Luna
Europeană a Securității Cibernetice este o campanie anuală a UE dedicată
promovării securității cibernetice și furnizării de informații privind
securitatea digitală prin sensibilizare și schimbul de bune practici. În
fiecare an, în octombrie, au loc sute de activități în întreaga Europă -
conferințe, ateliere de lucru, cursuri de formare, seminare online, prezentări şi
chestionare online, cu scopul de a oferi cetățenilor resurse pentru a afla mai
multe despre protecția online.
Luna europeană a securității
cibernetice își propune să crească gradul de conștientizare în materie de
securitate cibernetică și să ne aducă la curent cu amenințările din spațiul
cibernetic. Ne reamintește că ne putem întări cu ușurință propria securitate
cibernetică prin adoptarea unor obiceiuri digitale bune. Fiind în alertă
împotriva escrocilor, putem rămâne în siguranță, a îndemnat Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea
modului de viață european, cu prilejul lansării oficiale a
campaniei, la sfârșitul lui septembrie.
Realitatea
ne arată că atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai
numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează, în
același timp, că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind
previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor
fi conectate la internetul obiectelor (n.red. rețea de dispozitive digitale
conectate) până în 2024.
Digitalizarea oferă oportunități
enorme și asigură soluții pentru multe dintre provocările cu care se confruntă
Europa, nu în ultimul rând în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19,
dar, în același timp, spun cei de la Bruxelles, expune economia și societatea
la amenințări cibernetice. O serie de sectoare critice precum transporturile,
energia, sănătatea și finanțele au devenit tot mai dependente de tehnologiile
digitale în activitățile lor de bază. Iar un răspuns mai solid în materie de
securitate pentru a construi un spațiu cibernetic deschis și securizat poate
spori încrederea cetățenilor în instrumentele și serviciile digitale.
Cezar Bărbuceanu, expert în cadrul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică:
Atacatorul încearcă să vină cu
orice fel de informație/ofertă care să poată să atragă atenția, să fie de
impact, ca să păcălească utilizatorul obișnuit. Nu neapărat să-i fure lui
datele sau banii din cont, ci prin el poate ajunge la multe alte persoane care
pot lucra în multe alte locuri și pot pătrunde și penetra sistemele de operare
ale unor companii unde lucrează prieteni, vecini, cunoscuți ai celui pe care
reușește să-l păcălească. De regulă, aceste atacuri, aceste tipuri de phishing
vin în valuri și îi iau prin surprindere pe majoritatea pentru că dintr-un
utilizator se poate ajunge la 1000 și tot așa, se poate propaga foarte repede
în foarte scurt timp.
Securitatea cibernetică poate fi definită ca suma
tuturor măsurilor luate pentru a crea siguranță în mediul online, spun
specialiștii în domeniu. Ei amintesc că fraudele pe telefon, fraudele online,
fraudele cu cardul, câștigurile false pe care ni le propun unii sau alții sunt
doar câteva dintre modalitățile prin care diverși atacatori încearcă, și uneori
chiar reușesc, să obțină foloase apelând la inducerea în eroare.
Despre riscurile
şi provocările cu care se confruntă astăzi ecosistemul internaţional de securitate
cibernetică, dar și despre beneficii, a vorbit la Radio România și Manuela
Catrina, adjunct al directorului DNSC, Directoratul Naţional de Securitate
Cibernetică:
Avem, în primul
rând, după perioada pandemică, o creştere mult mai mare a digitalizării, ceea
ce ne bucură. Toţi ne întâlnim cu zona digitală din ce în ce mai des. Evident
că zona digitală vine cu ameninţările ei. Mulţi dintre noi le învăţăm de la
copiii noştri, pentru că nu aveam cum să le învăţăm de la părinţii noştri, e o
zonă foarte nouă. Riscuri sunt diverse, dar n-aş vrea să vorbesc numai despre
riscuri.
Este şi o zonă de beneficii care vin aici şi cred că ar trebui să încercăm să explicăm mai bine
cum se folosesc aceste lucruri, pentru că 90% din ameninţări pot fi combătute
cu practici foarte, foarte simple. Acasă ne încuiem uşa, ne schimbăm parolele,
lucruri simple, igiena, adică nu lucruri sofisticate. 10% sunt poate ameninţări
foarte sofisticate şi acolo experţii au foarte mult de lucru. Dar probabil că
şansa noastră în România este să transferăm veriga slabă, cum se numeşte în
zona de securitate cibernetică, omul, în veriga puternică.
Eu sunt convinsă că
o putem face, pentru că am foarte multă încredere că românii sunt oameni
inteligenţi, oameni cărora le place foarte mult noua tehnologie. Dacă bunica
mea a învăţat să lucreze cu telefonul şi să folosească reţelele sociale într-un
mod sigur, eu cred că şi bunica dumneavoastră, şi mătuşa şi copilul vecinului
ştiu să fac asta. Deci împreună putem să facem asta.
Specialiștii vin și
cu sfaturi: pentru a ne feri de amenințările din spațiul cibernetic este nevoie de vigilență
și suspiciune, spun ei, prudență în accesarea mail-ului, trebuie verificată
sursa mesajului, este foarte important să se vadă de unde provine, care e legitimitatea
lui, eventual trebuie sunat dacă e vorba de vreo companie sau de vreo ofertă a
cuiva unde există acces și contact, trebuie verificat textul pentru că, de
regulă, atacatorii, majoritatea nefiind din România folosesc instrumente de
traducere care traduc oarecum incorect textul, trebuie verificat dacă oferta
este de actualitate, făcut un search pe Google înainte de a accesa sau de a da
click pe orice fel de link primit. Altfel spus, lucruri simple care pot face
diferența.