
    României, asigurarea securităţii spaţiului cibernetic trebuie să constituie o
    preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, mai ales la nivel
    instituţional. Reuniţi la Bucureşti în cadrul unui summit, reprezentanţi a 17 state din Europa Centrală şi de
    Sud-Est, membre sau ne-membre ale Uniunii Europene şi NATO, şi-au prezentat
    politicile în domeniul securităţii cibernetice şi au încercat să identifice
    oportunităţile de colaborare regională şi internaţională. Potrivit
    ministrului de externe, Bogdan Aurescu, Bucureştiul doreşte să obţină prin
    reuniunea de la Bucureşti o mai bună cooperare în regiune, dar şi un real
    schimb de date.

    Bogdan Aurescu: Cooperarea va fi cu adevărat
    eficientă numai în măsura în care toţi participanţii vor fi dispuşi să împărtăşească
    informaţiile pe care le au. În ce priveşte incidentele de securitate,
    schimburile de date între statele membre până acum se desfăşoară doar pe baze
    informale sau în cadrul unor schimburi bilaterale reglementate, iar exerciţiile
    din domeniul securităţii cibernetice sunt încă într-un stadiu embrionar.

    Scopul României este să devină un lider regional în domeniul securităţii
    cibernetice, pe care să o dezvolte împreună cu Statele Unite – a spus şi
    premierul Victor Ponta. De altfel, aşa cum puncta adjunctul secretarului pentru
    comerţ, Bruce Andrews, România s-a dovedit a fi un lider în tehnologia informaţiei
    prin specialiştii săi, româna fiind a doua limbă, după engleză, care se vorbeşte în birourile
    Microsoft.

    Apoi, un alt exemplu de succes îl reprezintă compania românească
    Bitdefender, care a lansat o soluţie revoluţionară de securitate cibernetică. Or, în acest context, în cadrul unei întrevederi
    Ponta-Andrews, s-a convenit organizarea, în cadrul structurilor Parteneriatului
    Strategic România-SUA, a unui Grup de lucru privind securitatea cibernetică.
    Mai mult! Potrivit lui Bruce Andrews, trei companii
    americane de IT au în plan dezvoltarea de afaceri în Europa Centrală şi de
    Sud-Est, inclusiv în România.

  • Jurnal românesc – 7.05.2015

    Jurnal românesc – 7.05.2015

    Trei muzee din
    Suceava, Cernăuţi (Ucraina) şi Bălţi (Republica Moldova) au fost dotate cu
    echipamente IT şi aparate de control al microclimatului prin proiectul
    transfrontalier Să ne păstrăm trecutul pentru a crea viitorul, derulat de
    Muzeul Bucovinei în parteneriat cu Muzeul Regional de Arhitectură Populară şi
    Trai din Cernăuţi şi cu Muzeul de Istorie şi Etnografie Bălţi. Proiectul
    european, în valoare de peste 200.000 euro, început în noiembrie 2013, a ajuns
    la final. Activităţile proiectului au
    vizat schimburi de experienţă la care au participat gestionarii de colecţii de
    patrimoniu cultural din cele trei muzee, precum şi ateliere de lucru în
    domeniul conservării desfăşurate la Suceava, Bălţi şi Cernăuţi. Au fost achiziţionate
    42 de echipamente IT, 44 de aparate de măsurare şi control al condiţiilor de
    microclimat din depozitele de colecţii, dar şi un sistem informatic de
    digitalizare şi gestiune a patrimoniului muzeal. Totodată, au fost digitalizate
    peste 57 de mii de piese de patrimoniu şi au fost monitorizate peste 34 de mii
    de obiecte de patrimoniu aflate în 24 de depozite de colecţii ale celor trei
    muzee partenere. Pentru promovarea patrimoniului cultural al celor trei muzee
    au fost editate patru tipuri de cataloage, distribuite gratuit în cadrul expoziţiilor
    temporare organizate succesiv în cele trei oraşe şi a fost elaborat şi tipărit
    un ghid de bune practici privind protejarea patrimoniului cultural mobil.



    România a participat, în perioada 3-6 mai, cu 25 de
    producători la târgul internaţional TuttoFood de la Milano, reuniţi sub un
    pavilion naţional finanţat de Ministerul Economiei prin Departamentul de Comerţ
    Exterior şi Relaţii Internaţionale, în baza programului de promovare a
    exportului. Potrivit Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR),
    producătorii au prezentat carne şi preparate din carne, preparate din peşte,
    conserve, produse de panificaţie, patiserie şi dulciuri, nuci şi fructe
    confiate, sucuri şi ape minerale sau bere. Conform statisticilor, anul 2014 a
    reprezentat cel mai ridicat nivel al exporturilor româneşti de produse
    agroalimentare, depăşindu-se pragul de 5,57 miliarde euro, ceea ce reprezintă o
    pondere de 10,62% din totalul exporturilor naţionale.Creşterea faţă de anul 2013 cu 5,47% a
    exportului de produse agroalimentare româneşti menţine sectorul pe poziţia a
    treia în structura de export a României, după industria constructoare de maşini
    şi la o diferenţă foarte mică de industria textilă şi a pielăriei. Următoarea
    manifestare expoziţională la care vor participă producătorii români de alimente
    va fi la Amsterdam, în perioada 19-20 mai.




    Nava companiei daneze
    de transport maritim Maersk, sub pavilionul Insulelor Marshall, care a fost
    interceptată de Iran pe 28 aprilie, este liberă să părăsească ţara, a anunţat,
    joi, agenţia oficială Irna, citata de AFP. Miercuri, MAE iranian a anunţat că
    cei 24 de membri ai echipajul cargoului nu sunt vizaţi de sechestrarea navei,
    sunt liberi şi beneficiază de ajutor consular. Potrivit televiziunii de stat
    iraniene, membrii echipajului provin din ţări precum Bulgaria, de unde este
    căpitanul, Myanmar, Marea Britanie şi România. Ministerul de Externe al
    României a anunţat, pe 29 aprilie, că la bordul navei, reţinută în Golful
    Persic de autorităţile iraniene ca urmare a unui litigiu comercial, se află
    patru cetăţeni români.




    17 state din Europa
    Centrală şi de Sud-Est, membre sau non-membre ale UE şi NATO, vor participa,
    luni şi marţi, la Summitul Regional de Securitate Cibernetică de la Bucureşti.
    Evenimentul, organizat de Ministerul pentru Societatea Informaţională împreună
    cu Departamentul american al Comerţului, va reuni companii şi oficiali
    guvernamentali, specialişti în domeniul securităţii cibernetice din mediul
    public şi privat din state din Europa Centrală şi de Sud-Est, Statele Unite ale
    Americii şi România. Participanţii vor prezenta politicile în domeniul
    securităţii cibernetice şi vor aborda tematici precum ameninţările şi
    vulnerabilităţile cibernetice, încercând totodată să identifice oportunităţi
    pentru colaborare internaţională şi regională şi să facă schimb de bune
    practici în domeniu.

  • Românii şi securitatea cibernetică

    Românii şi securitatea cibernetică

    Camera Deputaţilor a respins legile de tip Big Brother privind comunicaţiile electronice şi legea privind securitatea cibernetică a României, ajunse la reexaminare după deciziile Curţii Constituţionale. Ambele proiecte de lege aveau raport pentru respingere, iar în aceste condiţii votul deputaţilor era unul cu rezultat aşteptat.



    Subiectul este unul controversat, soldat deja cu demisia, în luna ianuarie, a lui George Maior, după opt ani la şefia SRI. Maior a vorbit atunci despre necesitatea adoptării legilor Big Brother, cu atât mai mult în actualul context geopolitic de securitate, actele normative fiind indispensabile pentru că acţionează pentru protejarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Lipsa acestora, mai spunea Maior, creează, în România, un vid legislativ unic în ultimii 25 de ani, periculos pentru securitatea cetăţenilor.



    Criticată vehement de societatea civilă şi adoptată în decembrie de Parlament, legea privind securitatea cibernetică a României a fost declarată neconstituţională o lună mai târziu, judecătorii admiţând astfel sesizarea facută de un grup de parlamentari liberali, de opoziţie, care au atras atenţia că actul normativ încalcă dreptul la viată privată în spaţiul virtual.



    Pe lângă lipsa avizului CSAT, judecătorii constituţionali au constatat că respectiva lege încalcă mai multe dispoziţii ale Constituţiei, între care pe cele referitoare la accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil, dreptul privind viaţa intimă, familială şi privată, dreptul referitor la secretul corespondenţei. Alte două legi din aşa-numitul pachet Big Brother, fuseseră, anterior, respinse de Curtea Constituţională: cea privind obligaţia furnizorilor de telefonie şi internet de a reţine 6 luni datele utilizatorilor şi cea privind obligaţia de a solicita datele personale utilizatorilor de cartele telefonice prepay şi de reţele Wi-Fi.



    Criticii legii privind securitatea cibernetică s-au plâns că ea ar permite accesul serviciilor şi procurorilor la datele oricărui sistem informatic, susceptibil că este implicat într-o activitate ilegală, fără un mandat emis de o instanţă, ci doar pe baza unei solicitări motivate.



    De cealaltă parte, susţinătorii au argumentat că legea nu s-ar aplica simplilor cetăţeni şi că este necesară în contextul actual al creşterii fără precedent a riscurilor şi ameninţărilor cibernetice. În opinia SRI, temerile şi acuzaţiile sunt lipsite de orice fundament real, pentru că legea nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător.