Radio România Internațional

Tag: securitatea cibernetica

  • O Europă potrivită pentru era digitală

    O Europă potrivită pentru era digitală

    Prin politicile sale,
    strategia UE urmărește ca transformarea digitală să fie benefică pentru oameni,
    companii și mediul înconjurător. De asemenea, UE dorește să-și consolideze
    suveranitatea digitală și să stabilească standarde, mai degrabă decât să urmeze
    standardele stabilite de alții, pentru a face Europa potrivită pentru era
    digitală.

    Am vorbit cu europarlamentarul Vlad Botoș (Renew Europe) despre
    concluziile primului raport privind stadiul evoluției deceniului digital, care
    cuprinde o evaluare a performanței UE în raport cu obiectivele și țintele pe
    care Europa și le-a stabilit pentru 2030.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Noi norme UE de securitate cibernetică

    Noi norme UE de securitate cibernetică

    Securitatea cibernetică este una dintre principalele priorități ale Comisiei Europene și una dintre pietrele de temelie ale Europei digitale și conectate.

    Potrivit estimărilor, costurile anuale ale încălcărilor securității datelor sunt de cel puțin 10 miliarde EUR, iar costurile anuale ale încercărilor de perturbare a traficului pe internet sunt estimate la cel puțin 65 de miliarde EUR. La nivel mondial, costul anual al criminalității informatice a fost estimat la 5,5 mii de miliarde EUR la sfârşitul anului 2020.

    În aceste condiții, este mai important ca niciodată să se asigure un nivel ridicat de securitate cibernetică și să se reducă vulnerabilitățile produselor digitale, care constituie una dintre principalele căi prin care pot reuși aceste atacuri.

    Şi iată soluţia prezentată de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

    Mijloacele de apărare cibernetică ar trebui dezvoltate aici, în Europa. Iată de ce avem nevoie de o politică europeană de apărare cibernetică, care să includă o legiferare a standardelor comune, sub o nouă legislaţie asupra rezilienţei cibernetice.

    Noul act legislativ privind rezilienţa cibernetică propus acum de Comisie este primul de acest tip din Uniunea Europeană. Vor fi introduse cerințe obligatorii de securitate cibernetică pentru produsele care au componente digitale. Vor fi stabilite, între altele:

    – norme privind introducerea pe piață a produselor cu componente digitale;
    – cerințe pentru proiectarea, dezvoltarea și fabricarea produselor cu componente digitale și obligații pentru operatorii economici în ceea ce privește aceste produse;
    – nu în ultimul rând, vor fi elaborate norme privind supravegherea pieței și asigurarea respectării acestor norme.

    Propunerea de regulament se va aplica tuturor produselor care sunt conectate direct sau indirect la un alt dispozitiv sau la o rețea. Sunt şi o serie de excepţii pentru produsele cărora li se aplică deja cerințe de securitate cibernetică, de exemplu dispozitivele medicale, aviația sau automobilele.

    Comisia invită acum Parlamentul European și Consiliul să examineze proiectul de act legislativ privind reziliența cibernetică. Odată ce acesta va fi adoptat, operatorii economici și statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a se adapta noilor cerinţe.

    Comisia va revizui periodic Actul european privind reziliența cibernetică și va prezenta un raport cu privire la funcționarea acestuia.


  • CE consolidează securitatea cibernetică a dispozitivelor și produselor fără fir

    CE consolidează securitatea cibernetică a dispozitivelor și produselor fără fir

    Pandemia de COVID-19 a avut un impact enorm
    asupra creșterii nivelului de utilizare a echipamentelor cu suport radio, fie
    în scopuri profesionale, fie în scopuri personale. Comisia Europeană a luat pe
    29 octombrie o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi securitatea cibernetică a
    dispozitivelor fără fir disponibile pe piaţa europeană, întrucât sunt tot mai
    prezente în viaţa de zi cu zi a oamenilor, iar ameninţările cibernetice
    reprezintă un risc tot mai mare pentru fiecare consumator. Aceste măsuri
    vor viza telefoanele mobile, tabletele şi alte produse capabile să comunice
    prin internet; jucăriile şi echipamentele pentru îngrijirea copilului, cum ar
    fi monitoarele pentru copii; precum şi o serie de echipamente portabile, cum ar
    fi ceasurile inteligente sau dispozitivele de monitorizare a activităţii.


    Mai
    multe detalii despre măsurile adoptate recent de Comisie ne dă Ionuţ Marcu,
    expert în cadrul Institutului European din România:

    Actul delegat la Directiva privind
    echipamentele radio ce se referă la acele echipamente care comunică prin
    intermediul internetului folosind tehnologia wireless reprezintă o serie de noi
    obligaţii şi standarde pe care producătorii care vând acest tip de produse pe
    piaţa europeană trebuie să le respecte astfel încât toate produsele de acest
    fel să fie sigure. Acest act delegat va face parte din viitoarea lege privind
    rezilienţa cibernetică anunţată de preşedinta Comisiei Europene în discursul
    privind starea UE.


    În ultimii ani, studii realizate de CE și de
    diferite autorități naționale au identificat un număr tot mai mare de
    dispozitive fără fir care prezintă riscuri în materie de securitate
    cibernetică. Unele studii au semnalat, de exemplu, riscul prezentat de jucăriile
    care spionează acțiunile sau conversațiile copiilor; datele cu caracter
    personal necriptate stocate în dispozitivele noastre, inclusiv cele legate de
    plăți, care pot fi accesate cu ușurință și chiar echipamente care pot utiliza
    în mod abuziv resursele rețelei și, prin urmare, le pot reduce capacitatea.


    Care sunt obiectivele acestor măsuri ne explică Ionuţ Marcu, expert în cadrul
    Institutului European din România:

    Sunt 3 mari obiective ale
    acestor măsuri. In primul rând îmbunătăţirea rezilienţei reţelelor pentru a
    contracara eventualitatea unor atacuri la nivel de reţea cibernetică. In al
    doilea rând protejarea vieţii private a consumatorilor astfel încât datele
    personale ale acestora să fie sigure. Si în al treilea rând reducerea riscurilor
    de fraudă monetară pentru protejarea investiţiilor şi a banilor cetăţenilor
    europeni. In perspectiva a ceea ce se va întâmpla, a impactului acestor măsuri
    în mod cert securitatea cibernetică la nivelul întregii UE va fi imbunătăţită.


    Actul delegat recent adoptat de CE va intra
    în vigoare după o perioadă de examinare de două luni, în cazul în care
    Consiliul şi Parlamentul nu formulează obiecţii. După aceea, producătorii vor
    avea la dispoziţie o perioadă de tranziţie de 30 de luni pentru a începe să se
    conformeze noilor cerinţe legale. Acest lucru va oferi industriei suficient
    timp pentru a adapta produsele relevante înainte ca noile cerinţe să devină
    aplicabile, etapă preconizată pentru jumătatea anului 2024.



  • Legea privind securitatea cibernetică intră în vigoare

    Legea privind securitatea cibernetică intră în vigoare

    Securitatea
    cibernetică este o prioritate pe agenda Comisiei Europene. Jean-Claude Juncker
    a enunţat, încă din 2017, nevoia blocului comunitar de a lupta împotriva
    fraudelor din mediul virtual, motiv pentru care luna iunie marchează şi
    intrarea în vigoare a regulamentelor privind metodele de combatere a
    criminalităţii cibernetice.

    Mariya Gabriel, comisarul european pentru economie digitală şi societate digitală: Acum mai puţin de doi ani, preşedintele Juncker a anunţat un ansamblu
    solid de măsuri care vizează întărirea capacităţii de apărare a noastră, în
    calitate de Uniune Europeană, în spaţiul cibernetic. Regulamentul privind
    securitatea cinernetică, cel mai important din acest pachet de măsuri, va intra
    în vigoare. Acest pachet privind cibersecuritatea include mai multe
    elemente-cheie. Cu prilejul acestui nou regulament, ENISA va putea ajuta
    statele membre să îşi consolideze capacitatea naţională şi să coopereze la
    scara Uniunii Europene.


    ENISA, Agenţia Uniunii Europene pentru Securitatea Reţelelor şi a
    Informaţiilor, este un centru de expertiză pentru securitatea cibernetică în
    Europa. Aceasta ajută Uniunea Europeană şi statele membre să fie mai bine
    echipate şi pregătite pentru a preveni, detecta şi elimina problemele legate de
    securitatea informaţiilor.

    Mariya Gabriel: ENISA va contribui, de asemenea, şi la procesul de certificare în ceea
    ce priveşte securitatea cibernetică în Europa. Noile reguli privind certificarea,
    la nivelul Uniunii Europene, vor permite întreprinderilor noastre să îşi
    certifice produsele o singură dată şi să obţină un certificat valabil în
    întreaga Uniune. Astfel, reducem timpul, costurile care se impun pentru
    obţinerea de certificate recunoscute în toate statele membre. Prin intermediul
    acestor măsuri, ne dorim un cadru care să încurajeze recurgerea la certificare,
    mai ales cu scopul de a întări rezilienţa şi competitivitatea pieţei unice în
    materie de securitate cibernetică. Înainte de orice, acest lucru este important
    pentru consumatori, pentru cetăţenii europeni, care vor şti cărui nivel de
    securitate corespunde produsul pe care ei îl cumpără.


    Pentru
    următoarele etape din proiectul pentru securitate cibernetică, Comisia
    Europeană va lansa un apel către toate părţile implicate, în vederea creării
    unui grup de experţi în certificare. Executivul va lansa consultări cu scopul
    de a pregăti programul de lucru al Uniunii, care va fixa priorităţile în
    materie de certificare pentru următorii ani. Cu legea securităţii cibernetice
    în vigoare, va rămâne de implementat propunerea privind Centrul european de competenţe
    în materie de securitate cibernetică. Această propunere a fost deja discutată, cu
    prilejul trilogurilor cu Parlamentul European şi cu Consiliul. Comisia îşi
    doreşte să obţină un acord politic pentru acest dosar până la sfârşitul lunii
    octombrie.


  • Summit UE-Japonia

    Summit UE-Japonia

    Uniunea Europeană şi Japonia au
    convenit să coopereze mai strâns cu privire la securitate, mediu şi comerţ şi
    promit o reformă pe termen lung a Organizaţiei Internaţionale a Comerţului.

    Parteneriatul nostru strategic nu a fost niciodată mai puternic, a apreciat
    preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care, împreună cu preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a discutat cu premierul japonez Shinzo
    Abe, despre relaţia UE-Japonia şi despre summitul G20 de la Osaka, din iunie.

    Parteneriatul nostru este construit pe valorile comune ale democraţiei
    liberale, drepturilor omului şi angajamentelor noastre faţă de deschidere,
    cooperare, precum şi comerţ liber şi echitabil    , a mai spus Tusk, declaraţia
    survenind la căteva luni după intrarea în vigoare, la 1 februarie, a unui acord
    comercial cu sferă largă de aplicare între cele două părţi. Acordul oferă
    întreprinderilor şi consumatorilor din întreaga Europă şi din Japonia
    posibilitatea de a profita de cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu
    635 de milioane de locuitori, reprezentând o treime din PIB-ul mondial.

    Noul nostru
    acord de parteneriat economic este un moment de referință pentru comerțul
    mondial, a apreciat Jean-Claude     Juncker – am eliminat cea mai mare parte a taxelor în
    valoare de 1 miliard de euro plătite anual de întreprinderile din UE care
    exportă în Japonia și viceversa. Această măsură va contribui la creșterea
    schimburilor comerciale dintre UE și Japonia cu aproape 36 de miliarde de euro.
    Acum trebuie să ne asigurăm că această poveste de succes continuă, luând toate
    măsurile necesare pentru a rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește punerea
    în aplicare    , a mai spus preşedintele Comisiei Europene:

    Summitul ne-a oferit o primă ocazie de a
    examina punerea în aplicare a acordurilor noastre comune. Am realizat progrese
    tangibile în perioada scurtă de timp de la semnarea acordului de parteneriat
    economic, în februarie. Așa cum era de așteptat, câteva aspecte minore au apărut,
    dar Japonia și UE lucrează împreună pentru a rezolva acest lucru. Deci, în
    general, suntem pe drumul cel bun. Avantajele pentru cetățeni și afaceri sunt
    deja tangibile. În același timp, OMC are nevoie de o reformă, iar UE și Japonia
    vor lucra împreună pentru a se asigura că această reformă poate fi un succes.


    Liderii europeni şi cel japonez au abordat inclusiv
    posibilitățile de consolidare a Parteneriatului
    UE-Japonia în materie de securitate. În această privință, UE și Japonia
    și-au exprimat disponibilitatea de a analiza opțiunile pentru activități comune
    privind securitatea maritimă, securitatea cibernetică, combaterea terorismului
    și operațiunile de gestionare a crizelor.


  • Parlamentul european adoptă legea securității cibernetice

    Parlamentul european adoptă legea securității cibernetice

    Uniunea Europeană va avea în curând o lege a securității cibernetice. Potrivit legislativului comunitar, noile reglementări vor asigura o mai bună protecție a consumatorilor odată cu instalarea noilor rețele de telefonie mobilă 5G.

    Legea securității cibernetice a fost adoptată săptămâna trecută de Parlamentul european cu 586 voturi pentru, 44 împotrivă și 36 de abțineri. Legea instituie, în premieră, o schemă de certificate la nivel european menită să asigure că produsele, procesele și serviciile vândute în întreaga Uniune îndeplinesc standardele de securitate cibernetică.

    Noile reguli consolidează structurile europene de securitate cibernetică și ne permit să ne îmbunătățim răspunsul colectiv și coordonat în fața atacurilor cibernetice ca parte a eforturilor noastre de a crea o piață unică digital, a afirmat vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip, prezent la dezbaterile din parlament care au precedat adoptarea legii.

    Suntem încă vulnerabili în fața atacurilor cibernetice care pot duce la scurgeri de informații și la probleme astăzi încă de rezolvat. Mâine putem asista însă la consecințe serioase asupra sistemului de sănătate, asupra securității sau a siguranței la frontier, a atras atenția în timpul acelorași dezbateri europarlamentarul ceh, Pavel Telička.

    Trebuie să consolidăm securitatea cibernetică europeană, a fost răspunsul lui Andrus Anspis. Și tot el a adăugat: Este însă nevoie de o muncă bine coordonată, atât la nivel național, cât și european, de efortul combinat al sectorului public și al celui privat. Numai așa putem înregistra progrese.

    Propusă încă de acum doi ani ca parte a unui set amplu de măsuri pentru a face față atacurilor de pe internet, legea prevede totodată acordarea unui mandat permanentpentru Agenția europeană pentru Securitate Cibernetică, ENISA, și alocarea de resurse suplimentare pentru a-i permite să își îndeplinească obiectivele.

    În paralel cu legea securității cibernetice, legislativul comunitar a votat o rezoluție care îndeamnă la acțiune la nivel european asupra amenințărilor de securitate legate de prezența tehnologică crescută a Chinei în țările membre ale Uniunii. Momentul nu este ales întâmplător. În curând vor fi lansate licitații pentru noile rețele de telefonie mobilă 5G, iar parlamentarii europeni s-au arătat îngrijorați de recentele acuzații potrivit cărora aceste echipamente ar permite fabricanților chinezi și autorităților accesul neautorizat la date cu caracter personal și telecomunicații din interiorul Uniunii.

    De unde apar însă aceste îngrijorări? Ca urmare a unor reglementări din legea securității naționale din China, care obligă toate companiile să coopereze cu statul chiar și din străinătate.

    Întorcându-ne la legea securității cibernetice, trebuie spus că este nevoie acum de aprobarea oficială a Consiliului Uniunii Europene, adică a responsabililor din statele membre. Noile reguli vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii.


  • UE şi securitatea cibernetică

    UE şi securitatea cibernetică

    Ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a prezidat
    marţi, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) sub egida
    Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene    . Potrivit ministerului de
    Externe de la Bucureşti, un subiect important pe agenda discuţiilor a fost Cadrul Financiar
    Multianual post – 2020. Oficialul român a trecut în revistă stadiul discuţiilor
    asupra acestui dosar şi a prezentat procesul şi calendarul de lucru până în
    luna aprilie 2019. George Ciamba a reamintit că obiectivul Preşedinţiei române
    este de a continua discuţiile într-un ritm dinamic, pentru a pune la dispoziţia
    Consiliului European din iunie un document simplificat şi echilibrat de
    negociere. Totodată, tema combaterii dezinformării este una extrem de
    importantă pentru preşedinţia română a Consiliului, iar concluziile adoptate,
    marţi, la Bruxelles, nu vin prea târziu pentru alegerile europene din mai.


    George
    Ciamba: Nu e
    prea târziu, e o abordare cuprinzătoate care va fi trecută printre concluziile
    Consilului European din martie. Este un semnal clar cum vedem noi lucrurile şi
    de unde ar putea veni influenţe externe; abordăm sistematic problema
    dezinformării şi a securităţii cibernetice.


    Miniştrii pentru
    afaceri europene prezenţi, marţi, la Bruxelles, au salutat agenda Consiliului
    de primăvară şi au punctat importanţa discuţiilor privind piaţa internă, piaţa
    unică digitală    , strategia Uniunii Europene în domeniul politicii industriale,
    evidenţiind rolul acestor discuţii în perspectiva pregătirii viitoarei Agende
    Strategice. La summitul din 21 – 22 martie, discuţiile liderilor europeni se
    vor axa cu precădere pe aspecte legate de ocupare, creştere şi competitivitate,
    schimbări climatice, pregătirea Summitului UE – China din 9 aprilie, combaterea
    dezinformării, protejarea integrităţii alegerilor europene şi naţionale. La
    reuniunea de marţi, oficialii europeni au discutat şi despre stadiul în care se
    află procedurile declanşate împotriva Poloniei, pentru nerespectarea statului
    de drept, şi împotriva Ungariei pentru nerespectarea valorilor comunitare, în
    baza Articolului 7 din Tratatul UE. Au fost, de asemenea, adoptate, în mod
    formal, concluzii ale Consiliului UE privind alegerile libere şi corecte, un
    semnal politic deosebit de relevant la nivel european, înainte de începerea
    campaniei electorale pentru alegerile europene, care se vor desfăşura în
    statele membre în perioada 23 – 26 mai. De asemenea, Consiliul a adoptat concluzii
    privind relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Elveţia. Acestea sunt adoptate de
    Consiliu la fiecare doi ani şi au ca obiectiv evaluarea relaţiilor dintre cei
    doi parteneri şi constituie o declaraţie politică privind dezvoltarea
    cooperării în viitor.

  • Preşedinţia României la Consiliul UE se va axa pe securitate cibernetică şi promovarea compeţentelor

    Preşedinţia României la Consiliul UE se va axa pe securitate cibernetică şi promovarea compeţentelor

    Președinția română este
    concentrată atât pe obținerea celor mai bune rezultate în negocierile pe
    marginea dosarelor legislative curente, cât și pe dezbaterea unor teme europene
    de interes deosebit precum strategia viitoare a UE privind digitalizarea post
    2020, a spus eurodeputatul Claudia Țapardel:





    Încă de la începutul mandatului meu am susținut cât
    de importantă este revoluția digitală, mai ales pentru sectorul de transporturi
    și turism și cu siguranță în viitor economia europeană se va axa pe o piață digitală
    foarte puternică. În acest sens mă bucur că un dosar foarte important referitor
    la promovarea echitații și transparenței dintre platformele online și
    furnizorii de servicii va fi finalizat pe durata președinției României fiind
    primul act legislativ european care reglementează acest sector și mă bucur de
    asemenea că am fost raportor pe acest dosar. Raportorul propune o reglementare
    la nivel european care să asigure transparența în ceea de privește modul în
    care operează agenții economici pe platformele online și care să asigure un
    echilibru între formele tradiționale de business și cele bazate exclusiv pe
    tehnologiile digitale așa cum este cazul economiei colaborative. În calitatea
    mea de raportor pe acest dosar am încercat să creez un echilibru și să obțin
    cele mai bune beneficii pentru cei trei actori implicați în acest sector:
    furnizorul de bunuri și servicii, platformele online și consumatorul final, adică cetățeanul european.

    Printre prioritatile Presedintiei române mai sunt
    inteligența artificială, calculul de înaltă performantă și accesul la date 5G.


  • Provocări actuale în domeniul securității cibernetice – impact și contribuția României în domeniu

    Provocări actuale în domeniul securității cibernetice – impact și contribuția României în domeniu

    Contextul actual ne
    leagă indisolubil de mediul online în desfășurarea activităților zilnice, la
    serviciu și acasă, și transferul informațiilor între toate entitățile, de la
    companii, organizații și agenții guvernamentale până la utilizatorii finali.
    Aflat în plină evoluție, mediul virtual generează deopotrivă oportunități de
    dezvoltare a societății informaționale, dar și riscuri la adresa funcționării
    acesteia. Existența vulnerabilităților sistemelor informatice, ce pot fi
    exploatate de grupări organizate, face ca asigurarea securității spațiului
    cibernetic să constituie o preocupare majoră pentru toate entitățile implicate.
    Potențial vulnerabile la atacuri cibernetice nu sunt doar mediul fizic -
    echipamente mobile, sisteme informatice, smartphone-uri etc. – ci și cel logic
    – sisteme de operare, aplicații, poșta electronică, transferurile de informații
    între companii sau operațiile în cloud.


    În acest sens proiectul
    de cercetare Provocări actuale în domeniul securității cibernetice – impact și
    contribuția României în domeniu realizat sub coordonarea Institutului European
    din România în cadrul Programului de Studii și Strategii SPOS 2017 a
    reprezentat o contribuție binevenită în cadrul dezbaterii publice.


    Obiectivul general al
    acestui proiect de cercetare a fost reprezentat de analiza provocărilor actuale
    prezente în domeniul spațiului cibernetic, identificându-se amenințările,
    vulnerabilitățile și riscurile la adresa securității cibernetice. A fost
    studiată totodată capacitatea României de reacție la amenințările prezente în
    mediul virtual, atât la nivel național, cât și la nivel european și regional.


    Una dintre concluziile
    de final ale studiului este aceea că adoptarea unei legislații comprehensive și
    actualizate în domeniul securității cibernetice, care să sprijine dezvoltarea
    capacităților de apărare ale statului, reprezintă o prioritate națională.
    Asigurarea unui spațiu cibernetic sigur este responsabilitatea atât a statului,
    cât și a autorităților competente, a sectorului privat și a societății civile.
    Pentru dezvoltarea culturii de securitate cibernetică, cele mai importante
    pârghii sunt educația și cercetarea, parteneriatele public-private și mecanismele
    de cooperare la nivel european.


    Materialul este disponibil integral pe pagina Publicații.(Mihai Sebe, Biroul Studii și Analize, IER)

  • Legea privind securitatea informatică

    Legea privind securitatea informatică

    Uniunea Europeană urmează să creeze un cadru comun de certificare pentru securitatea cibernetică. Consiliul şi-a stabilit deja poziţia, iar propunerea urmează a fi negociată cu Parlamentul European.

    Reziliența cibernetică în spaţiul comunitar va fi îmbunătăţită prin definirea unui cadru de certificare de securitate cibernetică la nivelul Uniunii pentru produsele, serviciile și procesele tehnologiei informației și comunicațiilor. Industria ar putea folosi noul mecanism pentru a certifica produse precum autovehiculele conectate la mediul online și dispozitivele medicale inteligente. Consiliul a convenit săptămâna trecută asupra abordării sale generale cu privire la propunerea cunoscută drept legea privind securitatea cibernetică.

    Propunerea va transforma, de asemenea, actuala Agenție a Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor – ENISA într-o agenție permanentă pentru securitatea cibernetică, spune comisarul european Mariya Gabriel, responsabil pentru economia şi societatea digitale: Este un progres esenţial în eforturile noastre de a pregăti mai bine Uniunea Europeană şi statele sale membre pentru a lupta împotriva ameninţării în continuă creştere a atacurilor cibernetice. Acestea nu au graniţe, aşa cum am constatat deja în mai multe crize europene. Dar noua lege va permite transformarea şi consolidarea mandatelor agenţiei ENISA, căreia vrem să-i acordăm un mandat solid şi permanent pentru a putea asista statele membre şi a le ajuta să-şi coordoneze acţiunile. Miniştrii telecomunicaţiilor şi-au dat cu toţii acordul asupra certificării serviciilor online, pentru o mai bună protecţie a utilizatorilor. De altfel, întărirea siguranţei în Uniunea Europeană este singurul mijloc de asigurare a unei pieţe unice digitale puternice, fiabile şi viabile în beneficiul tuturor. Îi revine, acum, Consiliului, sub preşedinţia austriacă, rolul de a finaliza această propunere împreună cu Parlamentul European, până la sfârşitul anului.


    Proiectul de regulament creează un mecanism de stabilire a unor sisteme europene de certificare de securitate cibernetică pentru procese, produse și servicii specifice de tehnologia informației și comunicațiilor. Certificatele eliberate în cadrul acestor sisteme vor fi valabile în toate țările Uniunii, ceea ce va permite utilizatorilor să capete mai ușor încredere în securitatea acestor tehnologii, iar întreprinderilor să își desfășoare cu mai multă ușurință activitățile în afara granițelor. Printre caracteristicile vizate s-ar număra de exemplu reziliența în caz de pierdere sau modificare accidentală sau rău-intenționată a datelor.

    Noile norme vor clarifica rolul agenţiei ENISA, care va primi noi sarcini de sprijinire a statelor membre, a instituțiilor Uniunii și a altor părți interesate în materie de chestiuni cibernetice.


  • Securitatea cibernetică

    Securitatea cibernetică

    Era digitală, în care trăim, vine cu o mulţime de elemente care ne îmbunătăţesc comunicaţiile şi accesul la informaţie, dar ne şi expun la multe ameninţări. Blocarea activităţii, furtul de date şi alte fraude în spaţiul virtual au produs, în ultima perioadă, daune imense, în toată lumea. Atacurile cibernetice păgubesc anual economia mondială cu peste 400 de miliarde de euro.

    Aceste ameninţări nu ne afectează numai în plan personal – pentru că atentează la intimitatea noastră – ci, şi mai grav, reprezintă un pericol imens pentru companii şi chiar pentru sisteme statale, precum cel energetic, de transporturi sau de sănătate. Economia europeană este adesea ţinta spionajului cibernetic, îndreptate împotriva întreprinderilor, a băncilor şi chiar a administraţiilor de stat.

    Uniunea Europeană are o strategie pe securitate cibernetică, dar aceasta trebuie pemanent îmbunătăţită, atât la nivel legislativ, cât şi tehnic. Avem nevoie de cetățeni educați și de instituții responsabile. Putem să contraatacăm acest fenomen dacă ne vom coordona activitățile printr-o strategie digitală solidă – aprecia comisarul pentru societatea digitală, Mariya Gabriel: Dorim totodată să transmitem un mesaj foarte clar tuturor instituţiilor din ţările membre ale UE. Astăzi la întrebările cine şi ce face în cazul unui atac cibernetic la scară largă nu avem un răspuns clar. Comisia Europeană a propus un mecanism de coordonare la nivel european în cazul unui astfel de atac. Contăm pe colaborarea cu România în cadrul viitoarei Preşedinţii a Consiliului Uniuii Europene din 2019. Pentru a lua decizii în ceea ce priveşte securitate cibernetică, este important să lucrăm împreună, să avem o perspectivă comună şi acţiuni coordonate.

    Uniunea Europeană are nevoie de o legislație solidă și eficientă pentru a combate criminalitatea cibernetică care afectează mediul economic şi de afaceri. Avem, la nivel european, şi reglementări privind ENISA, combaterea exploatării sexuale online a copiilor și a pornografiei infantile.

    De toată această problematică se ocupă, în prezent, Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA). Rolul noii agenții, pe care Comisia vrea să o înfiiţeze, ar fi acela de a ajuta statele membre, instituțiile europene și întreprinderile să combată atacurile cibernetice.

    Comisarul Mariya Gabriel a insistat, în numeroase rânduri că toate statele din Uniunea Europeană trebuie să colaboreze îndeaproape şi să investească în tehnologie, dacă vrem să avem o securitate cibernetică solidă.


  • Europa noastră – 01.11.2014

    Europa noastră – 01.11.2014

    Politicile climatice, promovarea produselor agricole şi securitatea cibernetică — pe agenda europeană săptămâna aceasta.