Radio România Internațional

Tag: securizare frontiere

Demersuri pentru accederea în Programul Visa Waiver al SUA

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunţat, miercuri, că a întreprins o serie de demersuri pentru accederea României în Programul Visa Waiver, printre acestea numărându-se încheierea Parteneriatului pentru Securizarea Frontierei (EBSP) cu SUA, implementarea Programului Automated Targeting System – Global (ATS-G), un instrument avansat pentru screening-ul călătorilor şi detectarea persoanelor cu risc de securitate ridicat, şi consolidarea integrităţii procesului de eliberare a documentelor de călătorie.

Potrivit unui comunicat al MAI transmis AGERPRES, Programul Visa Waiver permite cetăţenilor ţărilor incluse să călătorească fără viză în Statele Unite pentru o perioadă de până la 90 de zile, în scop turistic sau de afaceri, iar accederea României presupune îndeplinirea unor criterii stricte legate de securitate, contraterorism, schimb de informaţii, imigraţie, documentele de călătorie şi de identitate, precum şi un proces de screening riguros al călătorilor, reducerea ratei de refuz a vizelor, vizite de evaluare şi consultări cu autorităţile americane, potrivit unui comunicat al ministerului, citat de Agerpres.

Aceste criterii sunt cuprinse într-un plan de acţiune în cadrul căruia MAI a îndeplinit o serie de operaţiuni şi obiective esenţiale pentru realizarea PVW. Alte demersuri întreprinse de MAI vizează introducerea biometriei în procesul de acordare a cetăţeniei române, precum şi intensificarea cooperării poliţieneşti cu SUA. „Demersurile Ministerului Afacerilor Interne au avut drept scop şi au contribuit în mod semnificativ la îndeplinirea criteriilor pentru accederea României în Programul Visa Waiver al SUA. Acţiunile desfăşurate la nivelul MAI, precum şi colaborarea strânsă cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu partenerii americani ne aduc mai aproape de momentul în care cetăţenii români vor putea călători fără viză în Statele Unite”, mai transmite MAI.

25 September 2024
Securizarea granițelor externe ale UE

Liderii statelor Uniunii Europene au convenit la reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles să pună în aplicare o nouă serie de măsuri pentru a împiedica migrația ilegală. Un punct de vedere în aceste sens a venit chiar de la șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: “Vom acționa pentru a întări frontierele noastre externe și a preveni migrația ilegală.

Granița Bulgariei cu Turcia, vizată de măsurile UE

De altfel, liderii celor 27 de state au cerut Comisiei, în declarația finală a summit-ului, să aprobe un set de măsuri pentru un control mai eficient al frontierelor externe ale spațiului comunitar, dar și ofere cât mai repede finanțarea necesară pentru a ajuta statele membre să îşi întărească capacitățile şi infrastructurile de protejare a frontierelor. Printre măsurile de întărire a protecției infrastructurii avute în vedere se numără instalarea unor camere de supraveghere şi turnuri de pază cu supraveghere electronică la frontiera dintre Bulgaria și Turcia.

Deși ceruse alocarea a 2 miliarde de euro pentru construirea unui gard la frontiera Bulgariei cu Turcia, cancelarul Austrei, Karl Nehammer, s-a declarat mulțumit de soluțiile înaintate de Consiliu: ‘Avem angajamentul că toate ţările situate la frontierele externe vor fi luate în considerare de Comisie atunci când va fi vorba de protejarea acestor frontiere externe’, a spus liderul austriac, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Planurile de acţiune ale Uniunii includ și rutele din Balcanii de Vest şi, respectiv, Mediterana Centrală, urmând să fie implementate măsuri și pentru rutele din Atlantic, Mediterana de Vest şi Mediterana de Est.

În schimb, șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a făcut un apel pentru a nu transforma Europa într-o fortăreață și a cerut acces pentru imigranții legali: “Trebuie să oferim căi de migraţie legală. Mai întâi, pentru că Europa are nevoie de migranţi. Şi, în al doilea rând, pentru că este cea mai bună modalitate de a trata cu partenerii noştri din lume.

Numărul de imigranți ilegali sosiți în UE în anii 2015-2023 / Date publicate de Consiliul European; Surse: Frontex și Ministerul de Interne al Regatului Spaniei

Președintele Iohannis: România nu se află pe rutele de migrațe, dar susține măsurile de securizare

Prezent la reuniunea de la Bruxelles, șeful statului român, Klaus Iohannis, a punctat că “migraţia este o provocare care reclamă un răspuns european comun, iar ca stat de la frontiera externă a Uniunii Europene, România s-a implicat activ în identificarea de soluţii constructive şi eficiente pentru combaterea migraţiei ilegale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Totodată, președintele român a dorit să le reamintească liderilor europeni ceea ce a comunicat și după refuzul Austriei de a vota pentru includerea României și Bulgariei în spațiul Schengen, și anume că România nu face parte dintre țările aflate pe traseele de migrație. “Deşi ţara noastră nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare, doreşte să contribuie cu experienţa recunoscută în securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale, a mai comunicat Palatul Cotroceni.

Migrația a revenit pe agenda liderilor UE după ce numărul de sosiri ilegale a crescut cu 64% în 2022, iar cel al cererilor de azil a înregistrat un avans de aproape 50%, la care se adaugă cele circa 4 milioane de refugiaţi ucraineni în statele UE.

11 February 2023
Cooperare România – Bulgaria – Grecia – Serbia

Prin acţiuni comune putem deveni un exemplu de pace, stabilitate şi
prosperitate – este esenţa
mesajului transmis, marţi, cu prilejul reuniunii la nivel înalt dintre România,
Bulgaria, Grecia şi Serbia. Summitul a avut loc la Varna, în Bulgaria, unde
premierii român – Mihai
Tudose, bulgar – Boiko Borisov şi grec – Alexis Tsipras, alături de
preşedintele sârb – Aleksandar Vučić au discutat despre cooperarea bilaterală
şi regională.

Potrivit şefului guvernului de la Sofia, cele patru ţări vor
forma un grup care se va coordona şi a cărui voce se va auzi mult mai bine la
nivel european. Preşedintele sârb crede, la rândul său, că cele patru pot face
multe lucruri împreună pentru bunăstarea propriilor cetăţeni. Şi premierul grec
consideră că acest grup poate juca un rol esenţial pentru stabilitatea şi pacea
întregii zone balcanice. Iar şeful Executivului de la Bucureşti spune că
România, Grecia, Bulgaria şi Serbia au un parteneriat foarte pragmatic şi, până
la viitoarea întâlnire care se va organiza la Belgrad, vor să atingă obiective
concrete.

Mihai Tudose: Este nevoie de o coordonare, fiindcă vorbim
de proiecte comune de infrastructură. Dar avem şi proiecte naţionale, iar
coordonarea dintre proiectele naţionale este, de asemenea, foarte importanţă
pentru a dezvolta o reţea sub cele internaţionale, marile coridoare europene,
care să permită schimburile economice mai mici care, de fapt, fac baza de zi cu
zi a comunităţilor care trăiesc la graniţă.

Anterior întâlnirii
cvadrilaterale, premierii român şi bulgar au participat la inaugurarea unui nou
punct de frontieră la graniţa României cu Bulgaria – Lipniţa-Kainardja. Punctul de trecere
a graniţei îndeplineşte criteriile Schengen, spaţiul de liberă circulaţie la
care ambele ţări speră să adere în maximum un an, în condiţiile în care oferă
Uniunii Europene una dintre cele mai securizate frontiere. Inaugurarea
punctului de la Lipniţa-Kainardja s-a dorit un preambul de bun augur al discuţiilor bilaterale
dintre Mihai Tudose şi Boiko Borisov, în cadrul cărora s-a stabilit un mecanism permanent de
lucru ce include întâlniri lunare bilaterale. Convorbirile dintre cei doi s-au
axat pe proiecte de interconectare în domeniile economic, energetic şi al
transporturilor, astfel încât economiile ambelor state să devină competitive în
Uniunea Europeană. A fost semnat şi un contract de asistenţă energetică în timp
real, folosind rezervele disponibile, fără ca România sau Bulgaria să-şi pună
în pericol sistemele energetice naţionale. Prevederile documentului vor fi puse
în practică doar în caz de urgenţă.

Mihai Tudose: Fiecare dintre cele două ţări
poate fi o plasă de siguranţă pentru cealaltă în caz de necesitate, de colaps
energetic într-una dintre ţări. Este un act foarte important şi spune foarte
multe despre cum vedem colaborarea în acest domeniu.

La capitolul ‘deziderate’ se numără
construirea unui nou pod peste Dunăre şi a unui drum de mare viteză care să
lege Sofia de Bucureşti.

4 October 2017
România – fenomen migraţionist sub control

Fără a fi ţară de destinaţie pentru migranţii din Irak, Siria, Afganistan sau Iran, România se confruntă totuşi cu fenomenul migraţionist din postura de stat de tranzit. Ştirile despre cei care încearcă să treacă fraudulos frontiera României în drumul lor spre Vestul Europei au devenit o prezenţă aproape constantă pe jurnale. În general, grupuri de zece, douăsprezece persoane provenind din ţări devastate de conflicte sunt reţinute de grănicerii români, în principal la frontiera cu Serbia. Fenomenul migraţionist este sub control, a dat asigurări, recent, ministrul de Interne, Carmen Dan.

Totuşi, a precizat ea, executivul pregăteşte un proiect în vederea suplimentării personalului din zona de sud-vest, unde deja au fost detaşate cadre din Jandarmerie şi Poliţia de Frontieră către judeţele Caraş-Severin şi Timiş. În acelaşi timp, echipe mixte româno-sârbe formate din poliţişti de frontieră vor patrula la graniţa comună dintre România şi Serbia în scopul prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale şi infracţionalităţii transfrontaliere, potrivit unui protocol adoptat vineri. Patrularea în comun la frontieră contribuie la realizarea schimbului de informaţii pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, la realizarea unui sistem eficient de supraveghere a frontierei de stat, respectiv la sprijinirea cooperării între autorităţile competente ale statelor vecine pentru asigurarea regimului juridic al frontierei de stat.

Poliţişti de frontieră români acţionează, în acelaşi timp, alături de colegi ai lor în cadrul misiunilor Frontex. De curând, nava maritimă de patrulare 1102 din cadrul Gărzii de Coastă a revenit în ţară din misiunea Poseidon C organizată sub egida Frontex, unde a contribuit la salvarea a 700 de migranţi care se aflau în pericol pe ambarcaţiuni de mici dimensiuni şi supraaglomerate în Marea Egee. Echipajul, format din 23 de poliţişti de frontieră, a executat în perioada ianuarie-aprilie, 104 misiuni de patrulare, cercetare, căutare şi salvare, alături de forţele participante la misiune.

Nava Gărzii de Coastă a parcurs 11 mii de mile marine pe durata misiunii, echipajul navei monitorizând peste 1400 de mijloace navale care au tranzitat zona de patrulare. Recent, ştafeta a fost predată unei alte nave maritime din cadrul Gărzii de Coastă a Românie, care are la bord un echipaj format din 27 de poliţişti de frontieră. Timp de aproximativ 4 luni, aceştia vor executa în apele Mării Egee misiuni individuale de patrulare, cercetare, căutare şi salvare.

8 May 2017