Tag: securitatea UE

  • Securitatea și economia UE, după rezultatul alegerilor din SUA

    Securitatea și economia UE, după rezultatul alegerilor din SUA

     

    Liderii Uniunii Europene l-au felicitat pe Donald Trump pentru victoria în alegerile prezidențiale din SUA. Dar, revenirea republicanului la Casa Albă ar putea aduce noi provocări pentru securitatea și economia blocului comunitar.

    Un avertisment a sosit chiar din partea Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate. Europa ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea unei diminuări a sprijinului oferit de Washington, a transmis Josep Borrell într-un interviu acordat agenției EFE, citat de Agerpres.

    „Nu ne putem gândi că umbrela protectoare a Statelor Unite va fi mereu deschisă şi că ne va garanta securitatea pe care, în primul și în primul rând, trebuie să ne-o garantăm singuri”, a mai declarat oficialul european aflat la Kiev pentru ultima oară din poziția de șef al diplomației UE.

    Totodată, Borell a subliniat că UE și-a intensificat eforturile de a-și îmbunătăți capacitatea de apărare după invazia trupelor rusești în Ucraina din 2022: „Eu nu am avut nevoie ca Trump să ajungă la președinția SUA pentru a declara de la bun început că Europa trebuie să-şi asigure securitatea şi apărarea în mod mai autonom.”

    La finele săptămânii trecute, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la summitul informal de la Budapesta, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să îi transmită clar viitorului președinte american faptul că Rusia își întărește alianțele cu China, Iran și Coreea de Nord, în ideea de a-l încuraja pe viitorul președinte să mențină sprijinul acordat Ucrainei.

    „Ceea ce cred că este cel mai important pentru noi să discutăm cu prietenii noştri americani este faptul că Rusia nu este doar o ameninţare la adresa Europei, ci o amenințare la adresa securității globale”, a afirmat șefa Executivului european.

     

    Avertismente asupra bunăstării economiei UE au venit, marți, din partea Băncii Centrale Europene. Oficiali ai instituției au transmis, potrivit Reuters, că viitoarea administrație americană ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economiei globale prin politicile sale protecționiste, iar Europa trebuie să fie mai bine pregătită pentru acest scenariu decât a fost în trecut.

    Donald Trump a susținut în campania electorală că vor exista schimbări în ceea ce privește comerțul exterior, inclusiv o taxă de 10% pentru importurile din toate ţările şi un tarif de 60% pentru cele din China, măsuri ce ar trebui să contribuie la reducerea deficitul balanţei comerciale americane.

    „Ceea ce știm este că tarifele semnificative la import care sunt vehiculate ar putea avea ramificații negative pentru economia mondială. Un nou război comercial este ultimul lucru de care avem nevoie astăzi, în contextul rivalităților geopolitice, în special între aliați”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, Olli Rehn, pentru agenția Reuters, citată de Agerpres.

     

     

     

     

  • Securitatea Uniunii Europene

    Securitatea Uniunii Europene

    La ediția a 60-a a Conferinței anuale de Securitate de la Munchen, desfășurată între 16 și 18 februarie 2024, au participat și oficiali europeni de top în frunte cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Organizatorii evenimentului au scris un raport intitulat “Lose-Lose?” care nu exprimă o perspectivă optimistă asupra viitorului. Ca antiteză a formulei “win-win”, care afirmă că toată lumea câștigă, “lose-lose” este o expresie pesimistă care arată o tendință a lumii de a se refugia în protecționism și de a respinge cooperarea reciproc avantajoasă. Astfel, în acest trend, securitatea europeană reprezintă una dintre marile temeri ale viitorului.

    Expertul Mihai Sebe explică situația în care se găsește blocul comunitar acum într-un an foarte dificil, cu multe alegeri pe mapamond.

    “Uniunea Europeană, în momentul de față, este retincentă întrucât trebuie să aștepte și rezultatul alegerilor din SUA. Cu toate acestea, o serie de analize publicate recent arată că, la limită, Uniunea Europeană ar putea să acopere inclusiv o eventuală reducere a finanțării americane. 

    Pe de altă parte, nu trebuie să uităm faptul că a apărut deja, după doi ani de conflict, o stare de oboseală la nivelul multor state-membre, o stare de oboseală în rândul cetățenilor. Și va trebui găsite acele soluții care să permită, pe de-o parte, recuperarea de apărare de exemplu și, pe de altă parte, va trebui să găsim acele soluții mai degrabă de tip win-win, în care toată lumea câștigă. 

    În momentul de față, dacă intrăm pe această logică negativă a pierderii din partea tuturor nu vom altceva decât să accentuăm această stare de oboseală strategică și această tensiune. Sunt încă multe probleme de clarificat la nivel european, cum ar fi de exemplu situația coridoarelor pentru transportul grânelor, diverse proteste în statele-membre ale Uniunii cu privire la acest lucru și nu doar. Dar, în timp, și după ce se vor clarifica rezultatele alegerilor, cred că Uniunea Europeană va reuși să găsească acel răspuns care să aducă rezultatul dorit la masa negocierilor. 

    Să nu uităm niciodată că securitatea Uniunii Europene este direct legată și de rezultatul conflictului din Ucraina. Așadar, interesul există. dar va trebui, poate, să calibrăm din mers, anumite tipuri de reacții și răspunsuri.”

  • Semnal editorial: Dinamicile conflictului și ale cooperării în zona Mării Negre

    Semnal editorial: Dinamicile conflictului și ale cooperării în zona Mării Negre

    Institutul European din România a publicat o nouă
    lucrare în cadrul colecției de microstudii, având titlul: Dinamicile conflictului și ale cooperării în
    zona Mării Negre. De la istoria regiunii la provocările actuale de securitate
    .
    Documentul, de tip working
    paper, este semnat de Ioana
    Elena Secu, expertă în cadrul Serviciului Studii Europene, IER. Autoarea examinează
    progresia conflictelor și cooperării în regiunea Mării Negre, în special după
    invazia Rusiei din februarie 2022. Structurată în cinci secțiuni, cercetarea
    prezintă modul în care s-au raportat statele riverane Mării Negre, inclusiv Uniunea
    Europeană și NATO, la evenimentele recente din această regiune. Prin
    informațiile furnizate, lucrarea contribuie la dezbaterea importanței Mării
    Negre pentru securitatea și stabilitatea Europei.


    Vă invităm să accesați textul integral al
    studiului aici.




    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expertă, Serviciul Studii Europene

  • Recomandările Comisiei Europene pentru tehnologiile avansate, esențiale securității UE

    Recomandările Comisiei Europene pentru tehnologiile avansate, esențiale securității UE

    Pandemia mondială, războiul ilegal și neprovocat al Rusiei în Ucraina,
    atacurile cibernetice, dar și intensificarea tensiunilor geopolitice la nivel
    mondial au scos la iveală riscuri și vulnerabilități ale tehnologiilor avansate
    pentru economiile și întreprinderile Uniunii Europene.

    Comisia Europeană a adoptat
    recent o recomandare privind domeniile tehnologice critice pentru securitatea
    economică a Uniunii Europene, în vederea unei evaluări suplimentare a
    riscurilor împreună cu statele membre. Recomandarea se referă la evaluarea
    riscului tehnologic și a scurgerilor de informații tehnologice sensibile.
    Evaluarea riscurilor va avea un caracter obiectiv și, în acest stadiu, nu pot
    fi anticipate nici rezultatele acesteia, nici măsurile de monitorizare.


    În
    recomandare, Comisia prezintă o listă de zece domenii tehnologice critice și identifică
    patru domenii tehnologice considerate foarte susceptibile să prezinte cele mai
    sensibile și imediate riscuri legate de securitatea tehnologică și de
    scurgerile de informații tehnologice. Cele patru domenii cheie includ tehnologiile
    bazate pe semiconductori avansați, cele bazate pe inteligența artificială, cele
    cuantice și biotehnologiile.


    Comisia Europeană recomandă
    ca statele membre să efectueze mai întâi evaluări colective ale riscurilor
    pentru aceste patru domenii până la sfârșitul anului, spune Thierry Breton,
    comisar european pentru piața internă.

    Este rezultatul unei cercetări
    exhaustive asupra tuturor tehnologiilor pe care le considerăm de natură
    strategică pentru a asigura securitatea Uniunii Europene. Ne îndeplinim astăzi
    angajamentul de a reduce riscurile pentru economia europeană, prin
    identificarea a zece domenii tehnologice esențiale pentru securitatea noastră
    economică, în special ca urmare a riscului de fuziune între utilizările civile
    și cele militare. Acest demers reprezintă un pas important pentru reziliența
    noastră.

    Trebuie să ne monitorizăm în permanență tehnologiile critice, să ne
    evaluăm expunerea la riscuri și, în caz de necesitate, să luăm măsuri pentru a
    ne proteja interesele strategice și securitatea. Europa se adaptează la noile
    realități geopolitice, punând capăt erei naivității și acționând ca o adevărată
    putere geopolitică. Vom efectua evaluări pentru a vedea care sunt riscurile, ce
    trebuie să facem și cu ce fel de parteneri trebuie să lucrăm. Luăm măsuri
    pentru a încerca să reducem orice riscuri cu care ne-am putea confrunta.

    De
    asemenea, vom avea în vedere stimularea parteneriatelor internaționale și vom
    încerca să reducem riscul de dependență. Uniunea Europeană rămâne deschisă
    pentru afaceri, însă nu va mai fi naivă, ci își va putea proteja interesele de
    securitate și va fi mai puternică.


    Comisia Europeană se va
    angaja într-un dialog deschis cu statele membre și va putea prezenta inițiative
    suplimentare până în primăvara anului 2024, ca urmare a primelor experiențe dobândite în contextul
    evaluărilor colective inițiale ale riscurilor.