Tag: securitati

  • Agiutoru european trã Ucraina

    Agiutoru european trã Ucraina

    Niputearea salami a muabeţloru americano-ucraineani, di viniri, ţãnuti Washington, nu alasă cali ti multi nãdii tu ligãturã cu un arolu mari a Statiloru Unite ti agiundzearea la irini tru Ucraina. Aţelli cari lipseaşti, tora s’aibã aestu arolu, suntu europeañilli işiş. Europa treaţi pritu un kiro greu ti securitatea a llei, spunea, dumãnică, Londra, prim-ministrul britanic Keir Starmer, nicukirlu a unlui summit informalu la cari loarã parti aproapea ţisprãdzaţ di aliaţ ali Ucraina, iu eara vinitu şi prezidentulu Volodimir Zelenski.

    Elli ş-loarã borgea s’cilãstãseascã cama multu ti securitatea ali Europã şi s-armãtuseascã nica ma multu, ama cundillearã, tutunãoarã cã easti ananghi ta s’aiba, ma largu, un agiutoru vãrtosu di partea-a Statelor Unite. AFP cundillea cã andamasea scoasi tu videalã adgheafurlu di minduitã anamisa di prezidentulu american Donald Trump, cari va unã akicãseari di irini iruşi anamisa di Rusia şi Ucraina, şi liderlli europeañi, cari s’pari cã aproaki s’ducã ma largu agiutorlu militaru a Kievlui până cându aestu, va s’agiungã pi unã irine ţi va u lugurseascã ti bunã.

    Europa, spusi Starmer, lipseaşti s’cilãstãseascã nai cama multu, ama ta s’fitruseascã irinea pi continentulu a nostru şi ta s’aprãftãsimu, aestã gaereti lipseaşti s’hibã ndrupãtã di Statele Unite. Ma multi vãsili europeani va ş’creascã hãrgili ti Apărare, spusi secretarlu gheneralu al NATO, Mark Rutte.

    Prezidenta ali Comisie Europeanã, Ursula von der Leyen, spusi, tu arada-a llei, că UE lipseaşti si s’armãtuseascã ntrãoarã şi si s’ndreagã ti ţi easti ma laiu. Ea dimãndã cã va s’pãrãstiseascã un plan lãrguriu mutrinda armãtusearea diznãu ali UE la summitlu european extraordinaru ditu 6 di marţu, planu ţi va s’acaţã tu isapi ananghea cã vãsiliili UE s’amintã spaţlu fiscal tra s’creascã hãrgili militari. Participanţãllii la summitu zburãrã ti ananghea asiguripserloru di securitati trã Ucraina tru yinitu, asiguripseri cari, uidisitu cu spusa a caplui ali Comisie Europeanã, lipseaşti s’ducã la unã amintari tu planu icunomicu până la rezilienţa militară.

    Cu pţãnu kiro ninti di summitlu di Londra, premierlu britanic dimãndã că lucreadză cu prezidentulu francez Emmanuel Macron la un plan tra s’curmã alumtili tru Ucraina, plan ţi va s’hibã pãrãstisitu deapoa a Statelor Unite. Planlu caftã şi unã coaliţie di voluntari ditu arada-a vãsiliiloru europene cari s’da ali Ucrainã garanţii di securitate ma s’agiungã pi unã akicãseari di irini cu Rusia, ama s’aibã şi agiutorlu ali SUA.

    La summitlu di Londra eara dusu şi prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan. El spusi că participanţãllii apufusirã ta s’da ma largu agiutoru financiaru şi militaru trã Kiev până va s’hibã vulusitu unu armistiţiu. Statele europene lipseaşti tra ş-llia unã fortumã ma mari trã irinea tru Europa, iarapoi aesta caftã criştearea a bugetilor trã apărare. Tutunãoarã, cundille Bolojan, s-agiumsi pi akicãsearea că garanţiile di securitate cari potu s’hibã dati ti Ucraina nu pot s’hibã asiguripsiti ma s’nu aibã unu agiutoru di partea ali SUA. Aesti garanţii di securitate nu sunt maş trã Ucraina, cã suntu ti tutã Ardãrikea ditu Apiritã, di la Baltică pânu di Amarea Lae, cundille liderlu di Bucureşti.

    Autoru: Srefan Stoica
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • România la consultărli di Paris

    România la consultărli di Paris

    Securitatea-a continentului european eara tema-a nauãllei andamasi ndreaptã, ñiercuri, Paris, di prezidentulu francez, Emmanuel Macron după aţea di luni, cari s’ţãnu tu parei apridunatã. Aestã aradã eara dusã şi România, pritu prezidentulu interimar Ilie Bolojan, ama şi liderlli ditu Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, Suedia şi Belgia.

    Andamasili s’ţãnu dupu alãxearea di mindueari a Statelor Unite ale Americii andicra di vãsiliili europene, administraţia di Kiev şi Moscova. Di unã parte, guvernul al Donald Trump cutugurseaşti Europa di itia cã nu cilãstãseaşti ma multu tru ndridzearea a conflictului, ãlu spuni cu numa pi prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelensky, hiindalui dictator di itia cã nu ndreapsi alidzeri tu vadelu ţi lipsea, şi ãlu lugurseaşti niheamã cu cãbati ti ahurhearea-a polimlui, acã Rusia u aputrusi Ucraina nică ditu 2014, unãoarã cu arãkearea-a hamunisiillei Crimea. Di alantã parte, Washingtonul canda li feaţi ma dulţi muabeţli cu regimlu di Kremlin şi, simfunu cu niaştiptatat luyurie, ari cãbili s’facã pãzari ea goalã, nu maş ti unã irine cu zorea tru Ucraina, ama, aşi cumu dimãndã aghenţiile di presă, şi unã xanaampãrţari a sferiloru di influenţă dupu urnekea a lãhtãroasãllei conferinţã di Yalta, ditu 1945, atumţea cãndu Europa ditu Apiritã armasi sumu ursearea ali Uniuni Sovieticã.

    Tru aestã hãvaie, prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan, spusi că securitatea ali Ucrainã easti şi securitatea ali Europã şi ali României. Di altă parte, Franţa va-lu creascã andrupãmintulu ali Românie, spusi Ilie Bolojan, după muabeţli ahoryea ţi li avu cu liderlu francez: „Nã asiguripsimu nica nã oarã că, aşi cum Franţa fu totna deadunu cu România tru oarili multu di simasie tu istoaria a vãsiliillei a noastri, şi adzã armâni deadunu cu noi. Am Nãpoi lu-aprukemu parteneriatlu strateghicu cu Franţa. Tutunãoarã, u aprukemu diznãu stabilitatea ti prezenţa militarã francezã tru România. Cu cãftarea a vãsiliillei a noastrã, aestă prezenţă va s’hibã anvãrtuşitã tru kirolu ţi yini”.

    Tu bitisita ali andamasi Bolojan spusi că statele ditu Europa di Est suntu protili cari vedu zorea di itia a polimlui ditu Ucraina. El cundille că, tora ma multu ca vãrnãoarã, unitatea europeană şi coopeararea cu SUA tru cadrul NATO sunt di mari simasie ti ndridzearea a conflictului. Ilie Bolojan: „Nu u-andrupãmu Ucraina maş ditu itie umineascã. Prota ş-prota, di aestã itie, şi di niandriptati, s’clleamã cã şi cu sinferu strateghicu ti vãsilia-a noastră. Şi a daua concluzie importantă fu că ma largu, colaborarea anamisa di vãsiliili europeani şi Statele Unite ali Americã poati s’hibã nai ma bună formulă trã ndridzearea aliştei crizã, aţea turlie cã nu maş s’avemu unã dãnãseari a alumtiloru, ama s’avemu unã irine justă, aţea turlie cã tu añilli ţi yinu s’nu ahurheascã diznãu vãrã ceamaunã. Deapoa, aestã irine justă şi unã irini echitabilă nu poati s’hibã faptã ma s’nu llia parti Ucraina şi Uniunea Europeanã ti bitisearea aluştoru pãzãrãpseri.”

    Tu arada-a lui prezidentulu francez spusi că veadi tru Rusia şi tru Vladimir Putin „unã fuvirseari existenţială trã Europa”. Ahãtu elu ama şi premierlu britanic, Keir Starmer, furã cãlisiţ ti stãmãna ţi yini la Washington trã consultări mutrindalui irinea tru Ucraina, dimãndã consilierul ti probleme di securitate a prezidentului Donald Trump, Mike Waltz.

     

    Autoru: Sorin Iordan
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Andamusea ali diplomaţie româneascâ

    Andamusea ali diplomaţie româneascâ

    Aproapea di bitisita a aților 10 añi di mandat prezidenţial, Klaus Iohannis lo parti, ti ațea dit soni oarâ, la andamusea cu şefañilli di misiuni, ufiții consulari şi directorlli ICR cu arastea a Andamusillei di cathi an ali Diplomaţie Româneascâ. Uidisit cu spusa a caplui a cratlui, România agiumsi, tu aestu dețeñiu di ma nâpoi, un actor reghional, evropean şi internaţional di pistusini, activ şi tiñisit, un dealihea furnizor di stabilitati şi securitati.

    El lâ dzâsi a diplomaţlor româñi câ scupadzlli mări dit politica externâ armân ma largu ânvârtușarea a rollui ş-a influenţâllei tu Uniunea Evropeanâ ş-tu Alianţa Nordu-Atlanticâ, fâțearea ma sânâtoasâ a suțatâllei strateghicâ cu Statili Uniti şi fâțerea a unlui dialog di dauli părțâ, pi ma multi temi, cu partenerlli di pi tuti continentili.

    Prezidentul dzâsi că armâni un sturu vârtosu ti proțeslu di lârdzeari ali Uniuni Evropeanâ şi cundille că România va s-hibâ ma largu activâ ti andruparea a imnaticlui evropean ali Ucrainâ şi Republicâ Moldova. El adusi aminti că Bucureştiul andrupâ vârtos apofasea istoricâ mutrindalui dișcllideara a pâzârâpserlor di aderari la Uniunea Evropeanâ cu ațeali dauâ stati vițini, apofasi aprucheatâ tu andamusea a Consiliului Evropean ditu 14-15 di andreu di anu. Tu ți mutreaști Ucraina, nica ditu prota dzuuâ a polimlui, România fu acutotalui solidarâ și lo vârtoasi meatri multidimensionali ti andruparea a elli, cundille Iohannis.

    Ti dumeniili a securitatillei ş-apârarillei, ca stat membru ali NATO, România ari un rol constructiv şi di factor ți u țâni ziga, hiindalui un furnizor di securitati şi di stabilitati, luyurseaști liderlu di Bucureşti. Tu minduita al nâs, România s-hârseaști tora di nai ma analtul grad di apârari şi protecţie ditu tutâ istoria a elli.

    Trâ Parteneriatlu Strateghic cu Statili Uniti, ca sturu di thimelliu a politicâllei externâ ali Românie, Iohannis dzâsi că agiumsi tu aestu chiro ma vârtos ș-ma di pistusini. Pi di altâ parti, caplu a statlui cundille că tu ațelli 10 añi di mandat fu cu unâ mengâ ahoryea ti anvârtușarea a suțatilor și a ligâturlor strateghiți bilaterali cu statili di cari nâ aproachi idyili axii şi sinferuri, cata cum suntu Ghirmânia, Franţa/Galia, Spania, Italia, Polonia.

    Temâ spusâ diznău şi scupo nica nibâgat cu practico acutotalui, aderarea la Schengen fu scoasâ tu migdani și estanu la andamusea a diplomaţlor româñi. Prezidentul luyurseaști că aderarea ali Românie la spaţiul Schengen cu sinurli aerieni şi maritimi agiumsi unu importantu sucțesu di etapâ şi cundille că scutearea a controalilor ş-la sinurli terestri armâni unu scupo di amprotusa. “Amu cândâseara că va s-apruftusim s-duțem pân tru cap aestâ gaireti colectivâ ti hârilâtica nu maș a țetăţeñilor româñi, ama ș-ali Unie cama cu prucuchie ș-fârâ cheadiți artifițiali”, cundille caplu a statlui.

    Un altu obiectiv di amprotusa tu politica externâ easti apruchearea a vâsilillei la Organizaţia ti Lucru deadun şi Dezvoltari Ecunomicâ. El angâsâi ti criștearea a gairetillei interinstituţional trâ bitiseara cu hâiri a aluștui proțes, cât s-poati, tu nai ma șcurtul kiro.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • UE ș-reghiunea ali Amari Lai

    UE ș-reghiunea ali Amari Lai

    „Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri hibridi dupâ polimlu di prișcâvilli ali Arusie contra ali Ucrainâ”. Easti declarația a ministrului a Apârarillei, Angel Tîlvăr, cari s-adună, luni, cu şefa interimarâ a Reprezentanţâllei ali Comisie Evropeanâ tu Românie, Mara Roman.

    Dupâ un comunicat a ministerlui, evoluţiili evropeani tu dumenea a apârarillei şi mutrita a Bucureștiului tu aestâ aradâ furâ protili temi di moabeti a aților doi ufițiali. Angel Tîlvăr și Mara Roman zburârâ, tutnâoarâ, di rollu ali Uniuni Evropeanâ ti agiutarea ali Ucrainâ şi andruparea ali Republicâ Moldova, vâsilie viținâ cu România.

    Cu aestâ fruñie, ministrul a Apârarillei, scoasi tu migdani agiutorlu dat di București aților dauâ craturi, em tu ți mutreaști gairetea ti integrari evropeanâ, em ti ânvârtușarea ali rezilienţâ. Doilli zburârâ ș-ti iniţiativili di prota thesi ș-ti instrumentili evropeani tu dumenea a apârarillei, cata cum Fondul Evropean di Apârari, mobilitatea a așcherillei, Strateghia Evropeanâ mutrindalui Industria di Apârari ș-ananghea di ânvârtușari a Bazâllei Tehnologhicâ ş-Industrialâ tu dumenea a Apârarillei.

    „Easti di simasie ca industria evropeanâ di apârari s-creascâ tu unâ turlie cu bunâ zigâ gheograficâ, iara întreprinderli ñiț ş-di mesi, cata cum și start-up-urli dit tutâ Evropa s-hibâ integrati tu ecosistemlu industrial” – dzâsi Angel Tâlvăr. Tutnâoarâ, adâvgă ministrul, „lucurul deadun UE-NATO pi aestâ temâ easti di thimellu ti filisearea a hâlățlor ți li au ațeali dauâ organizaţii”.

    Andamusea a doilor ufițiali scoasi tu migdani, dupâ comunicat, rollu di simasie ali Comisie Evropeanâ ti andruparea a craturlor membri tu ți mutreaști securitatea ş-apârarea, hiindalui andrupâtâ ananghea ti duțere ninti a criștearillei sinerghicâ a ligâturlor UE-NATO.

    Tutnâoarâ, la un forum di spețialitati ți s-feați meslu ți tricu, București, șefa a diplomațillei, Luminița Odobescu, dzâsi că Amarea Lai easti di thimellu tu ți mutreaști securitatea ş-ligâtura ti Evropa ş-easti di ananghi s-hibâ cama disfaptâ ș-elefterâ. „Atumțea anda minduim ti Amarea Lai, avem tu minti dauâ zboarâ clleai – securitati ş-conectivitate” – dzâsi Luminița Odobescu. Ofițiallu cundille ș-că România agiutâ la securitatea tu Amarea Lai prit acţiuni naţionali, di dauli părțâ, ama ș-pritu proiecti şi lucru deadun reghional, cata cum ș-prit acţiuni tu scara ali UE şi NATO.

    Dupâ cum dzâți aesta, „bâgarea ali irini ș-a securitatillei tu Amarea Lai easti di thimellu ti securitatea a noastâ, a tâtâlor”. Idyea idei u pitricurâ ufițialii evropeñi di ma multi ori, scuțândalui tu migdani ațea borgi deadun ti țânearea a stabilitatillei ș-a securitatillei tu aestâ parti di loc di simasie strateghicâ mari.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024

    Garanții di Securitati ti Românie
    Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, câ nu ari niți unâ fuvirseari directâ ti Românie, ama că șefañilli ali Așcheri s-andregu ti tuti catastisili ți pot s-facâ. „România s-hârsești, adzâ, di nai ma di simasie garanţii di securitati ți li ari avutâ vârâoarâˮ, dzâsi șeflu a statlui, di cara vâsilia fați parti ditu Suțata Nord-Atlanticâ. El dzâsi nica că România nu va s-pitreacâ așchirladz tu Ucraina ş-că varianta ta s-da unu sistemu di apârari antiaerianâ aliștei vâsilii va s-hibâ zburâtâ tu Consiliul Suprem di Apârari a Vâsilillei. Tu arada a lui, șefanlu a Statlui Major Gheneral ali Apârari, ghenerallu Gheorghiţă Vlad, dzâsi că România lipseaști s-creascâ multu ayoñea forţili di apârari, tu contextul a catastisillei di securitati ditu reghiuni. Ministerlu a Apârarillei acațâ tu isapi ipoteza a unâllei crișteari a ceamaunâllei militarâ di tora, dzâți ghenerallu. El feați tâmbihi că easti ananghi di criștearea a capacitatillei di reacţie a așcherillei prin năi echipamenti militari.

    Expoziţia „Black Sea Defence and Aerospace” di București
    Stâmâna aesta s-feați, București, expoziţia di tehnicâ militarâ reghionalâ „Black Sea Defence and Aerospace”. La evenimentu poarâ parti cama di 400 di producători globali di echipamenti şi tehnicâ militarâ ditu vârâ 30 di stati membri ică parteneri ali NATO. Lâ furâ spusi a experţiloru ditu toatâ lumea tehnica militarâ nai ma naua, armamentu, ama și lucrul nai ma di simasie – avionlu multirol ditu bârnul ținți F-35, ți Forţili Aeriani a Statilor Uniti ali Americâ lu adusirâ, ti prota oarâ, la unâ expoziţie ditu Evropa. Evenimentul expoziţional ş-pripusi s-bagâ oarâ cari suntu oportunitățli şi s-aflâ tropuri di lucru deadunu, emu tu producţie, emu tu dumenea a emburlâchillei, ta s-poatâ sâ scoatâ tu migdani, pi planu internaţional, industria di apârari ditu Românie.

    Şedințâ deadunu, tu Ankara, a chivernisiloru româneascâ ș-ânturțeascâ
    Chivernisili româneascâ ș-ânturțescu avurâ, marţâ, tu Ankara, prota şedinţâ deadunu tu cari apufisirâ s-ahurheascâ diznău exporturli româneşțâ di carni câtâ Turchii şi simnarâ ma multi achicâseri tu dumeni cata cumu turismul ş-urbanismul. La şedinţa di arada a ațiloru dauâ chivernisi, s-apufisi fermierilli româñi s-exportâ diznău carni tu Turchii. Premierlu Marcel Ciolacu cundille, cu aestâ arasti, că fermierilli româñi va s-aibâ, diznău, acțes la unâ pâzari multu mari şi va s-poatâ s-dișcllidâ călluri năi câtâ alti pâzări. „Easti unâ oportunitati ti anami ti producâtorilli româñi ta s-aibâ acțesu la unâ pâzari dipu mari, anda tu idyiul chiro va s-putemu s-apufisimu călluri salami di emburlâchi ş-cu alti zoni ditu reghiuni ş-tu Orientul di Mesiˮ, cundille Marcel Ciolacu. Tutnâoarâ el âlli hâristusi a liderlui di Ankara că simnă decretlu ți lâ da izini a țetăţeñilor româñi s-urdinâ tu Turchii cu cartea di identitati ti nai multu 90 di dzâli. Premierlu Ciolacu adusi aminti că România va s-asiguripseascâ ma largu unu bunu lucru deadunu ti Turchia cu Uniunea Evropeanâ. Tu arada a lui, ș-prezidentul Recep Tayyip Erdoǧan dzâsi că dauli vâsilii vor, tu añilli ți yiuu, s-agiungâ alâxerli comerțiali bilaterali la 15 miliardi di dolari. Aestu adusi aminti că dauli craturi agiutâ la asiguripsearea a securitatillei ș-a stabilitatillei tu reghiuni pritu acţiuni adrati deadun, ama ş-tu arada NATO. Erdoǧan dzâsi nica că dauli craturi, deadunu cu Vâryâria, adrarâ unâ parei ți va sâ scoatâ minili ditu Amarea Lai.

    Ghenerali tu rezervâ a SRI, bâgaț di DNA sum control judițiar pi cauţiuni
    Șefanlu operativ di ma ninmti a SRI, Florian Coldea, fu bâgatu di DNA sum control judițiar pi cauţiuni, dzâsirâ izvuri judițiari. Idyea misurâ fu datâ ș-ti ghenerallu tu rezervâ Dumitru Dumbravâ, şefanlu di ma ninti a direcţillei juridicâ a SRI, ş-avocatlu Doru Trăilă. Treilli sunt acuzaţ tu un dosar di trafic di influenţâ şi spilari di pâradz, dupâ ți un emburu dzâsi că elli âlli câftarâ suma di 600.000 di evradz ta s-lu agiutâ s-llia unâ pideapsâ cu amânari tu dosarlu tu cari eara condamnatu ti patru ani di ahapsi ti fraudi cu fonduri evropeani.

    Crișteri a tiñiilor di cathi mesu și nihâristuseri sindicale tu sectorlu bugetar
    Civernisea di București apruche unâ ordonanţâ di urgenţâ cari pruveadi crişteri a tiñiilor di cathi mesu cu 10% tu dauâ tranşi ti ma multi categorii di atugaț ditu instituţiili ți suntu cumândusiti di Executiv, ministeri ică di Parlamentu. Sindicatili ditu administraţie câtâyursirâ ordonanţa, luyursindalui că Chivernisea scoati tu migdani unâ politicâ salarialâ ți nu acațâ tu isapi nivolli dealihea a arugațlor. Gioi, sindicalișțâlli ditu ma multi instituţii publiți ş-organizaţii guvernamentali protestarâ București, dzâcândalui că s-facu nindriptăț ş-discriminări salariali tu domeniili di activitati iu elli lucreadzâ. Criștearea âlli nihâristiseaști niscânțâ ditu protestatari ți minduescu că easti multu ñicâ. Premierlu Marcel Ciolacu lâ dzâsi aluștor că ti instituţiili aesti va s-aflâ trpuri ti structuri di personal cama lișoru ti adrari, iara ditu economiiliți va li adarâ, va lâ creascâ tiñiili di cathi mesu ațiloru ți lâ si cadi.

    Câsâbălu Craiova fu nicuchirlu a Festivallui Internațional Shakespeare
    Festivallu Internațional Shakespeare di Craiova, XIV-a ediție, ți ahurhi tu 16 di mai va ș-ancllidâ duminicâ porțili. Cama di 300 di spectacoli di teatru tu aradâ mondialâ, conțerti, paradi, atelieri, pârâstâseri di carti, instalaţii, câlâtorii VR furâ programati tu tutu câsâbălu Craiova ş-anvârliga, tu spaţii convenţionali, ama ș-tu ațeali ma pțânu cunuscuti ş-niaştiptati locâri. Sâlili di spectacol şi spaţiile indoor avurâ spectacoli, expoziţii, atelieri şi pârâstâseri di carti, iara tu pâzări, parcuri, geadei va s-facâ andamusi-surprizâ cu spectacoli şi performance-uri, conțerti, instalaţii pop-up tu aer liber, iu publicul easti câlisitu s-llia parti. Shakespeare Village – unâ hoarâ britanicâ di la 1600, adratu ditu thimellu, pi Hipodromlu Craiova, easti locul iu va s-dizvârteascâ dzăț di conțerti şi spectacoli. Numi ditu nai ma mărli, ditu lumea a creatorlor internaţionali di teatru şi spectacol va s-hibâ tu programlu a festivallui, cata cumu: Robert Wilson, Peter Brook, Declan Donnellan, Philip Parr, Christian Friedel.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan