Radio România Internațional

Tag: securitate nationala

  • Legea privind securitatea cibernetică și apărarea

    Legea privind securitatea cibernetică și apărarea

    Senatul de la București a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României. Pentru organizarea şi desfăşurarea unitară, la nivel naţional, a activităţilor specifice, documentul prevede înfiinţarea unui Sistem Naţional de Securitate Cibernetică.



    Liderul senatorilor AUR, în opoziție, Claudiu Târziu, a criticat legea iniţiată de Guvern: ʺSe va face o platformă naţională pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică şi aceste incidente vor putea fi raportate acolo de către persoane fizice şi juridice. Este un îndemn făţiş la delaţiune, supraveghere şi lasă foarte mult loc unor demersuri discreţionare.ʺ



    Și USR, tot în opoziție, a evocat graba cu care a fost votat documentul, precum și inexistența unei dezbateri reale în spaţiul public și în Parlament. În replică, preşedintele Comisiei pentru Apărare, senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, a precizat că România are nevoie de o lege a securităţii cibernetice, după ce NATO a recunoscut că și spaţiul cibernetic este unul de confruntare:


    ʺAveam nevoie de instituţii unde să le stabilim corect atribuţiile, să vegheze la partea de securitate cibernetică. Ameninţările de securitate, cel puţin în domeniul cibernetic, au crescut masiv în ultimii ani.ʺ



    Legea privind securitatea şi apărarea cibernetică a României se aplică reţelelor şi sistemelor informatice deţinute, organizate, administrate, utilizate sau în competenţa autorităţilor şi instituţiilor publice din domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, justiţiei, situaţiilor de urgenţă și Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat. Se aplică, de asemenea, reţelelor şi sistemelor informatice deţinute de persoanele fizice şi juridice de drept privat folosite pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice către autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale.



    În fine, legea se aplică pentru reţelele şi sistemele informatice deţinute, organizate, administrate sau utilizate în administraţia publică centrală şi locală, precum şi de persoane fizice şi juridice care desfăşoară activităţi de cercetare, dezvoltare, inovare şi producţie în domeniul IT şi comunicaţiilor.



    Persoanele care au în responsabilitate aceste reţele şi sisteme informatice au obligaţia să notifice incidentele de securitate cibernetică de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore de la constatarea incidentului. Dacă incidentele nu pot fi comunicate integral, pot fi completate în cel mult 5 zile calendaristice de la notificarea iniţială.



    În cazul nerespectării acestei obligaţii, se vor da amenzi între 5.000 și 50.000 lei, iar în cazul săvârşirii unei noi contravenţii în termen de şase luni limita maximă este de 200.000 lei. Pentru operatorii economici cu o cifră de afaceri netă de peste 1.000.000 lei, amenda va fi de până la 1% din această cifră, iar în cazul săvârşirii unei noi contravenţii în interval de şase luni – de 3%.






  • Senatul a aprobat Legea 5G

    Senatul a aprobat Legea 5G

    După
    Camera Deputaților, a venit rândul Senatului, în calitate de cameră decizională
    în acest caz, să se pronunțe asupra proiectului de lege privind implementarea
    reţelelor 5G în România: documentul, inițiat de Guvern, a fost adoptat.
    Potrivit preşedintei Comisiei pentru Apărare din Senat, liberala Nicoleta
    Pauliuc, actul normativ se dorește o soluţie, în perspectiva transformării
    digitale a economiei şi a societăţii, la eventuale ameninţări şi
    vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale pe partea de comunicaţii:

    Pentru noi, cei care utilizăm foarte mult internetul astăzi, e foarte
    important să înţelegem că în momentul în care vorbim de securitate, vorbim de
    bunăstare, deci sunt două concepte mână în mână. Prin proiectul de lege, noi am
    pus bazele securităţii. Având securitate (şi aici ne referim şi la identitatea
    noastră – în momentul în care folosim reţelele sociale, să nu poată fi folosite
    în alte scopuri), avem prosperitate.

    Noua lege prevede că furnizorii de
    comunicaţii vor putea utiliza în reţelele 5G doar tehnologie, echipamente şi
    programe software de la producători autorizaţi, prin decizia premierului și pe
    baza unui aviz din partea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Producătorul
    care poate obţine autorizaţie pe piaţa românească trebuie să aibă acţionariatul
    transparent, să nu fie sub controlul unui guvern străin sau să nu aibă istoric
    de conduită neetică. Acesta va trebui să facă o solicitare pentru obţinerea
    autorizației la ministerul cu atribuţii în domeniul comunicaţiilor. Furnizorii cărora li se retrag autorizaţiile pentru tehnologia 5G vor putea folosi, în
    continuare, timp de şapte ani, echipamentele de infrastructură şi timp de cinci
    ani cele pentru zona de nucleu. De asemenea, folosirea de tehnologii, echipamente
    şi programe software în reţelele 5G puse la dispoziţie de producători care nu
    au obţinut autorizația stabilită de lege se sancţionează cu amendă între 1% şi
    5% din cifra de afaceri.

    Potrivit unor specialiști citați de agenția de știri Agerpres,
    în România, încasările la bugetul de stat rezultate din vânzarea întregului
    spectru de frecvenţe 5G ar putea depăşi 3,6 miliarde de lei (circa 720 milioane
    de euro). Tehnologia 5G oferă viteze mai mari decât cea 4G, un acces mai rapid
    la conţinuturi şi capacitatea de a transmite fără fluctuaţii milioane de date. România
    se numără, deja, printre primele ţări din lume la viteza internetului, or susţinătorii
    tehnologiei 5G consideră că acesta va deveni de 10 de ori mai rapid. La scară
    mică, oamenii vor putea, de pildă, să vizioneze mult mai uşor filme online. La
    scară mare, vor putea fi construite oraşe inteligente, în care toată
    infrastructura pe cablu ar putea să dispară.


  • Tot mai aproape de vaccin

    Tot mai aproape de vaccin

    Decidenții de la București au definitivat Strategia Națională de Vaccinare Anti-COVID, care urmează să fie supusă aprobării, zilele acestea, într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Șeful statului, Klaus Iohannis, a precizat că au fost puse la punct toate mecanismele de aprovizionare, stocare şi implicare a resurselor umane în acest proces. Vaccinarea se va face în etape, stabilite în funcţie de aprobarea, producţia şi alocarea unuia sau mai multor vaccinuri către fiecare ţară – a mai spus președintele

    Conform strategiei, din grupurile prioritare pentru vaccinare împotriva SARS-CoV-2 fac parte tot personalul din domeniul sănătăţii, ca şi cel din centre rezidenţiale şi medico-sociale, populaţia cu risc ridicat de evoluţie severă în cazul infecţiei şi personalul din domenii-cheie esenţiale bunei funcţionări a societăţii. Vaccinarea se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătăţii şi prin centrele de vaccinare fixe şi mobile, echipe mobile, reţeaua de medicină de familie şi centre drive-through pentru toate celelalte categorii de populaţie.

    Toate informaţiile oficiale vor fi comunicate pe un site special dedicat campaniei, Comitetul Naţional de Coordonare având deja discuţii atât cu organizaţiile profesionale, cât şi cu asociaţiile de pacienţi. Odată aprobate de organismele internaţionale de profil, vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente şi reprezintă singura soluţie viabilă de a pune capăt pandemiei, a subliniat șeful statului. Ministerul Apărării Naţionale va avea rolul foarte important de sprijin al efortului interinstituţional în campania de vaccinare anti-COVID-19, urmând să asigure, prin structurile de specialitate, logistica necesară desfăşurării acestei campanii la nivel naţional. Strategia de distribuţie ţine cont de condiţiile specifice de stocare şi transport necesare pentru fiecare vaccin în parte.

    Potrivit unui comunicat MApN, au fost identificate centrele de depozitare în condiţii speciale a dozelor de vaccin – temperatura de -80°C -, centrul principal fiind Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, din București, iar şase spitale militare de urgenţă – la Timişoara, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Constanţa – au fost desemnate drept centre regionale de depozitare. Ministerul Apărării va asigura transportul pe teritoriul naţional a dozelor de vaccin cu mijloace terestre şi aeriene şi va sprijini distribuţia către centrele de vaccinare din țară și echipele de vaccinare cu resursă umană calificată.

    La începutul pandemiei a existat foarte multă incertitudine, au fost foarte multe necunoscute care au transformat lupta cu virusul SARS-CoV-2 într-o veritabilă cursă pe care am dus-o împotriva unui adversar redutabil, însă acum, când vaccinurile s-au transformat într-o certitudine, începem să întrezărim, cu optimism, ieşirea din această criză medicală de proporţii. Până atunci, oricât de greu ne-ar fi, trebuie să avem răbdare, să respectăm cu responsabilitate măsurile de prevenţie aflate în vigoare, care încep să dea rezultate, pentru că evoluţia pandemiei în România rămâne în continuare una deosebit de îngrijorătoare, a mai spus președintele Iohannis.

  • Declaraţii la Palatul Cotroceni cu privire la campania de vaccinare anti-COVID

    Declaraţii la Palatul Cotroceni cu privire la campania de vaccinare anti-COVID

    Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declaraţii, luni seara, la Palatul Cotroceni, în urma şedinţei pe tema campaniei de vaccinare anti-COVID, şedinţă la care au luat parte ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

    Preşedintele a anunţat că strategia de vaccinare, fiind o problemă de securitate naţională, va fi adoptată într-o şedinţă a CSAT ce urmează a fi convocată.

    Vaccinul anti-COVID a devenit speranța noastră de a ne
    reîntoarce, cât mai curând, la o viață normală. La începutul pandemiei au fost
    multe incertitudini. Vaccinurile s-au transformat într-o certitudine.


    Avem de-a face cu o problemă de securitate națională.
    Autoritățile s-au mobilizat foarte bine și avem o strategie de vaccinare
    națională. Au fost stabilite toate mecanismele de aprovizionare și stocare, dar
    și planul de acțiune cu etape clare.



    Voi
    convoca CSAT în perioada următoare pentru a aproba strategia națională, a declarat Klaus Iohannis.


    Klaus Iohannis a anunţat că vaccinarea se va face etapizat şi
    se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătății și
    prin centrele de vaccinare, medicină de familie, echipe mobile pentru celelalte
    categorii. Conform strategiei, din grupurile prioritare fac parte personalul
    din domeniul sănătății, ca și cel din centre rezidențiale, populația cu risc
    ridicat și personalul din domenii cheie. Ministerul Apărării va asigura
    depozitul central și cele șase depozite regionale.

  • Klaus Iohannis: “Fiecare copil trebuie protejat”

    Klaus Iohannis: “Fiecare copil trebuie protejat”

    Președintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, după întâlnirea cu reprezentanții Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) și a Consiliului Tinerilor Instituționalizați, că Fiecare copil trebuie protejat .




    Anual, 16.000 de copii sunt victime ale abuzului, neglijării, exploatării și oricărei alte forme de violență. Avem obligația să conștientizăm traumele la care sunt supuși acești copii și să folosim toate instrumentele, inclusiv cele legale, pentru a le preveni. Bătaia nu e ruptă din rai!


    Fiecare copil trebuie să fie protejat și să aibă șanse egale de a-și atinge potențialul. De aceea, principiile non-discriminării, dreptul la viață și dezvoltare, respectul față de opiniile și interesele copiilor trebuie să se afle constant pe agenda publică, să se regăsească în practicile instituțiilor de orice fel, dar și ale cetățenilor în viața de zi cu zi, a spus președintele Iohannis.



    Klaus Iohannis a convocat, pentru luni, o ședință cu premierul, ministrul Apărării și ministrul Sănătății pentru a discuta despre campania de vaccinare împotriva Covid-19, campanie ce va trebui tratată ca o chestiune de securitate naţională.

  • Securitatea națională și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Raport de cercetare

    Securitatea națională și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Raport de cercetare

    Elaborat de Divizia Cercetare a
    Curții Europene a Drepturilor Omului, raportul de cercetare Securitatea națională și jurisprudența
    Curții Europene a Drepturilor Omului poate fi acum consultat de publicul
    cititor de limba română, traducerea acestuia fiind finalizată recent de către o
    echipă mixtă formată din lingvist și specialist jurist din cadrul Serviciului
    Coordonare Traduceri al Institutului European din România.


    Scopul elaborării acestui raport îl
    reprezintă examinarea securității naționale ca motiv care permite statelor să
    uzeze de puteri excepționale care pot limita protecția normală de care
    beneficiază drepturile fundamentale.


    Cu toate că noțiunea securitate
    națională, menționată în articolul 8 (dreptul la respectarea vieții private şi
    de familie), articolul 10 (libertatea de exprimare), articolul 11 (libertatea de
    întrunire şi de asociere) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
    Omului și a Libertăților Fundamentale, nu este definită în mod clar,
    jurisprudența CEDO a făcut posibilă delimitarea contururilor acesteia.


    Raportul prezintă, în esență,
    cauzele CEDO legate de supravegherea secretă, dar și alte domenii ale
    Convenției în care pot interveni considerente de securitate națională.


    Traducerea raportului a fost
    realizată din limba franceză, iar trimiterile la cauzele citate în cuprinsul
    său au fost făcute la hotărârile și deciziile în limba franceză, acolo unde
    această versiune există, în rest, trimiterile fiind făcute la hotărârile și
    deciziile CEDO în limba engleză. Pentru unele dintre aceste hotărâri citate
    este disponibilă traducerea în limba română, care poate fi consultată prin
    intermediul bazei de date jurisprudențiale a IER ori HUDOC.


    Raportul de cercetare, tradus în
    limba română, este publicat într-o secțiune inaugurată cu acest prilej pe pagina
    de internet a Institutului European din România.

    (Ana-Maria Georgescu,
    Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Decizii privind apărarea naţională

    Decizii privind apărarea naţională

    România este interesată
    şi doreşte să participe la Strategia Uniunii Europene pe teme de securitate şi
    apărare. Subiectul s-a numărat printre cele abordate, marţi, la Bucureşti, în
    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

    Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis,
    care a prezidat şedinţa, într-o primă etapă, strategia vizează cercetarea
    militară, pentru a se vedea cum poate fi îmbunătăţită industria de apărare
    europeană şi cum pot colabora mai intens, în perspectivă, armatele naţionale.
    Klaus Iohannis: Vreau să vă reamintesc de discuţia pe care
    am avut-o despre Europa cu mai multe viteze şi am explicat, atunci, că nu se
    mai discută despre aşa ceva, ci se discută despre proiecte care răman deschise
    pentru toată lumea, dar participă cine doreşte şi cine poate. Când e vorba de
    securitatea graniţelor externe şi
    de securitatea cetăţenilor noştri, România doreşte să participe.

    Pe de altă parte, CSAT a aprobat
    numărul forţelor şi mijloacelor din ministerele Apărării şi de Interne care pot
    fi puse la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţional. Preşedintele Iohannis: A fost majorat numărul forţelor care pot
    fi puse la dispoziţie. Avem, aşadar, un număr maximal de 1.793 de persoane,
    militari şi civili, care pot participa la misiuni externe din partea MApN şi un
    număr de 971 de persoane, atât militari cât şi civili, care pot participa din
    partea MAI la misiuni externe. Acestea sunt maximele. În realitate, acum nu
    sunt atâtea persoane angajate şi probabil nu vor fi nici în 2018, dar cu toţii
    am văzut că situaţiile se pot schimba de la o zi la alta şi vrem să fim
    asiguraţi că dispunem de o marjă confortabilă pentru a aloca, atunci când
    considerăm că este cazul, un număr suplimentar de oameni pentru aceste misiuni.

    În schimb, armata română mai aşteaptă să fie echipată corespunzător. Planul
    Naţional de Înzestrare a Armatei pe 2017-2026 a fost retras de pe ordinea de zi
    a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru că în document nu se preciza
    că, pentru cel puţin un deceniu, acestui sector îi vor fi alocate 2 procente
    din PIB, aşa cum prevede un acord semnat de toate partidele parlamentare. Ca
    urmare, Planul va fi modificat şi va fi prezentat într-o şedinţă ulterioară a
    CSAT.

    Intenţia Bucureştiului – a punctat preşedintele Klaus Iohannis – nu este
    să cheltuiască toţi
    banii doar pentru achiziţia de tancuri, avioane sau muniţie, ci şi pentru
    dotări de tip logistic. Un foarte recent accident rutier în care şi-au pierdut
    viaţa trei militari arată, o dată în plus, că este nevoie şi de o
    înzestrare de bază, fiecare zi de întârziere putând să aducă atingere
    securităţii naţionale. Şoferul camionului militar în care se aflau soldaţii ar fi spus că a rămas fără frâne şi de aceea a căzut într-o râpă, dar
    oficialii au evitat să vorbească despre maşinile foarte vechi şi uzate cu care
    sunt transportaţi cei pregătiţi să apere ţara.

  • Jurnal românesc – 13.01.2017

    Jurnal românesc – 13.01.2017

    Ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, a avut o convorbire telefonică cu generalul Michael T. Flynn, nominalizat de preşedintele-ales Donald Trump pentru poziţia de consilier pentru securitate naţională în noua administraţie. În cadrul convorbirii, ambasadorul României l-a felicitat pe Michael T. Flynn pentru poziţia pe care o va ocupa şi l-a asigurat de sprijinul ferm al României pentru noua administraţie. De asemenea, George Cristian Maior l-a invitat pe acesta să efectueze o vizită în România. La rândul său, generalul Michael T. Flynn a transmis mulţumiri şi aprecieri Romaniei, preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului pentru seriozitatea şi sprijinul arătate Americii. Viitorul consilier pentru securitate naţională al SUA a arătat că NATO rămâne o alianţă fundamentală pentru Washington, în care toţi aliaţii trebuie să contribuie pentru beneficiul comun. În acest sens, Michael T. Flynn a apreciat rolul României în NATO şi în regiune pentru a face faţă provocărilor comune. La finalul convorbirii, el a acceptat invitaţia de a vizita România.



    O aplicaţie pentru telefonul mobil, numită Fastorder, care permite transmiterea unei comenzi din meniul unui restaurant de la client direct la bar, fără a mai fi nevoie de chelner, a fost dezvoltată de o echipă de IT-işti din Cluj. Aplicaţia este în prezent folosită şi de două restaurante din New York, fiind foarte folositoare în acele perioade ale zilei care sunt extrem de aglomerate. Însă dezvoltarea aplicaţiei a pornit de la un patron de cafenea din Alba Iulia, care îşi dorea o soluţie pentru orele foarte aglomerate ale zilei, când chelnerii nu făceau faţă comenzilor. Având şi cunoştinţe de IT, acesta a dezvoltat aplicaţia Fastorder, pentru care a folosit la început banii săi, însă apoi a găsit un investitor care a acordat acestei idei o finanţare de 125.000 de euro. Aplicaţia are şi o serie de funcţii extrem de utile, cum ar fi posibilitatea de a împărţi nota de plată în cazul în care există mai mulţi consumatori la o masă care vor să plătească separat. De asemenea, comanda este automat tradusă în limba engleză, pentru a putea veni în ajutorul turiştilor străini. În acest moment, aplicaţia poate fi accesată în 80 de localuri din oraşe mari ale ţării cum ar fi Cluj-Napoca, Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Timişoara, Alba Iulia sau Craiova.



    Aproape 300.000 de autoturisme second hand au fost înmatriculate în România în 2016, cu circa 19% mai multe decât în 2015, relevă datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Statistica oficială arată, totodată, că, la nivelul lunii decembrie 2016, au fost înmatriculate aproape 21 de mii de autoturisme rulate, în scădere cu 12% comparativ cu aceeaşi lună din 2015. Inmatriculările de autoturisme noi au crescut, anul trecut, cu circa 17%, până la aproape 95 de mii de unităţi.

  • Siguranţă şi antiterorism

    Siguranţă şi antiterorism

    La Bucureşti, a avut loc sedinţa de bilanţ pe anul 2014 a Serviciului Român de Informaţii – instituţie creată dupa Revoluţia Română, la 26 martie 1990 şi care se ocupă cu obţinerea şi valorificarea informaţiilor, exclusiv pe teritoriul României.



    Noul director al SRI, Eduard Helvig, a trasat, în primul său bilanţ, harta riscurilor pentru România, în principal situaţia din Ucraina. El a arătat că serviciul român a anticipat corect şi a informat decidenţii privind evoluţiile acestor riscuri în plan regional, fapt care a determinat luarea unor decizii strategice importante în domeniul securităţii naţionale. De asemenea, a fost acordată o atenţie deosebită contraspionajului, care a crescut ca intensitate, iar în ceea ce priveşte ameninţarea teroristă s-a urmarit susţinerea unui complex de măsuri de prevenire şi contracarare, care să permită pastrarea nivelului de albastru – precaut. Rămânem, a subliniat şeful SRI, una dintre puţinele ţări care nu au fost afectate direct de acest flagel.



    Eduard Helvig : Resurse importante au fost concentrate, ca şi în anii precedenţi, pe acele aspecte care puteau duce la afectarea structurală a statului şi a capacităţii lui de acţiune, legat mai ales de corupţia la nivel înalt, de funcţionarea justiţiei, de evaziune fiscală sau de vulnerabilităţi existente în gestionarea fondurilor europene.



    În cadrul bilanţului prezentat la 25 de ani de la înfiinţarea acestei structuri, Eduard Helvig a mai arătat că, pentru SRI, una dintre priorităţile anului 2015 este reprezentată de consolidarea performanţei institutiei.



    Preşedintele României, Klaus Iohannis cel care l-a propus, în februarie, pe Eduard Helvig la sefia SRI, a susţinut că, în anul 2014, România a fost lipsită de surprize de ordin strategic şi a reprezentat un reper de stabilitate în regiune, datorită activităţii depuse de SRI.



    Klaus Iohanis: În viziunea mea, principiul care trebuie să definească abordarea în domeniul securităţii este cel al cooperării. Acesta presupune o bună comunicare şi o relaţionare a serviciului cu partenerii şi beneficiarii săi, cu instituţiile care veghează asupra activităţii sale şi chiar cu societatea în ansamblul său. Voi urmări cu atenţie conduita serviciului, care mă aştept să fie una echilibrată, neutră faţă de jocurile politice şi în relaţie cu societatea.



    Şeful statului a menţionat că SRI a contribuit, semnificativ, la lupta împotriva corupţiei şi la consolidarea securităţii naţionale, acestea fiind şi direcţiile definitorii ale SRI pentru anul în curs.