Radio România Internațional

Tag: securitate si aparare

  • UE trebuie să avanseze în aplicarea agendei de securitate şi apărare

    UE trebuie să avanseze în aplicarea agendei de securitate şi apărare

    Consiliul Uniunii Europene a aprobat, în această săptămână, concluziile prin care își afirmă hotărârea de a avansa în ceea ce privește punerea în aplicare a agendei în materie de securitate și apărare.

    În conformitate cu Agenda strategică 2019-2024, Consiliul solicită ca Uniunea să urmeze un curs de acțiune mai strategic pentru a-şi creşte capacitatea de a acționa în mod autonom. UE ar trebui să își promoveze interesele și valorile și să fie capabilă să facă față amenințărilor și provocărilor globale în materie de securitate.

    În acest context, o busolă strategică ambițioasă și pragmatică va consolida și va ghida punerea în aplicare a nivelului de ambiție în materie de securitate și apărare. Prin urmare, Consiliul UE invită Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate să prezinte un prim proiect al Compasului strategic în vederea dezbaterii în cadrul reuniunii Consiliului din noiembrie 2021.

    Consiliul solicită continuarea lucrărilor în vederea consolidării capacității UE de a întreprinde misiuni și operațiuni în cadrul Politicii comune de securitate și apărare, în întregul spectru al diferitelor sarcini de gestionare a crizelor.

    De asemenea, Consiliul încurajează continuarea reflecției cu privire la un proces decizional oportun și eficient. Ar trebui să se depună mai multe eforturi în ceea ce privește modalitățile de a stimula statele membre să îmbunătățească generarea de forțe și să furnizeze suficiente mijloace și personal pentru misiunile și operațiile comune de securitate și apărare.

    Concluziile subliniază importanța consolidării inițiativelor UE în domeniul apărării, cum ar fi cooperarea structurată permanentă (PESCO), Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) și alte inițiative, cum ar fi Planul de acțiune privind sinergiile dintre industriile civilă, de apărare și spațială, asigurând în același timp coerența în utilizarea diferitelor instrumente.

    De asemenea, se subliniază cu tărie necesitatea de a consolida în continuare rezistența și capacitatea UE de a contracara amenințările hibride.


  • Consiliul lansează 13 noi proiecte PESCO

    Consiliul lansează 13 noi proiecte PESCO

    Uniunea Europeană a lansat 13 noi proiecte în cadrul programului de cooperare în materie de apărare. România este implicată în cinci dintre ele, iar două au fost chiar iniţiate de ţara noastră.

    Miniştrii apărării din Uniunea Europeană au dat undă verde, săptămâna trecută, pentru 13 noi proiecte în materie de securitate şi apărare, în cadrul Cooperării Structurate Permanente – PESCO. Cu această nouă decizie, numărul total de astfel de proiecte aflate în desfăşurare se ridică la 47. PESCO este un proiect de cooperare lansat, în 2017, de 25 de state membre ale Uniunii, între care şi România, pentru a depăşi fragmentarea în materie de apărare şi pentru a reduce dependenţa de SUA.

    Unele dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind sfere ca domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acțiunilor tactice, în domeniul medical, precum și în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare. Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acțiunilor de colaborare ale Uniunii, precum și pe dezvoltarea capabilităților pe mare, în aer și în spațiu.

    România participă la cinci dintre aceste noi proiecte, iar două au fost chiar iniţiate de ţara noastră. În total suntem implicaţi în 12 din cele 47 de proiecte începute până acum.

    Cele două noi proiecte propuse și coordonate de România vizează formarea și pregătirea în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice și nucleare; respectiv o rețea de centre de scufundări ale Uniunii Europene.

    Un alt proiect lansat săptămâna trecută este cel referitor la sistemul maritim antisubmarin fără pilot, condus de Franţa, Portugalia, Spania şi Suedia. Acesta va utiliza tehnologie de vârf şi inteligenţa artificială pentru războiul anti-submarine şi va contribui la protejarea ‘infrastructurilor submarine de mare valoare, precum şi a sistemelor energetice din mare’, dar şi a liniilor submarine de comunicaţii.

    Uniunea îşi propune, de asemenea, înfiinţarea unei academii cibernetice şi a unui hub de inovaţie, pentru pregătirea unei forţe de muncă cu expertiză tehnologică, proiect ce va fi condus de Spania şi Portugalia.

    La rândul lor, Polonia şi Ungaria vor conduce demersurile de înfiinţare a unui centru medical axat pe asistarea forţelor europene de operaţiuni speciale.