Trăim într-un
mediu geopolitic, în care am asistat la înarmarea alimentelor, a energiei, a
migrației, la înarmarea informației și la interferență în procesele noastre
democratice. Acestea au fost premisele discuţiilor din cadrul Conferinței
șefilor de delegații ale Uniunii Europene în lume, ce a avut loc în prima
jumătate a lunii noiembrie.
Țările Uniunii
Europene nu își pot permite să obosească în a mai oferi sprijin acolo unde se
decide viitorul securității europene şi mondiale a fost una dintre concluziile
discuţiilor.
Josep Borrell
Fontelles, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica
de Securitate și Vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru o
Europă mai puternică în lume, a declarat:
Din ce în ce mai mult trăim într-o lume în care creşte
multilateralitatea, dar şi frica. Lumea e plină de războaie. Şi multilateralitatea
nu se referă doar la economie sau înarmare, ci şi la faptul că avem adevăruri
diferite, abordări diferite ale războiului. În termeni strategici avem de a
face cu două superputeri: Statele Unite ale Americii încă nedezmembrate şi
China. Dar, când la jumătatea anilor 70 China a început să se deschidă spre
lume, atingea 1% PIB-ul SUA, iar azi e
la 80%. Uimitor!
UE trebuie să
îşi menţină poziţia de actor puternic şi vizionar a mai spus Borrell, precizând
că Uniunea Europeană se află într-o situaţie intermediară, nefiind o putere în
adevăratul sens al cuvântului, nici o alianţă militară, nici măcar nu este un stat, dar este mult mai
mult de atât. Şi cum în această lume toată lumea negociază cu toată lumea şi nu
există un consens clar asupra valorilor, este o lume fragmentată, care
accentuează entropia sistemului. Astfel, rolul UE pare să fie, tot mai mult, de
a contribui activ la facilitarea negocierilor, la găsirea valorilor comune.
Josep Borrell Fontelles: Aceasta e coaliţia care ne interesează. Nu există soluţie
militară a acestor conflicte. Ţine de strategia politică, nimeni nu poate
câştiga în faţa terorismului latent, dar în orice circumstanţă trebuie să
căutăm soluţii politice. Reacţiile sunt toate de înţeles, dar nu rezolvă
problemele.
Cred că avem trei responsabilităţi: trebuie să continuăm să ne
păstrăm poziţia fermă şi echilibrată; şi să evităm să importăm acest conflict
în Europa, cu orice preţ; Numai în Franţa, în octombrie, s-au petrecut o mie de
acte antisemite. Trebuie să luptăm împotriva unor astfel de fenomene.
Sentimentele antisemite şi antimusulmane sunt total inacceptabile.
Al doilea
aspect este soluţia umanitară, unde dincolo de ceea ce ducem, trebuie să existe
o lege a ajutoarelor umanitare care să fie respectată. Pentru aceata trebuie
permis accesul comunităţii internaţionale a Crucii Roşii la ostatici, ca o
primă fază în vederea eliberării lor. Este o iniţiativă la care trebuie să
lucrăm.
Se adaugă o creştere a ajutorului umanitar, evacuarea reprezentanţilor
terţelor părţi, din Gaza. Este, de asemenea, necesar să fie păstrate canale de
comunicare deschise cu Israel, cu autoritatea palestiniană, cu Katar, cu Arabia
Saudită şi desigur cu Statele Unite şi UE. Va fi cea mai importantă provocare
politică pentru noi.
În cadrul
discuţiilor a fost subliniată importanța construirii unor noi relații cu țările
din Africa și America Latină, menționându-se că PE va promova în mod activ
diplomația parlamentară, care acoperă deja peste 160 de țări.