Tag: securizarea frontierelor

  • Stabilitate și dezvoltare pentru Africa și Orientul Mijlociu

    Stabilitate și dezvoltare pentru Africa și Orientul Mijlociu

    Între 16 și 18 februarie 2018, la Munchen a avut loc conferința anuală
    de securitate care se ține începând din anul 1963. Este cel mai important forum
    de discuții cu privire la schimburile de opinii dintre decidenții politici
    majori ai lumii și la strategiile și măsurile de securitate ce se impun în fața
    noilor provocări. Anul acesta a fost marcat de disensiuni între membrii Uniunii
    Europene cu privire la politica europeană comună de securitate. Cele mai importante
    critici au fost îndreptate în direcția gestionării migrației din zonele de
    conflict din Africa și Orientul Mijlociu.


    Prezent la
    conferință, comisarul european pentru politica de vecinătate și extindere
    europeană Johannes Hahn a pledat pentru o abordare holistică a atitudinii Uniunii
    față de regiunea citată. Strategia european holistică de securitate înseamnă
    identificarea pericolelor comune ca radicalizarea, terorismul și migrația
    haotică. Un accent mai mare va fi pus pe interconectarea acestor factori de
    risc și cum pot fi ei înlăturați. Însă Johannes Hahn a spus că trebuie acordată
    o atenție sporită și investițiilor:
    Este important să înţelegem că Africa este un continent unic şi că are
    mult potenţial. Este important să exploatăm toate posibilităţile şi
    oportunităţile pe care le oferă. Cred că este foarte important să privim Africa
    din punctul de vedere al investiţiilor în acest continent. Cred că astăzi
    investiţiile Uniunii Europene în Africa, prin companii şi activităţi de
    afaceri, ating 300 de miliarde de euro, ceea ce nu este puţin lucru. Din
    punctul de vedere al europenilor, Africa este încă percepută ca fiind un
    continent nedezvoltat. În realitate, însă, în multe părţi ale Africii situaţia
    este una complet diferită. Mai sunt multe lucruri de făcut şi cred că este
    important să ne uităm la diferitele ţări de pe continentul african dintr-un
    punct de vedere holistic. Ar fi o mare greşeală să le privim doar din punctul
    de vedere al europenilor, raportându-ne doar la problema migraţiei şi la
    celelalte probleme care au legătură cu acest fenomen. Migraţia este rezultatul
    deficienţelor. Din acest motiv, trebuie să stăm la aceeaşi masă cu partenerii
    noştri şi să abordăm chestiunea Africii şi a Orientului Mijlociu într-o manieră
    cuprinzătoare. Astfel, putem completa lista de activităţi care să dezvolte
    economic aceste zone, strategie care face parte din Planul European Extern de
    Investiţii.



    Stabilizarea economică a Africii și Orientului
    Mijlociu devine, astfel, o strategie la fel de importantă precum cea de securizare
    a frontierelor Uniunii. Pentru a fi eficientă în obiectivele sale, politica
    Uniunii Europene trebuie să meargă în cele două direcții.


  • România şi criza imigranţilor

    România şi criza imigranţilor

    Fostul comisar european
    pentru Agricultură va reveni, săptămâna viitoare, la Bruxelles, în calitate de
    şef al Guvernului de tehnocraţi de la Bucureşti. Marţi, comisiile parlamentare
    reunite pentru afaceri europene au dat un aviz favorabil mandatului cu care
    premierul Dacian Cioloş va participa la reuniunea Consiliului European de pe 17
    şi 18 decembrie.

    Iniţiativa ca România să fie
    reprezentată de către premier a aparţinut preşedintelui Klaus Iohannis, iar
    analiştii spun că ideea e inspirată. Pe de o parte, fiindcă Cioloş e în largul
    lui la conclavurile comunitare, iar pe de alta fiindcă e un semnal tonic al
    încrederii dintre cei doi lideri ai administraţiei de la Bucureşti. Anterior,
    atât Iohannis, cât şi predecesorul său de până în 2014, Traian Băsescu, nu
    şi-au ascuns idiosincraziile şi au refuzat să-i delege reprezentarea României
    la Bruxelles fostului premier, social-democratul Victor Ponta, care,
    finalmente, a demisionat, luna trecută, sub presiunea unor ample manifestaţii
    de stradă anticorupţie.

    Cioloş a precizat că şi-a dorit întâlnirea cu membrii
    comisiilor parlamentare fiindcă una dintre priorităţile Guvernului său este
    pregătirea agendei României pentru preşedinţia Consiliului Uniunii Europene,
    din 2019.
    Bucureştiul, a adăugat el, va insista
    la summitul de săptămâna viitoare pe nevoia de a rezolva problemele de fond ale
    migraţiei şi de a securiza mai bine Europa.

    Dacian Cioloş: Elementul
    central al mandatului este acela ca România să continue să insiste pe nevoia de
    a trata cauzele şi nevoia de a asigura o securizare bună a frontierelor Uniunii
    Europene, în paralel cu controlul migraţiei în zonele de origine.
    Premierul a subliniat şi că România îşi va menţine rezervele faţă de
    instituirea unui mecanism permanent de relocare a refugiaţilor din Africa şi
    Orientul Mijlociu în spaţiul comunitar.

    În septembrie, fostul premier Ponta
    declara ca România nu poate primi mai mulţi refugiaţi decat îi permite
    capacitatea de cazare, de 1.500 de locuri, din care 150 – 200 sunt deja
    ocupate. Tot atunci, pe fondul
    speculaţiilor din presa straină, privind cazarea în Romania a patru până la
    şapte mii de imigranţi, şi preşedintele Iohannis s-a pronunţat pentru dreptul
    fiecărei ţări membre UE de a primi doar câţi refugiaţi poate găzdui.

    Pentru
    România, preşedintele a evocat un numar apropiat de cel comunicat de premier -
    1785 – şi şi-a reafirmat opţiunea pentru ceea ce a numit cote voluntare,
    respingându-le pe cele obligatorii, evocate de responsabilii comunitari. Ulterior, Bucureştiul oficial a părut să
    consimtă la principiul cotelor obligatorii, dar comentatorii afirmă că, după
    carnagiul jihadist de la Paris, de luna trecută, în care-au fost
    implicaţi şi aşa-zişi refugiaţi, întregul dosar al migranţilor trebuie
    reanalizat.